Asigurări sociale. Decizia 1940/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1940
Ședința publică din data de 7 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Cristina
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.1153 din 26 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în comuna Tătărani, sat, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-intimata Casa Județeană de Pensii D prin consilier juridic, intimatul-contestator prin avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat, iar pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură s-a depus întâmpinare formulată de intimatul-contestator.
S-a înmânat reprezentantului legal al recurentei-intimate un exemplar al întâmpinării formulate de intimatul-contestator.
Consilier juridic pentru recurenta-intimată, avocat pentru intimatul contestator, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și, pe fond, respingerea contestației, menținerea ca temeinică și legală a deciziei emisă de recurenta-intimată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-contestator, arată că, în prezent, acestuia i s-a întocmit un nou dosar medical, i-a fost menținut același grad de invaliditate și solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, obligarea recurentei-intimate la plata cheltuielilor de judecată către intimatul-contestator, depunând și concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, contestatorul a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziilor nr. 60/4.01.2008 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă precum și a deciziei nr. 1781/5.11.2007, emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
Motivând contestația, a arătat că a beneficiat de pensie de invaliditate, iar prin decizii de încadrare în grad de invaliditate a primit pensie, că la fiecare termen de revizuire a prezentat acte medicale, deciziile fiind emise în mod legal și temeinic, că motivarea deciziei nr. 1781/2007 în sensul că nu a fost respectată procedura de expertizare conduce la concluzia că erorile aparțin pârâtei, fiind exclusă încasarea pensiei fără drept.
A mai arătat că, din anul 2005, nu mai era necesară prezentarea la revizuirea medicală periodică deoarece prin decizia nr. 6398/16.12.2005 a fost încadrat în grad de invaliditate nerevizuibil.
S-a anexat contestației copie de pe decizia nr. 60/04.01.2008 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației ca fiind nelegală și netemeinică, motivat de faptul că decizia de anulare a deciziilor medicale a fost emisă ca urmare a notei de constatare nr. 51475/01.11.2007 întocmită de Direcția audit Intern și Control din cadrul CNPAS, prin care s-au constatat deficiențe și nereguli în ceea ce privește emiterea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.
S-au anexat întâmpinării copii de pe deciziile atacate, de pe nota de constatare întocmită cu ocazia verificărilor efectuate la cabinetul de expertiză.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1153 din 26 iunie 2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația și a anulat decizia nr.60/4.01.2008 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă precum și decizia nr. 1781/5.11.2007, emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
De asemenea, intimata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 350 lei către contestator.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin decizia nr. 1781/205.11.2007 Casa Județeană de Pensii D -Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise pe perioada 2004-2005, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Prin decizia nr. -/14.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 7199 lei reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.01.2005 - 01.02.2007, invocându-se faptul că au fost anulate deciziile de încadrare în grad de invaliditate.
Decizia nr. 1781/05.11.2007 emisă de M privind anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate a fost contestată la organul emitent, care prin decizia nr. 60/04.01.2008 a respins contestația menținând valabilă decizia atacată.
Ambele decizii au fost contestate la instanța de judecată.
Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de Audit Intern și Control a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă -Cabinetul Medical
Controlul a avut loc în baza HG nr. 13 /08.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul 340 /2001.
S-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarei la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.
În prezent, s-a dispus începerea urmăririi penale față de asistenta medicală de la Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M -, suspectată de a fi falsificat documente din dosarele medicale ale pensionarilor, însă nu sunt indicii că petenta ar avea vreo legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată.
De asemenea, nu s-a pronunțat instanța penală în legătură cu existența unor infracțiuni de fals material sau intelectual în înscrisuri oficiale și nici nu s-au anulat deciziile de încadrare în grade de invaliditate pe acest motiv.
În aceste condiții, anularea acestor decizii înainte ca instanța penală să se pronunțe în mod definitiv cu privire la sesizarea formulată de intimată împotriva salariatei este nelegală.
S-a reținut că, în mod cert, CNPAS prin serviciul de audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.
Această activitate poate avea loc în baza art. 39 din Ordinul 340 /2001 invocat în nota de constatare, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.
Această concluzie rezultă din prevederile art. 39 alin. 3 din Ordinul 340 /2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.
Pe de altă parte, s-a arătat că, în mod întemeiat, contestatorul susține că deciziile sale de încadrare în grad de invaliditate sunt definitive, nefiind contestate.
Într-adevăr, conform art. 56(6) din. 19/2000, decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.
