Asigurări sociale. Decizia 345/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.345
Ședința publică din data de 18 martie 2008
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Simona
-- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1250 din 30 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în comuna G, sat Săcuieni,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, reprezentată de consilier juridic, potrivit delegației nr. 352/17.03.2008, și intimatul-contestator, personal și asistat de avocat, conform împuternicirii avocațiale din 18 martie 2008.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și că s-a depus întâmpinare formulată de intimatul-contestator.
Părțile, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea, înmânează recurentei-intimate Casa Județeană de Pensii D un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimatul-contestator, ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic, pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii, iar, pe fond, menținerea deciziei ca fiind legală și temeinică, potrivit motivelor expuse pe larg în cererea de recurs.
Avocat, pentru intimatul-contestator, având cuvântul arată că s-au administrat probatorii la instanța de fond în sensul că a fost contestată decizia medicală a Cabinetului de Expertizare Medicală M, situație în care s-a procedat corect la anularea deciziei de încetare a plății pensiei.
Totodată, precizează că prima instanță a reținut corect că deciziile de pensionare anterioare nu puteau fi anulate într-un act administrativ jurisdicțional, pentru că acestea nu au fost contestate, au rămas definitive, au intrat în circuitul civil, producând efecte, iar procedura folosită de CNPAS nu este prevăzută de Legea nr. 19/2000 și de Ordinul nr. 340/2001.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca temeinică și legală conform întâmpinării depusă la dosarul cauzei. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, contestatorul a contestat decizia nr.-/2007 emisă de intimata D și a solicitat anularea acesteia și repunerea în drepturile acordate prin decizia respectivă.
În motivarea contestației s-a arătat că prin decizia contestată i s-a comunicat că i s-a anulat dreptul la pensie de invaliditate și că urmează să restituie suma de 10.159 lei reprezentând pensia de care a beneficiat în perioada 1.05.2004 - 1.05.2007, că decizia a fost emisă în baza deciziei nr.204/2007. În continuare, a mai precizată că anterior emiterii deciziei contestate i s-a comunicat și decizia nr.204/2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, prin care s-au anulat toate deciziile de încadrare în grad de invaliditate emise în perioada 2001-2006; că a contestat și decizia respectivă dar până la data înregistrării cererii la instanță nu i -a comunicat vreun răspuns de către Oficiul Județean de Expertizare a Capacității de Muncă
S- mai susținut că decizia de încetare plății pensiei și de recuperare a sumei reprezentând pensia încadrată în ultimii trei ani este nelegală, întrucât i s-a încălcat dreptul la apărare, iar deciziile de încadrare în grad de invaliditate sunt valabile deoarece decizia de anulare a fost contestată în termen legal, iar nerespectarea unor norme de procedură se datorează culpei intimatei, cu atât mai mult cu cât a avut o activitate de 35 de ani și gradul de invaliditate a fost stabilit ca "nerevizuibil".
Prin întâmpinare, intimata D a solicitat respingerea contestației, motivând că emiterea deciziei de încetare a plății pensiei și de recuperare a pensiei încasate anterior a fost determinată de decizia nr.802/2007 prin care s-au anulat deciziile anterioare de încadrare în grad de invaliditate, că această decizie nu a fost contestată, astfel că a rămas definitivă; că în mod corect s-a emis decizia contestată, întrucât prin nota de constatare nr.17764/2007 întocmită de Direcția de audit intern și control a s-au constatat încălcări ale procedurii de expertizare medicală, prevăzute imperativ de art.53-56 și 62-63 din Legea 19/2000 și pct.1-35 secțiunea C din ordinul 340/2001, constând în inexistența documentelor medicale, folosirea unor formulare copiate pentru întocmirea deciziilor.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința nr.1250/30.11.2007 a admis contestația și a anulat decizia nr.-/2007 emisă de intimata
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin decizia nr.-/2007 intimata dispus încetarea plății de invaliditate acordată contestatorului începând cu data de 9.01.2002 și recuperare a sumei de 10.159 lei reprezentând pensia de invaliditate încasară în perioada 1.05.2004 - 1.05.2007, avându-se în vedere decizia nr.204/2007 emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, prin care s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă nr.56/2002, 13/2003, 134/2004, 414/2005, 110/2006 și 160/2003 reținându-se că prin controlul consemnat în nota de consrtatare nr.17764/2007 s-a stabilit că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Or, conform prev.art.56 alin.6 Legea 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, decizia de încadrare sau neîncadrare în grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă, tribunalul constatând că deciziile asupra capacității de muncă menționate în cuprinsul deciziei nr.204/2007 au deveni definitive prin necontestare și au intrat în circuitul civil, producând efecte depline, astfel că nu este posibilă revocarea acestora în mod unilateral.
Este de principiu că un act administrativ jurisdicțional, care a intrat în circuitul civil nu poate fi înlăturat decât în baza unei hotărâri penale prin care s-a constatat săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu actul respectiv sau a unei legături civile prin care s-a dispus anularea acesteia.
A mai reținut prima instanță că anularea în mod unilateral a deciziei asupra capacității de muncă de către emitentă nu este posibilă întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, iar procedura folosită de către intimată, care nu este prevăzută de Legea 19/2000 și ordinul 340/2001 ar aduce atingere securității raporturilor juridice din ramura dreptului asigurărilor sociale.
Este de necontestat că CNPAS, prin serviciul audit și control, are dreptul că verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, activitate care poate avea loc în baza art.39 din Ordinul 340/2001, invocat în nota de constatare, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive, pentru că dispozițiile menționate stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare", iar în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri definitive, sau în cazul deciziei asupra capacității de muncă, în baza unei hotărâri civile pronunțată într-o cerere de anulare a deciziei respective atunci când se invocă nulități ale acesteia.
