Asigurări sociale. Decizia 193/2010. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SecțiaLitigii de muncă și

asigurări sociale

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 193

Ședința publică din data de 10 februarie 2010

PREȘEDINTE: Ioan Jivan

JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici

JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu Dr. - -

GREFIER: - -

Pe rol se află judecarea recursului declarat de către reclamantul-recurent împotriva sentinței civile nr. 1613/10.11.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul-intimat Ministerul Administrației și Internelor - Casa de Pensii B, având ca obiect asigurări sociale.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul-recurent personal, lipsă fiind pârâta-intimată.

Procedura de citare este îndeplinită legal.

Recursul este scutit de taxă de timbru.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța pune în discuție inadmisibilitatea acțiunii, motivat de faptul că reclamantul s-a adresat direct instanțelor de judecată, neformulând cerere la Casa de Pensii, conform Legii nr. 164/2001 coroborată cu dispozițiile Legii nr. 19/2000.

Reclamantul-recurent lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.

Reclamantul-recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris pentru motivele expuse în cererea de recurs.

CURTEA,

În deliberare, constată că reclamantul a chemat în judecată pârâtul Ministerul Administrației și Internelor - Casa de Pensii, solicitând obligarea acestuia să procedeze la calcularea și plata către acesta a sumei aferente procentului de 6 % raportat la baza de calcul a pensiei, pentru perioada ianuarie 2006 - ianuarie 2008 și la această sumă să fie aplicate și sporurile de 20 % pentru decorarea sa cu ordinul Meritul Militar, clasa I, și 9 % sporul pentru pensie suplimentară, iar drepturile bănești să fie actualizate cu indicele de inflație, cu cheltuieli de judecată, în motivare arătând că prin Legea nr. 479/2003, pentru modificarea Legii nr. 164/2001 nu se mai face referire la art. 25 din această din urmă lege, ceea ce înseamnă că de la prima actualizare după intrarea în vigoare a legii de modificare, limitarea procentului conform acestui text nu se mai aplică și ca atare trebuia să beneficieze de o pensie calculată prin aplicarea la baza de calcul a unui procent de 106%, iar când intenția legiuitorului s-a schimbat din nou și s-a dorit iarăși limitarea cuantumului pensiei la 100 % din baza de calcul s-a intervenit legal.

Prin sentința civilă nr. 1613/10.11.2009 a Tribunalului Arad, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului Ministerul Administrației și Internelor - Casa de Pensii, cu sediul în

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că susținerile reclamantului referitoare la aceea că Legea nr. 479/2003, pentru modificarea Legii nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat, nu mai face nici o referire la art. 25 din această din urmă lege, nu pot fi primite în sensul preconizat de reclamant prin acțiunea sa și în orice caz nu se poate concluziona, cum greșit consideră acesta, că a fost în intenția legiuitorului de a nu se mai face aplicarea acestui text, prin care s-a stipulat, expres și lipsit de echivoc, că pensia de serviciu stabilită în condițiile acestei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei, numai pentru motivul că prin art. 1 din Legea nr. 479/2003 s-a prevăzut că ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar și funcției exercitate, avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22 - 24; cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei.

Cu alte cuvinte și după intrarea în vigoare a Legii nr. 479/2003 este aplicabil art. 25 din Legea nr. 164/2001, concluzie care se impune printr-o interpretare sistematică, logică și teleologică a dispozițiilor legale în materie și prin urmare, cum judicios s-a apărat în fond pârâtul, atunci când procentul de calcul al pensiei depășește 100% din baza de calcul se plafonează la acest nivel al soldei lunare brute, iar textul art. 25 din legea menționată a fost declarat ca fiind constituțional prin Decizia nr. 31 din 28 ianuarie 2003 Curții Constituționale a României, definitivă și obligatorie pentru instanțele de judecată.

