Asigurări sociale.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR N R-
ECIZIA NR.1284
Ședința publică din data de 10 iunie 2009
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
- -- - -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de contestatorul, cu domiciliul ales în Târgoviște,--4, jud. D, la Cabinet avocat, împotriva sentinței civile nr.638 din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimataCasa Județeană de Pensii, cu sediul în Târgoviște,- A, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-contestator, prin avocat din cadrul Baroului D și intimata Casa Județeană de Pensii D, prin consilier juridic.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Părțile, prin apărători, pe rând, având cuvântul, arată instanței că nu au alte cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act că nu se formulează alte cereri și, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, pentru recurentul-contestator, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii contestației și anularea deciziei de suspendare a plății pensiei. Învederează că instanța de fond a interpretat, în mod eronat, dispozițiile Legii nr.154/1998, arătând că este posibilă realizarea unui cumul între indemnizațiile de ședință și pensia de invaliditate de gradul III, atâta timp cât legiuitorul nu a edictat, expres, o dispoziție legală contrară. Arată că prin Legea nr. 393/2004 se prevede posibilitatea cumulării drepturilor bănești conferite aleșilor locali cu alte venituri ca cele de natura pensiilor. Învederează că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.19/2000, persoană care prezintă o invaliditate de gradul de III este capabilă să desfășoare activitate profesională, activitatea depusă în calitate de primar circumscriindu-se acestor dispoziții. Arată că instanța de fond nu a avut în vedere că suspendarea dreptului la pensie, statuată prin decizia a cărei anulare a făcut obiectul contestației, s-a dispus pentru trecut, nerespectându-se, astfel, principiul neretroactivității. Învederează că, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, vizând pe consilieri, s-a pus capăt unei practici neunitare cu privire la aceste spețe, astfel că prin sentința recurată s-ar crea disproporție între cele două funcții elective, întrucât atât funcția de consilier, cât și cea de primar sau viceprimar sunt tot funcții elective. Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru intimată, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, învederând instanței că potrivit art. 54 lit. b din Legea nr. 19/2000, funcția de primar nu este identică cu cea de consilier local sau județean.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la ribunalul Dâmbovița, sub nr-, contestatorul a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, anularea deciziei de suspendare a pensiei nr. -/10.11.2008 emisă de intimată, decizie prin care s-a dispus suspendarea pensiei contestatorului pe perioada 01.04.2005 - 01.07.2008.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că decizia emisă de intimată este nelegală și netemeinică deoarece nu se încadrează în dispozițiile art. 63 alin.2 din Legea nr.19/2000. A mai susținut contestatorul că prin decizia asupra capacității de muncă nr. 712/17.09.1999 a fost încadrat în gradul II de invaliditate, certificatul medical fiind nerevizuibil. Prin decizia asupra capacității de muncă nr. 3378/30.09.2003, contestatorul a fost încadrat în gradul III de invaliditate, fiind de asemenea, nerevizuibil, iar prin decizia nr. -/01.07.2007 privind stabilirea drepturilor de pensie i-au fost stabilite drepturile de pensie în funcție de stagiul complet de cotizare și punctajul anual realizat.
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca netemeinică și nelegală întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 54 lit.b din Legea nr. 19/2000, invaliditatea de gradul III este caracterizată prin pierderea a cel puțin J din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională. Cum contestatorul a realizat venituri în perioada 01.07.2005 -30.06.2008 având funcția de primar și viceprimar, acesta nu putea cumula pensia cu niciun fel de altă activitate deoarece avea capacitatea de muncă J pierdută.
S-a mai susținut că potrivit art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, aleșii locali sunt: consilierii locali și județeni, primarii, viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene, iar conform art. 12 alin.3 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, perioada în care persoanele au ocupat funcții de demnitate publică constituie vechime în muncă și specialitate, indemnizația de ședință fiind singura formă de remunerare a activității aleșilor locali. locali sunt asigurați obligatoriu în sistemul public, pe durata mandatului, fără a fi exceptați de la plata contribuției de asigurări sociale.
Intimata a concluzionat că, având capacitatea de muncă pierdută la, contestatorul nu putea cumula indemnizația pentru funcția de demnitate publică cu pensia de invaliditate, același punct de vedere având și Casa Națională de Pensii conform adresei nr. 4344/04.11.2004.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri adminJ. în cauză, prin sentința civilă nr. 638 din 10.03.2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins contestația.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în perioada pentru care s-a dispus suspendarea pensiei de invaliditate pentru contestator, acesta a îndeplinit funcția de primar și de viceprimar al comunei.
S-a mai reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 54 lit.b din Legea nr. 19/2000, invaliditatea de gradul III este caracterizată prin pierderea a cel puțin J din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională și cum contestatorul a realizat venituri în perioada 01.07.2005 -30.06.2008 având funcția de primar și viceprimar, acesta nu putea cumula pensia cu niciun fel de altă activitate deoarece avea capacitatea de muncă J pierdută, iar activitatea de primar și viceprimar nu poate fi comparată cu activitatea consilierilor locali întrucât presupune o prezență permanentă la locul de muncă și nu doar una ocazională.
De asemenea, s-a arătat că potrivit art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, aleșii locali sunt: consilierii locali și județeni, primarii, viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene, iar conform art. 12 alin.3 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, perioada în care persoanele au ocupat funcții de demnitate publică constituie vechime în muncă și specialitate, indemnizația de ședință fiind singura formă de remunerare a activității aleșilor locali. locali sunt asigurați obligatoriu în sistemul public, pe durata mandatului, fără a fi exceptați de la plata contribuției de asigurări sociale.
Așa fiind, s-a concluzionat că deși legea nu interzice în mod expres cumulul dintre indemnizația de primar și viceprimar și pensia de invaliditate de gradul III, această interdicție rezultă din interpretarea dispozițiilor legii, astfel că decizia emisă de intimată este legală și temeinică, respingându-se contestația.
Împotriva acestei sentințe contestatorul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând disp.art.3041Cod pr.civilă.
Susține recurentul că prima instanță interpretat eronat dispozițiile legale în materia indemnizațiilor cuvenite persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, și anume, ale Legii nr. 154/1998.
Astfel, se arată că potrivit dispozițiilor art. 12 alin. 3 din Legea nr.154/1998 pe care instanța își fundamentează în exclusivitate hotărârea, perioada în care persoanele au ocupat funcții de demnitate publică constituie vechime în muncă și specialitate, însă aceste prevederi nu au relevanță în cauză.
De asemenea, chiar instanța recunoaște că nu există o dispoziție care să interzică în mod expres cumulul dintre indemnizația de primar si viceprimar și pensia de invaliditate de gradul III, concluzionând ulterior că această interdicție rezultă din interpretarea dispozițiilor legii, interpretare ce nu poate fi însă admisă.
Arată recurentul că atâta timp cât legiuitorul nu a edictat o dispoziție prin care să instituie expres o atare interdicție, rezultă, pe cale de consecință, că este posibilă realizarea unui cumul între indemnizațiile de ședință și pensia de invaliditate de gradul III.
Mai mult, se arată că Statutul aleșilor locali- Legea nr. 393/2004- prevede posibilitatea cumulării drepturilor bănești conferite aleșilor locali cu alte venituri, ca cele de natura pensiilor, articolul 35 statuând că "drepturile bănești cuvenite aleșilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condițiile legii", ceea ce înseamnă că există posibilitatea de cumulare a indemnizațiilor cu pensia, deci și cu pensia de invaliditate de gradul III, așa cum este cazul recurentului deoarece, pe de-o parte, legea nu face distincție între categoriile de pensii și acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem, iar, pe de altă parte, existența unei infirmități de gradul III nu impietează asupra posibilității de prestare a activităților profesionale.
Se mai învederează că Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale definește invaliditatea de gradul III, aceasta fiind caracterizată prin pierderea a cel puțin J din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională, astfel că o persoană care prezintă o atare invaliditate este capabilă să desfășoare activitate profesională, activitatea depusă în calitate de primar circumscriindu-se acestor dispoziții.
Totodată, se arată că un alt aspect pe care instanța de fond nu 1-a avut în vedere în fundamentarea hotărârii pronunțate este acela că suspendarea dreptului la pensie, statuată prin decizia a cărei anulare s-a cerut, s-a dispus pentru trecut, aducându-se astfel atingere principiului neretroactivității.
Se susține, în continuare, că printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit, punându-se astfel capăt unei practici neunitare, că obținerea indemnizațiilor cuvenite de către aleșii locali nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina suspendarea plății pensiei în sensul prevederilor Legii nr. 19/2000 și deși decizia îi vizează pe consilieri, recurentul apreciază că aceeași soluție trebuie îmbrățișată și în cazul persoanelor alese în calitate de primar sau viceprimar, acestea fiind tot persoane alese în funcții de demnitate publică, iar potrivit art. 57 alin. 5 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală "Pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de primar, respectiv de viceprimar.- Primarul și viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege. "
S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii contestației, depunându-se și practică judiciară privind posibilitatea cumulului indemnizației de consilier cu alte venituri.
