Asigurări sociale. Decizia 1889/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.1889
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr
- --- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.1195 din 26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator G, domiciliat în comuna, sat,-, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-intimată reprezentată de consilier juridic, lipsind intimatul-contestator.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-intimată solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței primei instanțe și pe fond respingerea acțiunii, conform motivelor arătate în scris prin cererea de recurs.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, sub nr-, contestatorul Gas olicitat în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii D anularea deciziilor nr. -/12.03.2009 și 5496 emise de intimată privind suspendarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 12.597 lei.
În motivarea cererii contestatorul a arătat că a beneficiat de pensie pentru caz de boală în baza documentelor care atestau starea sănătății sale și în conformitate cu deciziile emise de către Cabinetul de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă M care i-au fixat gradul de invaliditate.
Contestatorul a mai arătat că în mod nejustificat i-a fost anulată decizia de pensionare pentru motive ce nu-i sunt imputabile, iar în baza anulării deciziei de invaliditate a fost emisă decizia nr. -/12.03.2009 prin care s-a dispus suspendarea plății pensiei de invaliditate și restituirea sumei de 12.597 lei care se menționează a fi încasată necuvenit. Contestatorul a arătat că prin decizia asupra capacității de muncă nr. 5125/18.10.2005 s-a constatat starea sa de sănătate, decizia emisă fiind nerevizuibilă, motiv pentru care nu avea obligația să se prezinte la termenele de revizuire stabilite conform art. 62 și art. 92 din Legea nr. 19/2000.
Mai arată acesta că susținerile pârâtei potrivit cărora reclamantul avea obligația de a se prezenta la revizuirea medicală conform deciziei nr. 5496 din data de 31.10.2005 pentru anul 2006 și adresei nr. - din 17.02.2009 sunt contrazise de actul medical invocat.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea contestației ca fiind netemeinică și nelegală întrucât contestatorul nu s-a prezentat la termenele pentru revizuirea anuală începând cu anul 2006, motiv pentru care, ca urmare a înaintării borderoului nr. 25889/17.02.2009 emis de către Cabinetul de Expertiză M, s-a dispus suspendarea plății pensiei pentru contestator și recuperarea sumelor plătite cu acest titlu pe ultimii trei ani. În acest sens intimata invocă dispozițiile art. 92 din Legea nr. 19/2000 în conformitate cu care plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică.
Prin sentința civilă nr.1195 din 26.05.2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația și a anulat decizia nr. -/12.03.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii D, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin decizia nr. -/12.03.2009, Casa Județeană de Pensii Dad ispus suspendarea plății pensiei de invaliditate pentru contestator începând cu data de 01.11.2006 precum și recuperarea sumei de 12.597 lei reprezentând sumă pretins încasată necuvenit cu titlu de pensie pentru perioada 01.11.2006 - 01.03.2009. Pentru a pronunța această decizie intimata a avut în vedere neprezentarea contestatorului în luna octombrie 2006 la revizuirea stabilită prin decizia nr. 5496/31.10.2005.
Tribunalul a considerat că este întemeiată contestația, urmând a se anula decizia ce face obiectul prezentei contestații pentru considerentele următoare:
Contestatorul a fost încadrat în gradul II de invaliditate conform deciziei nr. 5125/18.10.2005 emisă de către Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M, decizia fiind nerevizuibilă conform Legii nr. 19/2000. Intimata se află în posesia unei alte decizii cu nr. 5496/31.10.2005 cu termen de revizuire în luna octombrie 2006, ambele decizii fiind scrise de către aceeași persoană și aparent referindu-se la același bolnav. Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că ambele decizii există și cu privire la nici una dintre ele nu s-au formulat contestații sau nu s-a stabilit de către vreo instanță penală sau civilă că ar fi false. În aceste condiții, cum contestatorul se afla în posesia unei decizii cu mențiunea nerevizuibil, decizie despre care nu se poate susține că ar exprima altceva decât realitatea medicală pe care o constată, acesta nu mai era obligat să se prezinte la intimată în vederea revizuirii medicale periodice conform dispozițiilor art. 62 din Legea nr. 19/2000.
Dat fiind toate aceste acte medicale, tribunalul a constatat că în mod nelegal a fost emisă de către intimată decizia de suspendare a plății pensiei și recuperare a sumelor încasate de către contestator pe perioada 2006 - 2009, contestatorul fiind beneficiarul unei decizii de încadrare în grad de invaliditate nerevizuibilă în baza căreia i se cuveneau sumele încasate, decizie ce nu a fost avută în vedere de către intimată.
În situația în care există ambele decizii depuse la dosarul cauzei, decizii emise de către angajații intimatei pe numele aceleiași persoane în același interval de timp, instanța de fond apreciază că este obligată a da eficiență deciziei favorabile contestatorului, decizie de natură a obliga intimata la plata drepturilor de pensie. În mod evident, era și este obligația legală a intimatei să emită doar acte ce respectă dispozițiile legale în materie, iar în măsura în care salariații săi greșesc să dispună măsurile legale necesare pentru îndreptarea erorilor comise și pentru anularea actelor nelegal întocmite.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs, în termen legal, intimata Casa Județeană de Pensii D criticând soluția ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.8 și 9 și art.3041Cod pr.civilă.