Cât privește împrejurarea că expertul contabil a opinat în sensul contrar, respectiv că baza de calcul nu se mai limitează la 100 % pentru motivul indicat în raportul întocmit de acesta, aceasta nu prezintă relevanță în cauză, câtă vreme expertului îi incumbă obligația de a-și aduce contribuția la lămurirea împrejurărilor de fapt, iar nu la a interpreta normele juridice, dezlegarea în drept trebuind să aparțină instanței de judecată.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând că raționamentul instanței judecătorești pentru respingerea acțiunii nu este corect, întrucât din examinarea conținutului art. 48 lit. a din Legea nr. 164/2001 se constată că legiuitorul a exclus aplicarea art. 25 din Legea nr. 164/2001 la actualizarea pensiilor militare încă din 2001, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, nu de la data intrării în vigoare a Legii nr. 479/2003, așa cum se afirmă în sentință.

De asemenea, a mai arătat că voința legiuitorului exprimată în conținutul art. 48 lit. a din Legea nr. 164/2001 de a nu fi aplicate prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 la actualizarea pensiei este foarte clară, acesta făcând precizarea că pensiile se actualizează "în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22- 24", nefolosindu-se expresia "în condițiile legii", situație în care se interpreta că se aplică și art. 25.

Dacă legiuitorul ar fi dorit să aplice același tratament juridic la actualizarea pensiei ca și la stabilirea pensiei, atunci conținutul art. 48 lit. a din Legea nr. 164/2001 ar fi fost scurt și concis, prevăzând doar ca la majorarea soldelor de grad și/sau funcție ale cadrelor în activitate se actualizează corespunzător și pensia militară de stat.

Un alt motiv de recurs se referă și la încercarea instanței de a înlătura opinia expertului contabil, precum și inoportunitatea trimiterii la prevederile Deciziei nr. 31/2003 a Curții Constituționale, întrucât aceasta se referă la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 164/2001.

În consecință, a solicitat, în temeiul art. 299 și următoarele Cod procedură civilă, admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii.

Deși legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare.

Curtea constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, prin acțiune, reclamantul a solicitat să se constate nelegalitatea aplicării de către pârât a prevederilor art. 25 din Legea nr. 164/2001 cu ocazia actualizării pensiei, prin care i-a limitat plafonul acesteia la 100% din baza de calcul, motivând că a încălcat prevederile art. 48 alin. 1 lit. a din această lege, al cărei conținut - valabil până la intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2008 - nu plafona limita superioară a cuantumului pensiei.

Recalcularea pensiei este un atribut exclusiv al Caselor Teritoriale de Pensii, astfel cum prevăd și dispozițiile Legii nr. 164/2001 raportat la dispozițiile Legii nr. 19/2000, instanței de judecată revenindu-i doar competența de a cenzura deciziile emise de aceste instituții și nu de a recalcula pensia fără ca acestea să fie mai întâi sesizate de către cei îndreptățiți.

Așadar, în situația în care se tinde, prin solicitarea formulată, la valorificarea unor noi situații, se impune ca în prealabil reclamantul să se adreseze organului competent în stabilirea drepturilor de pensie și nu direct în fața instanței, întrucât rolul acesteia este acela de a cenzura actele emise de către organele competente și doar în cazul unor refuzuri nejustificate, să oblige instituția să îndeplinească sau să rezolve o anumită cerere. Nu se poate prezuma existența unui refuz al intimatei, câtă vreme însăși partea a recunoscut că nu a adresat o astfel de solicitare acesteia. În caz contrar, s-ar ajunge în situația în care instanța de judecată s-ar transforma în organ competent în stabilirea drepturilor de pensie, iar pârâta ar fi putut fi sancționată prin pronunțarea unei hotărâri în condițiile în care nu i se permite ca, pe cale necontencioasă, în prealabil să-și îndeplinească atribuțiile ce-i sunt conferite, fapt ce este considerat inacceptabil de către instanță.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul reclamantului, ca inadmisibil, fără a se mai trece la analiza motivelor invocate de reclamant în cererea sa de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul reclamantului declarat împotriva sentinței civile nr. 1613/10.11.2001 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor - Casa de Pensii

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Dr.

GREFIER,

Red. /16.02. 2010

Tehnored.: M/ 4 ex./16.02.2010

Prim inst.: și

Emis 2 comunicări

Președinte:Ioan Jivan
Judecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 193/2010. Curtea de Apel Timisoara