Intimata Casa Județeană de Pensii D nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat, însă reprezentată fiind în instanță la termenul din 10.06.2009, prin consilier juridic, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
În conformitate cu disp.art.54 lit.b din Legea nr.19/2000, invaliditatea de gradul III este caracterizată prin pierderea a cel puțin J din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.
Prin decizia nr. 3378/31.09.2003 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Târgoviște, recurentul-contestator a fost încadrat în gradul III de invaliditate, având așadar capacitatea de muncă cel puțin J pierdută.
În perioada 1.04.2005-30.06.2008 recurentul-contestator a obținut și venituri rezultând din exercitarea de către acesta a funcției de primar, respectiv viceprimar.
În conformitate cu disp.art.57 alin.5 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, cu modificările și completările ulterioare, pe durata mandatului, primarii și viceprimarii primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de primar, respectiv viceprimar și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor ce se determină în raport cu venitul salarial, iar potrivit art.57 alin.6 din același act normativ, durata mandatului constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.
În condițiile în care recurentul, potrivit gradului III de invaliditate în care a fost încadrat prin decizia asupra capacității de muncă, avea cel puțin J din capacitatea de muncă pierdută, persoana respectivă putând presta activitate doar cu J de normă, rezultă că pensia de invaliditate nu putea fi cumulată cu indemnizația lunară obținută ca urmare a exercitării funcției de primar, respectiv viceprimar, adeverința privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și a punctajului mediu, în vederea stabilirii pensiei recurentului-contestator, prevăzând o normă de 8 ore pe zi (filele 23-24 dosar fond).
Interpretând în mod corect dispozițiile legale, prima instanță a concluzionat justificat că recurentul-contestator nu putea cumula pensia de invaliditate cu indemnizația obținută de acesta ca urmare a exercitării funcției de primar și viceprimar, iar dispozițiile art.35 din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, la care face trimitere recurentul, nu pot conduce la admiterea recursului în sensul celor solicitate de acesta, câtă vreme textul de lege statuează în mod clar că drepturile bănești cuvenite aleșilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri "în condițiile legii".
Nu există o dispoziție legală care să interzică suspendarea plății pensiei pentru trecut, în sensul celor dispuse prin decizia contestată, nepunându-se problema în speță a încălcării principiului neretroactivității legii civile invocat de recurent.
De asemenea, decizia în interesul legii nr.54/4.06.2007 pronunțată de Secțiile Unite ale ÎCCJ și invocată de recurentul-contestator, prin care s-a statuat că dispozițiile art.92 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că persoanele alese în funcțiile de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială, cu indemnizația prevăzută de art.34 din Legea nr.393/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu are aplicabilitate în speța de față.
Recurentul-contestator a exercitat pe perioada în discuție funcția de primar, respectiv viceprimar, iar argumentele folosite în fundamentarea deciziei în interesul legii, mai sus-menționată, nu pot fi aplicate, prin asemănare, și în prezenta cauză.
Astfel, în ceea ce privește pe consilierii locali, s-a reținut în cuprinsul deciziei nr.54/4.06.2007 date în interesul legii, că natura juridică a indemnizației de ședință pentru aleșii locali, reglementată de art.34 din Legea nr.393/2004, nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, arătându-se că indemnizația de ședință a consilierului local nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanente, lipsită de importanță, care să-i confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială, conchizându-se că obținerea, în mod ocazional, de către aleșii locali, a două-trei indemnizații lunare de ședință nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina suspendarea plății pensiei în baza art.92 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000.
Alta este situația în speța de față, în care recurentul-contestator a obținut în mod permanent, pe perioada în discuție, în care a ocupat funcția de primar și viceprimar, o indemnizație lunară conform art.57 alin.5 din Legea nr.215/2001, al cărei cuantum este total diferit de indemnizațiile de ședință obținute în mod ocazional de consilierii locali.
Concluzionând, cu precizările aduse în considerentele prezentei decizii, Curtea privește recursul de față ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, sentința atacată fiind legală și temeinică.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul, cu domiciliul ales în Târgoviște,--4, jud. D, la Cabinet avocat, împotriva sentinței civile nr.638 din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 iunie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
--- - --- - - -- -
Fiind în concediu odihnă
Prezenta se semnează de
Președintele instanței
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
2009-07-08
2 ex.
/FA
Trib.D nr-
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