Întrucât deciziile asupra capacității de muncă emise anterior deciziei nr.1781/2007 au devenit definitive, ele au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, anularea lor fiind posibilă numai în condițiile expres prevăzute de lege, dispozițiile Legii nr.19/2000 și ale Ordinului nr. 340/2001 neprevăzând modalitatea de anulare cuprinsă în decizia contestată.
Conform art.39 din capitolul III al Ordinului nr. 340/2001, oficiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă județene au obligația de a efectuat reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum și la sesizarea părții interesate, în cadrul activității de control oficiile putând solicita avizul de specialitate al Institutului Național de Expertizare medicală și recuperare a capacității de muncă. Decizia emisă ca urmare a acțiunii de control, se aplică, potrivit alin.3 din același articol, de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperare a capacității de muncă M, aflat în subordinea intimatei nu poate constitui un temei de anulare a deciziilor suficient, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act. Numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestatoare sau de către salariați ai intimatei, se poate solicita, în cadrul procesului penal, anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.
Împotriva sentinței primei instanțe, intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ.
Susține recurenta că s-a reținut în mod greșit de către prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, în condițiile în care temeiul legal al anulării, prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, îl constituie art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În această situație, arată recurenta, s-a procedat la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare a notei de constatare a CNPAS - Direcția Audit Intern și Control, având numărul 51475/1.11.2007, prin care s-au constatat anumite erori în privința procedurii de expertiză medicală, precum și în privința documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.
Tot în mod eronat, instanța de fond a reținut că depunerea de către intimatul-contestator a unor documente medicale la dosarul cauzei ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse și la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de către intimatul-contestator la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizându-l pe intimat.
În ceea ce privește consultarea obligatorie a B, recurenta susține că, în baza art. 56 din legea 19/2000, nu este obligat la consultarea Institutului ci acordă numai posibilitatea ca această instituție să fie consultată.
S-a solicitat, pentru aceste motive, admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Intimatul-contestator a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr. 1781/5.11.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru intimatul-contestator, reținându-se că acestea au fost eliberate fără a fi respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare și, în consecință, încadrarea într-un grad de invaliditate nu se justifică.
La numai câteva zile de la emiterea deciziei nr. 1781/5.11.2007 și fără a se aștepta ca această decizie să rămână definitivă prin epuizarea căilor legale de contestare, Casa Județeană de Pensii Dae mis decizia nr. -/14.11.2007, prin care, având în vedere decizia de anulare nr.1781/2007, a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate a intimatului-contestator și recuperarea sumei de 7199 lei de la acesta, ca sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 1.01.2005 - 1.02.2007.
Intimatul-contestator s-a adresat, în termen legal, cu contestație împotriva deciziei nr. 1781/05.11.2007 a Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art. 56 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, primind decizia nr. 60/4.01.2008 a Casei Județene de Pensii D - Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, prin care i s-a respins contestația pe motivul lipsei documentelor conforme și necesare încadrării și menținerii în grad de invaliditate.
În cuprinsul deciziei nr. 1781/5.11.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr. 51475/01.11.2007, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr. 19/2000, ale Ordinului nr. 340/2001 al pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000, precum și ale HG nr. 1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Controlul consemnat în nota de constatare nr. 51475/1.11.2007 invocată de recurentă, a fost efectuat de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, în baza HG nr. 13/2004 și a Ordinului nr. 340/2001 al - Secțiunea C, punctul III, art. 39, controlul vizând activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art. 39 din Secțiunea C, punctul III din Ordinul nr. 340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care, în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Recurenta a susținut că, la dosarul medical, intimatul-contestator nu a depus documente justificative, iar acesta nu a fost expertizat de medicul specialist, deși nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale, datorate, în principal, unei angajate a cabinetului au impus anularea deciziei asupra capacității de muncă, măsură contestată ulterior de beneficiar.
În consecință, nu i se pot imputa intimatului neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziei asupra capacității de muncă. Raportat la faptul că, pârâta nu a respectat procedura prev. de art. 56 alin. 2 din Legea 19/2000 care acordă un termen de 45 de zile pentru rezolvare, urmând a se emite o decizie cu consultarea obligatorie și nu facultativă, astfel cum susține recurenta, a, în mod corect instanța de fond a reținut că recurenta nu și poate invoca propria sa culpă.
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
În baza art. 274 pr.civ, va obliga recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1153 din 26 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în comuna Tătărani, sat, județul
Obligă recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 7 octombrie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
CP/VS
2008-10-14
2 ex.
Trib.D nr-
Președinte:Alexandru BobincăJudecători:Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Cristina