Întrucât deciziile asupra capacității de muncă emise anterior deciziei nr.204/2007 au devenit definitive, au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, anularea lor fiind posibilă numai în condițiile expres prevăzute de lege, ori disp.Legii 19/2000 și ale Ordinului 340/2001 nu prevăd modalitatea de anulare cuprinsă în decizia contestată, iar decizia nr.204/2007 a fost contestată, după cum rezultă din cererea adresată Cabinetului de expertiză medicală expediată prin poștă cu confirmare de primire, astfel că nu este definitivă, impunându-se anularea deciziei contestate.
Conform art.39 din Capitolul III al ordinului 340/2001, oficiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă județene au obligația de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum, și la sesizarea părții interesate, în cadrul activității de control, oficiile putând solicita avizul de specialitate a, decizia emisă ca urmare a acțiunii de control aplicându-se, potrivit alin.3 din același articol de la data emiterii indiferent de modul de rezolvare.
Existența unor deficiențe în activitatea M, aflat în subordinea intimatei, nu poate constitui un temei suficient pentru anularea deciziilor, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act. Numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestatoare sau de către salariați ai intimatei se poate solicita în cadrul procesului penal anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale, precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând disp.art.304 pct.8 și 9 și art.3041Cod pr.civilă.
Recurenta a invocat, în esență, faptul că în mod eronat instanța a admis cererea de anulare a deciziei de încetare a plății pensiei întrucât contestatorul nu a făcut dovada contestării acestuia la, astfel încât, prin nerespectarea disp.art.56 din Legea 19/2000, decizia medicală de anulare a rămas definitivă și, prin urmare, decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate nu mai suportă nici o modificare.
S-a susținut că prima instanță a reținut eronat ca temei al soluției sale disp.art.39 alin.3 din ordinul 340/2001 în loc de disp.art.41 din același ordin.
faptul că decizia de anulare a rămas definitivă, pârâta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și respingerea contestației.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a combătut criticile invocate și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin decizia nr.204/23.04.2007 Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă eliberate contestatorului pentru perioada 2003-2006, cu motivarea că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală. Această decizie prevede calea de atac a contestației care se poate exercita în termen de 30 de zile de la comunicare conform art.56 alin.2 din Legea 19/2000.
Recurenta, fără însă să aștepte expirarea acestui termen, la data de 25.04.2007, emite decizia nr.- prin care încetează plata pensiei de invaliditate și dispune recuperarea sumei de 10159 RON. Decizia prevede și termenul de contestare la instanța competentă, respectiv 45 de zile de la comunicare.
Contestatorul s-a adresat Oficiului Județean de Expertiză medicală și, așa cum rezultă din actele dosarului,a depus bonul de ordine pentru planificare la Comisia de Expertiză.
Contestatorul s-a adresat instanței de judecată pentru anularea deciziei nr.23217/25.04.2007.
Curtea reține că incidente în cauză sunt disp.art.56 din Legea 19/2000 cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit acestor dispoziții, încadrarea sau reîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizia emisă de medicul specializat - denumit medic expert al asigurărilor sociale - în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, în termen de 30 de zile de la data formulării cererii.
Împotriva acestei decizii se poate face contestație la Casa Teritorială de Pensii în termen de 30 de zile de la comunicare, iar rezolvarea contestației trebuie sp aibă loc în termen de 45 de zile de la înregistrarea acesteia și după consultarea Institutului Național, care este un aviz obligatoriu și definitiv.
Decizia Casei de Pensii în soluționarea contestației poate fi contestată - la instanța judecătorească în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
Din considerentele expuse anterior rezultă că recurenta a emis decizia de anulare la data de 23.04.2007 și ulterior, la numai două zile, a emis decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate și de recuperare a sumelor considerate încasate necuvenit, deși decizia de anulare nu rămăsese definitivă.
Procedând în acest mod rezultă în mod vădit că nu au fost respectate chiar de către recurentă prevederile legale care reglementează procedura care face obiectul cauzei,astfel încât nu pot fi reținute susținerile recurentei în sensul că reclamantul nu a respectat procedura legală și că nu a dovedit că a urmat această procedură raportat și la înscrisurile de la dosarul de fond (fila 75).
Referitor la al doilea motiv de recurs, Curtea constată că prima instanță a reținut în mod corect efectuarea controlului în baza art.39 din Ordinul 340/2001, s-a reținut că în urma deficiențelor constatate, au fost anulate deciziile anterioare asupra capacității de muncă emise în favoarea contestatorului.
Deciziile emise în baza controlului, așa cum just a reținut prima instanță, nu pot produce efecte retroactive, dispozițiile art.39 alin.3 din ordinul menționat statuând că deciziile emise de Oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la aceste dispoziții, în cazul constatării unor deficiente în legătură derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate, recurenta trebuia să emită noi decizii de menținere în același grad de invaliditate, de încadrare în alt grad sau de încetare cu efecte numai pentru viitor.
Hotărârea recurată apare ca fiind temeinică și legală raportat la faptul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză, aflat în subordinea pârâtei-recurente nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului conform căruia nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
Astfel, Curtea reține că recurenta a efectuat o procedură care se abate de la normele legale în vigoare, respectiv art.39 din Ordinul 340/2001, că aceste dispoziții au fost corect interpretate și aplicate de prima instanță, astfel încât în mod corect decizia nr.-/25.04.2007 emisă de Daf ost anulată.
Față de aceste considerente, Curtea privește recursul ca nefondat și constatând că sentința primei instanțe este legală și temeinică, îl va respinge conform art.312 Cod pr.civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1250 din 30 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în comuna G, sat Săcuieni,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 18 martie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Simona
--- - - - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
2008-03-31
/FA
2 ex.
Trib. D nr-
G
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Simona