Asigurări sociale. Decizia 230/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE
de muncă și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 230
Ședința publică din 19 februarie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: DR. - -
JUDECĂTOR 1: Carmen Pârvulescu
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursul declarat de către pârâtul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr.1278/07.11.2007, pronunțată de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul și pârâții Casa Județeană de Pensii A și Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul-intimat avocat și consilier juridic pentru pârâtul - intimat Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantului-intimat depune la dosar împuternicire avocațială, chitanță privind plata onorariului de avocat, concluzii scrise, comunicatul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite privind decizia nr.XXXVI/07.05.2007, decizia nr.VI/15.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite și extras din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite.
Reprezentantul pârâtului - intimat Ministerul Economiei și Finanțelor, depune la dosar delegație de reprezentare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului-intimat solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele dezvoltate pe larg în concluziile scrise depuse la dosar.
Reprezentantul pârâtului - intimat Ministerul Economiei și Finanțelor solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Arad sub nr.2013/108/2.05.2007, reclamantul a chemat în judecată pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Casa Județeană de Pensii A, solicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să oblige pârâții să-i achite în cadrul pensiei de serviciu, pe care o primește: sporul de vechime în muncă de 25% pe perioada 01.06.2004 - 09.03.2007, precum și în continuare; sporul de 40%, pe perioada 02.05.2004 - 07.04.2006, acordat magistraților, prin OUG nr.24/2004; despăgubirile ce i se cuvin urmând să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii drepturilor și până la data achitării integrale a debitelor.
Totodată, a chemat în judecată Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice B, solicitând să fie obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor cuvenite reclamantului.
In motivarea acțiunii se arată că reclamantul este magistrat pensionar din data de 1 ianuarie 2004, iar la actualizările succesive ale pensiei de serviciu nu i-au fost luate în considerare sporul de 25% pentru vechimea în muncă și sporul de 40%, acordat doar magistraților care instrumentează cauze de la PNA și prevăzut de OUG nr.24/2004. Neacordarea acestor sporuri cuvenite magistraților a creat o situație discriminatorie și un prejudiciu cert nu doar magistraților în activitate, ci și magistraților pensionari. Magistrații în activitate au obținut hotărâri judecătorești cu privire la cele două sporuri.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Bas olicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece, potrivit art.90 din Legea nr.19/2000, plata pensiei se face, lunar, prin casele teritoriale de pensii, iar Ministerul Public nu are competențe în acest sens.
Cu privire la fondul cauzei, susține inadmisibilitatea acțiunii, întrucât, până la intrarea în vigoare a Legii nr.45/2007, nu a existat text de lege prin care să poată fi acordat sporul de vechime în muncă magistraților, astfel încât acest spor nu poate fi inclus in baza de calcul pentru actualizarea pensiilor de serviciu.
Pe de altă parte, arată că sporul de 40% a fost acordat doar unei categorii limitate de magistrați și nu poate fi acordat unui magistrat pensionar.
Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii Aai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, excepția inadmisibilității acțiunii și excepția prematurității cererii față de Casa Județeană de Pensii
În motivarea întâmpinării se arată că, prin decizia nr.-/20.01.2004, reclamantul a fost înscris la pensie de serviciu în temeiul Legii nr. 92/1992 republicată, începând cu data de 1 ianuarie 2004. Ulterior, prin deciziile emise succesiv de către Casa Județeană de Pensii A, pensia de serviciu a fost actualizată, în temeiul art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, pe baza adeverințelor - tip nominale privind venitul lunar brut al magistraților în activitate, eliberate de Ministerul Public. Aceste adeverințe de venit au fost transmise către Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, cu respectarea procedurii instituite de dispozițiile art.18 și 19 din HG nr.1275/2005, iar răspunderea cu privire la venitul brut menționat în aceste adeverințe revine instituției care le eliberează. Pe de altă parte susține că reclamantul nu contestă nici o decizie de actualizare a pensiei de serviciu.
Acțiunea este prematură față de Casa Județeană de Pensii A, întrucât nu a fost îndeplinită procedura de transmitere a adeverinței de venit, care să includă sporurile solicitate de reclamant.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta DGFP A, în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor, a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, iar în subsidiar respingerea acțiunii față de Ministerul Economiei și Finanțelor pe calea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia.
În motivarea întâmpinării arată că, potrivit art.36 din OUG nr.27/2006, instanța competentă să judece conflictele privind drepturile salariale ale magistraților este Curtea de Apel București. Ministerul Economiei și Finanțelor nu trebuie confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat, astfel încât nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale către salariații altor instituții. Acordarea sporului numai unei categorii de persoane nu a creat o situație discriminatorie.
Prin sentința civilă nr.1278/07.11.2007, Tribunalul Arada respins excepția necompetenței materiale, invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, precum și excepția prematurității acțiunii, invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii Totodată, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâții Casa Județeană de Pensii A și Ministerul Economiei și Finanțelor, și, pe fond, a respins acțiunea față de acești pârâți.
Tribunalul Arada admis în parte acțiunea civilă precizată, formulată de către reclamantul împotriva pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, a obligat pârâtul să plătească reclamantului, în cadrul pensiei de serviciu cuvenite, suma de 30.185 lei, cu titlu de despăgubiri privitoare la sporul de vechime de 25% pentru perioada 01.06.2004 - 09.03.2007, actualizate cu indicele de inflație, și suma de 32.434 lei, cu titlu de despăgubiri privitoare la sporul de 40% pentru perioada 02.05.2004 - 07.04.2006, actualizate cu indicele de inflație, precum și cheltuieli de judecată în sumă de 1450 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul a fost magistrat-procuror, fiind înscris la pensie de serviciu, prin Decizie nr.- din 20 ianuarie 2004, drepturile fiindu-i acordate începând cu data de 1 ianuarie 2004, în baza Legii nr.92/1992.
In temeiul prevederilor art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, pensia de serviciu cuvenită reclamantului a fost actualizată pe baza adeverințelor cu indemnizațiile de încadrare brute lunare ale magistraților în activitate, eliberate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin Hotărârile nr185/iulie 2005 și nr.170/6 iulie 2006, pronunțate de Colegiul Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat un tratament discriminatoriu pentru magistrații în activitate privind sporul de vechime în muncă și sporul de 40% acordat unor magistrați prin prevederile OUG nr.24/2004. De altfel, prin acțiuni în justiție, magistraților li s-au acordat aceste sporuri, iar, ulterior, sporul de vechime în muncă a fost reglementat expres prin Legea nr.45/2007.
Față de dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, HG nr.1275/2005, art.21 alin.1 din OG nr.137/2000 și ale Legii nr.47/1992, pensia de serviciu a reclamantului trebuia actualizată avându-se în vedere și aceste sporuri.
Excepția de necompetență materială a Tribunalului Arada fost respinsă cu motivarea că litigiul pendinte privește drepturi de asigurări sociale, astfel încât Tribunalul Arad este competent să soluționeze cauza, potrivit art.155 din Legea nr.19/2000 și art. 21alin.1 lit. c Cod procedură civilă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii A și a Ministerul Economiei și Finanțelor a fost admisă, deoarece sumele solicitate de reclamant cu titlu de despăgubiri sunt datorate de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea cererii de recurs se arată că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, deoarece, conform art.90 din Legea nr.19/2000, plata pensiei se face lunar, iar casele teritoriale de pensii transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, taloanele de plată a drepturilor de pensie, indiferent de modalitatea de plată pentru care s-a optat.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât drepturile solicitate de către reclamant vizează o perioadă în care acesta avea calitatea de pensionar, iar plata drepturilor de pensie nu intră în competența Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Casa Județeană de Pensii A, în condițiile în care aceasta este singura instituție care poate plăti, în mod legal drepturile de pensie, și obligarea pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la plata drepturilor de pensie solicitate prin cererea de chemare în judecată, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești și a ignorat dispozițiile Legea nr.19/2000.
Față de dispozițiile art.82 alin.1 și art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 și art.18 alin.2 din HG nr.1275/2005, reclamantului nu i se putea admite cererea privind plata sumelor reprezentând sporul de vechime anterior datei de 12.03.2007, dată la care acest drept a fost recunoscut magistraților în activitate, a căror indemnizație de încadrare brută lunară stă la baza actualizării pensiilor de serviciu ale magistraților pensionari.
Pe de altă parte, se susține că, în mod greșit, pârâtul a fost obligat la plata sporului de 30%, respectiv 40%, deoarece reclamantul nu a beneficiat niciodată de acest spor, care a fost acordat anumitor categorii de magistrați, conform art.28 alin.5 din Legea nr.601/2004 privind aprobarea OUG nr.24/2004, după ieșirea la pensie a reclamantului.
Instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu indicele de inflație, și a cheltuielilor de judecată în situația în care Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct.4 și pct.9 Cod procedură civilă.
Reclamantul a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, arătând că nu a contestat vreo decizie de pensionare, ci a promovat o acțiune civilă în temeiul art.21 din OG nr.137/2000, modificată prin Legea nr.27/2004, astfel încât nu sunt aplicabile prevederile Legea nr.19/2000 și ale art.85 din Legea nr.303/2004 și nici procedura instituită de HG nr.1275/2005. Prima instanță a obligat pârâtul la plata unor sume de bani cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul creat reclamantului prin tratamentul diferențiat și discriminatoriu între categoriile profesionale aparținând aceluiași sistem, iar nu cu titlu de pensie, astfel încât nu este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.4 Cod procedură civilă.
Având în vedere deciziile nr.XXXVI/07.05.2007 și nr.VI/15.01.2007 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite și dispozițiile art.85 alin.2 și alin.3 din Legea nr.303/2004, republicată, în mod corect instanța de fond a apreciat că pensia de serviciu a reclamantului trebuia actualizată, în sensul că în veniturile brute luate în calcul trebuie să se regăsească sporul de vechime de 25% și sporul de 40%. În acest sens, sunt și prevederile art.41introdus prin Legea nr.45/06.03.2007, pentru aprobarea și modificarea OUG nr.27/29.03.2006.
Întrucât, în cauză, sunt aplicabile prevederile art.161 alin.4 din Codul muncii și art.274 alin.1 Cod procedură civilă, în mod corect a fost admisă cererea reclamantului de actualizarea despăgubirilor cu indicele de inflație, precum și de acordare a cheltuielilor de judecată, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
La concluziile scrise au fost anexate următoarele înscrisuri: comunicatul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite privind decizia nr.XXXVI/07.05.2007, decizia nr.VI/15.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite și extras din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct.4 și pct.9 coroborate cu cele ale art.3041Cod procedură civilă, instanța a apreciat că este întemeiat, urmând să-l admită cu următoarea motivare:
Prin acțiunea pendinte, reclamantul urmărește valorificarea, în cadrul pensiei de serviciu, a sporului de vechime în muncă de 25% pe perioada 01.06.2004-09.03.2007 și a sporului de 40% pe perioada 02.05.2004 - 07.04.2006.
Reclamantul este magistrat pensionar începând cu data de 1 ianuarie 2004, drepturile de pensie fiindu-i stabilite prin decizia nr. -/20 ianuarie 2004.
Ulterior, pensia de serviciu a fost actualizată succesiv, în temeiul art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, pe baza adeverințelor-tip nominale privind indemnizațiile de încadrare brute lunare ale magistraților în activitate, eliberate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adeverințe care au fost transmise către Casa Județeană de Pensii A, prin intermediul Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, conform procedurii instituite de art.18 și 19 din HG nr.1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004.
Reclamantul nu a înțeles să conteste însă nici o decizie de actualizare a pensiei de serviciu, în temeiul art.87 din Legea nr.19/2000, sau adeverințele care au stat la baza reactualizării pensiei.
În condițiile în care reclamantul nu mai este angajatul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de la 1 ianuarie 2004, pârâtul - recurent nu are nici o obligație de plată față de acesta, întrucât plata pensiei de serviciu se face, potrivit art.90 din Legea nr.19/2000, prin intermediul caselor teritoriale de pensii.
Adeverințele care stau la baza actualizării pensiei de serviciu sunt eliberate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, astfel că nici sub acest aspect nu se justifică chemarea în judecată a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cum drepturile de pensie ale reclamantului pot fi modificate numai în cadrul procedurii speciale de contestare prevăzută de Legea nr.19/2000, procedură de care reclamantul nu a înțeles să uzeze, în mod greșit prima instanță a admis acțiunea în raport de pârâtul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dispozițiile privind discriminarea nu sunt aplicabile reclamantului, deoarece acesta nu se află într-o situație similară magistraților în activitate, iar de sporurile pretinse de reclamant nu au beneficiat toți magistrații în activitate, ci numai cei care s-au adresat instanței și au obținut hotărâri judecătorești irevocabile.
Având în vedere cele expuse mai sus, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de către pârâtul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr.1278/07.11.2007, pronunțată de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, și va modifica în parte hotărârea recurată, în sensul că va respinge acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul împotriva pârâtului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând a menține în rest dispozițiile hotărârii recurate.
Față de prevederile art.274 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea nu va acorda intimatului cheltuieli de judecată, întrucât acesta a căzut în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către pârâtul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr.1278/07.11.2007, pronunțată de către Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea recurată, în sensul că respinge acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul împotriva pârâtului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Menține în rest dispozițiile hotărârii recurate.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
DR.- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /218.03.2008
Tehnored./ 2 ex./18.03.2008
Prima instanță: Tribunalul Arad
Jud., jud.
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici
