Asigurări sociale. Decizia 2418/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.2418
Ședința publică din data de 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.915 din data de 13 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și împotriva sentinței civile nr.1649 din data de 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul G, domiciliat în comuna, sat, județul
Recursuri scutite de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, intimatul- reclamant
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură s-au depus întâmpinare și concluzii scrise formulate de intimatul- reclamant.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamantul Gac hemat în judecată pârâta Casa Județeană de pensie D pentru ca în contradictoriu cu aceasta să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 5694 lei, reprezentând pensia neachitată în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2007, ianuarie 2008 - decembrie 2008, ianuarie, februarie 2009, reactualizate cu indicele de inflație la momentul plății.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 01.01.2007 i-a fost sistată pensia de invaliditate, conform deciziei nr.- din 15.02.2007, că prin sentința civilă nr. 1535 din 18.10.2008 a fost anulată această decizie și reclamantul a fost repus în dreptul de a primi pensia.
A mai arătat reclamantul că, pe perioada de la sistarea pensiei și până la repunerea în drepturi nu și-a mai primit pensia, astfel că solicită obligarea pârâtei la plata pensiei restante și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
La dosarul cauzei reclamantul a depus borderou cu acte: cupon de pensie noiembrie 2006, decizie de suspendare din 15.02.2007, decizie de recuperare nr.- din 15.02.2007, decizia nr.- din 14.05.2007, decizia nr.858 din 09.05.2007, răspunsul cu nr.1717 din 19.07.2007 emis de Oficiul Județean de Expertiză Medicală, sentința civilă nr.1297 din 05.12.2007 a Tribunalului Dâmbovița, decizia nr.240 din 04.03.2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, sentința nr.911/ 27.05.2008 a Tribunalului Dâmbovița, sentința civilă nr. 1535 din 08.10.2008 a Tribunalului Dâmbovița, decizia asupra capacității de muncă nr.682 din 27.02.2009 de reluare a pensiei pentru invaliditate de gradul III începând cu 01.03.2009, plan de recuperare.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.915 din data de 13 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis acțiunea, a fost obligată pârâta la plata pensiei restante pe care o datorează reclamantului începând cu data emiterii deciziei de încetare plată pensie până la momentul anulării acestei decizii și reluării plății.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul a făcut dovada că prin decizia nr.- din 15.02.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D i-a fost suspendată pensia.
A mai reținut instanța de fond că prin sentința civilă nr.1297 din 05.12.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovițaa fost anulată decizia nr.1717 din 19.07.2007 a Oficiului Județean de Expertiză Medicală și Recuperare Medicală a Capacității de Muncă D, iar prin sentința civilă nr. 911 din 27.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr- a fost anulată decizia nr.- din 14.05.2007 a Casei Județene de Pensii
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că prin decizia nr.1835 din 08.10.2008 a fost anulată și decizia de recuperare nr.- din 15.02.2007 de unde rezultă că reclamantul a fost repus în dreptul de a-și primi pensia, iar prin decizia nr. 682 din 27.02.2009 s-a stabilit capacitatea de muncă, astfel că reclamantul primește o nouă pensie de invaliditate.
În aceste condiții, instanța de fond a apreciat că se justifică admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata pensiei la care reclamantul a fost îndreptățit până la momentul emiterii noii decizii și de care a fost privat pe perioada în care pensia a fost suspendată.
În caz contrar, a apreciat instanța de fond, pârâta se îmbogățește fără justă cauză în condițiile în care pe cale judecătorească, reclamantul este repus în dreptul de pensie prin anularea deciziilor de suspendare și recuperare a pensiei.
Prin cererea înregistrată la dosarul Tribunalului Dâmbovița nr-, la data de 18.05.2009, reclamantul Gas olicitat completarea sentinței civile nr. 915 din 13.04.2009, în sensul ca instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.1638 din data de 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, a admis cererea și a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr.915/13.04.2009, în sensul că obligat pârâta la 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul Gas olicitat completarea sentinței civile nr.915 din 13.04.2009, în sensul ca instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată.
Instanța de fond a mai reținut că în ședința publică din data de 13.04.2009, apărătorul reclamantului, avocat a depus la dosarul cauzei chitanța de achitare a onorariului de avocat și a solicitat cheltuieli de judecată.
Având în vedere dispozițiile art. 2812alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora " dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu se poate cere completarea hotărârii", instanța de fond a admis cererea formulată.
Împotriva sentinței civile nr.1649 din data de 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta pârâtă a criticat sentința în temeiul art.304 punctele 8, 9 și art. 3041Cod procedură civilă aratând că în conformitate cu prevederile art. 274 alin.3 Cod procedură civilă se impune micșorarea onorariului de avocat, implicit a cheltuielilor de judecată, față de valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat.
Recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii, respingerea contestației și pe fond menținerea deciziei ca fiind legală și temeinică.
Totodată pârâta a formulat recurs împotriva sentinței civile nr.915/13.04.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în același dosar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în acest sens dispozițiile art. 304 punctele 4, 8, 9 Cod procedură civilă și art. 3041Cod procedură civilă.
A arătat pârâta că prima instanță în mod greșit a admis acțiunea și a acordat plata pensiei restante din momentul încetării pensiei până la reluarea în plată, acordând astfel mai mult decât s-a cerut, întrucât reclamantul solicitase numai anularea debitului creat prin decizia nr.17384/15.02.2007, decizie anulată prin sentința civilă nr.1535/8.10.2008.
Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, respingerea acțiunii și menținerea deciziei emise.
Intimatul Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, arătând că sentințele pronunțate în cauză sunt legale și temeinice.
Curtea, examinând sentințele recurate, prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și în raport de dispozițiile legale care au incidență în soluționarea cauzei și de dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește criticile aduse sentinței civile nr. 1649/5.10.2009, Curtea constată că nu pot fi reținute și că recursul este nefondat.
Astfel, prin această sentință, instanța a dispus comnpletarea dispozitivului sentinței civile nr.915/13.04.3009, întrucât a constatat că, din eroare, la data pronunțării hotărârii, nu s-a pronunțat și asupra capătului de cerere privind cheltuielile de judecată în cuantum de 1.000 lei, conform actelor depuse la dosar.
Conform dispozițiilor art. 274 alin.3 Cod procedură civilă, judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților potrivit cu cele prevăzute în onorariilor minimale ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Curtea reține însă că, în raport de obiectul dedus judecății (obligarea pârâtei la plata pensiei restante, cu referire la situația pensionarului așa cum rezultă din examinarea hotărârilor pronunțate în această cauză pentru reglementarea acesteia) precum și munca îndeplinită de avocat, prima instanță a apreciat în mod corect că cererea este întemeiată și a acordat cheltuieli de judecată în cuantumul solicitat conform chitanței depusă la dosar.
Referitor la recursul forrmulat împotriva sentinței civile nr.915/13.04.2009, de asemenea Curtea constată că este nefondat.
Astfel, Curtea constată că prin cererea introductivă, reclamantul a solicitat ca pârâta să fie obligată la plata pensiei neachitate pentru anumite intervale de timp, respectiv începând cu data emiterii deciziei de încetare a plății pensiei și până la momentul anulării acestei decizii și reluării plății pensiei, așa cum rezultă din examinarea hotărârilor pronunțate cu privire la acest reclamant.
Curtea reține că, prima instanță nu a acordat prin hotărârea pronunțată mai mult decât s-a cerut, ci s-a pronunțat exact în limitele cu care a fost investită prin acțiunea reclamantului care era nemulțumit de faptul că pe perioada de la data sistării pensiei prin decizia nr.-/15.02.2007 emisă de recurentă și până la data repunerii în drepturi, așa cum s-a dispus prin sentința civilă nr.1535/18.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, nu a mai primit pensia.
În raport de aceste considerente, Curtea constată că sentința recurată este legală și temeinică, neputând fi reținute criticile invocate.
Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1, 2 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă ca nefondate recursurile formulate de pârâta Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr.915/13.04.2009 și sentinței civile nr.1649/5.10.2009 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.915 din data de 13 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și împotriva sentinței civile nr.1649 din data de 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul G, domiciliat în comuna, sat, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 17 decembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./14.01.2010
dosar fond- -- Tribunalul Dâmbovița
judecători fond - ;
operator de date cu caracter personal;
număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