Susține recurenta că în mod eronat instanța de fond a admis acțiunea, reținând că intimatul nu avea obligația să se prezinte la revizuirea medicală periodică întrucât pe decizia medicală este menționat că este nerevizuibil.
Se mai arată că potrivit art.62 alin.1 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale, în funcție de afecțiune, la intervale de 6-12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii, astfel că intimatul trebuia să se prezinte la comisia de expertiză medicală în vederea revizuirii medicale pentru a putea beneficia în continuare de pensie de invaliditate, iar conform art.92 alin.1 lit.c din Legea nr.19/2000, cu modificările si completările ulterioare, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală.
Se susține, în continuare, că drepturile de pensie ale intimatului s-au deschis în baza deciziei nr.5496/31-10.2005, în care este menționat termenul de revizuire din luna octombrie 2006, acordându-se intimatului gradul II de invaliditate, intimatul având cunoștință de existența termenului de revizuire, semnând de primire pe această decizie.
Totodată, se arată că la dosarul medical al intimatului nu există nicio cerere de revizuire înainte de termenul stabilit de către medicul expert care, în conformitate cu art.62 alin.5 din Legea nr.19/2000, să poată proceda la o nouă revizuire medicală, iar în urma borderoului nr.-/17.02.2009 emis de M, în mod corect și legal a procedat recurenta la suspendarea plății pensiei de invaliditate a intimatului, care nu s-a prezentat la comisie la termenul stabilit în acest sens, stabilindu-se prin decizie și debitul în cuantum de 12597 lei, invocându-se de către recurentă și disp.art.62 alin.4 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, care statuează că neprezentarea din motive imputabile pensionarului la revizuirea medicală atrage suspendarea plații pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzut la revizuirea medicală.
S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii contestației, iar pe fond, menținerea deciziilor emise de instituția recurentă ca fiind legale și temeinice.
Intimatul-contestator deși legal citat cu această mențiune, nu formulat întâmpinare, cu privire la recursul declarat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei,sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp. art. 3041Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia asupra capacității de muncă nr. 5125 din 18.10.2005 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, intimatul-contestator OG a fost încadrat în gradul doi de invaliditate pentru diagnosticul " tulburare depresivă majoră, cu mențiunea " nerevizuibil".
Ulterior, fără a se dispune anularea sau revizuirea primei decizii s-a emis o nouă decizie asupra capacității de muncă, nr.5496 din 31.10.2005 de către aceeași instituție, prin care contestatorul a fost încadrat în același grad doi de invaliditate, pentru diagnosticul " hepatită cronică activă, tulburare depresivă majoră" dar de această dată cu termen de revizuire - octombrie 2006.
În consecință, așa cum în mod legal și întemeiat a constatat instanța de fond, cum contestatorul se afla în posesia unei decizii cu mențiunea nerevizuibil, decizie despre care nu se poate susține că ar exprima altceva decât realitatea medicală pe care o constată, acesta nu mai era obligat să se prezinte la intimată în vederea revizuirii medicale periodice conform dispozițiilor art. 62 din Legea nr. 19/2000.
În mod judicios instanța de fond a apreciat că se impune a se da eficiență deciziei favorabile contestatorului, decizie de natură a obliga intimata la plata drepturilor de pensie și că era obligația legală a intimatei să emită doar acte ce respectă dispozițiile legale în materie, iar în măsura în care salariații săi greșesc să dispună măsurile legale necesare pentru îndreptarea erorilor comise și pentru anularea actelor nelegal întocmite.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că, de vreme ce nu subzista obligația intimatului -contestator de a se prezenta la revizuire, întrucât era beneficiarul unei decizii de încadrare în gradul doi de invaliditate cu mențiunea nerevizuibil, cu încalcarea dispozițiilor legale în materie s-a dispus la data de 12.03.2009 prin decizia nr.-, în temeiul art.62 alin.4 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare și art.92 din același act normativ, precum și art.29, Secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 al, cu modificările și completările ulterioare, suspendarea plății pensiei de invaliditate a contestatorului începând cu data de 1.11.2006 și recuperarea de la aceasta a sumei de 12597 lei încasată cu acest titlu în perioada 01.11.2006-01.03.2003.
Concluzionând, pentru considerentele ce preced, Curtea privește recursul de față ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței invocate de recurentă în motivarea recursului, sentința atacată fiind legală și temeinică, decurgând dintr-o corectă apreciere a probelor adminJ. și aplicare a dispozițiilor legale.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.1195 din 26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator G, domiciliat în comuna, sat,-, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 20 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr
--- - --- - --- -
Grefier
Fiind în concediu fără plată
semnează Prim- grefier,
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
4 ex.- 20.10.2009
/FA
Trib.D nr-
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr
