Asigurări sociale. Decizia 351/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 351

Ședința publică din data de 24 februarie 2010

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal -, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.2015 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul contestator G, domiciliat în comuna, sat, nr.95, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns, pentru intimatul contestator G, avocat din Baroul Dâmbovița, potrivit contractului de asistență juridică nr.10/2010, lipsind recurenta intimată Casa Județeană de Pensii

Procedura legal îndeplinită.

Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru. Se mai învederează că din partea intimatului contestator G s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare la care s-a anexat împuternicirea avocațială nr.10/2010 eliberată de Cabinetele de avocatură asociate și din Baroul Dâmbovița.

Avocat, pentru intimatul-contestator G, declară că alte cereri nu mai are de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.

Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că alte cereri nu mai au de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Având cuvântul în fond pentru intimatul-contestator G, avocat solicită respingerea recursului ca nefundat, potrivit considerentelor expuse pe larg în cuprinsul întâmpinării, menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței ce o depune la dosar.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, contestatorul Gas olicitat anularea deciziei nr.-/14.05.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii D și a deciziei nr.198/13.03.2009 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, repunerea părților în situația anterioară luării acestor măsuri și plata pensiei începând cu momentul încetării plății de către intimată.

În motivarea contestației a arătat că a fost pensionat pe caz de boală în baza deciziei asupra capacității de muncă nr.2860/17.07.2006, ocazie cu care a prezentat toate actele care i s-au cerut și s-a prezentat de câte ori a fost chemat la sediul cabinetului de expertiză, că nu cunoaște personalul medical, dar faptul că a fost emisă o deciziei de pensionare și că a primit pensie, presupune că la momentul acela documentația era completă și întocmită conform legii.

A mai arătat că prin decizia nr.198/13.03.2009 emisă de M s-a menționat faptul că nu a primit aviz de pensionare, că nu s-a prezentat la consultații, că nu există un dosar medical, nu există documente medicale, aspecte față de care nu poate să se angajeze răspunderea sa în condițiile în care s-a emis decizia asupra capacității de muncă nr.2860/17.07.2006 în urma căreia a fost pensionat.

Contestatorul a precizat că a contestat decizia nr.198/13.03.2009, însă nu a primit nici un răspuns.

În drept a invocat prevederile art.56 alin.5 și art.87 din Legea nr.19/2000 modificată și completată, HG 340/2001, HG 1229/2005, a solicitat proba cu înscrisuri și a anexat contestației acte medicale și decizia contestată.

La termenul de judecată din 27.10.2009 s-a dispus conexarea la prezenta cauză a dosarului nr-, prin care contestatorul Gas olicitat anularea deciziei nr.971/5.06.2009 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă

Motivând contestația, a arătat că prin această decizie s-a respins contestația formulată împotriva deciziei nr.198/13.03.2009 pe motiv că a fost tardiv formulată, soluție nelegală și netemeinică, întrucât decizia 198/13.03.2009 i-a fost comunicată la data de 19.03.2009, a contestat-o în termen de 30 de zile de la comunicare, pe data de 21.04.2009, iar pe fondul cauzei a precizat că a depus la cabinetul de expertiză toate documentele necesare, s-a prezentat la termenele de revizuire, i s-a emis decizie medicală și a primit pensie, nefăcându-se vinovat pentru absența dosarului său de pensionare.

A anexat contestației decizia nr.198/13.03.2009 emisă de M și decizia nr.971/5.06.2009 emisă de Oficiul Județean de Expertiză medicală și Recuperarea Capacității de Muncă

Prin întâmpinările formulate, intimata a solicitat respingerea contestațiilor motivat de faptul că decizia 198/13/03.2009 trebuia contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M și nu direct la instanța de judecată, că pe fond contestatorul nu a urmat procedura legală la revizuirea medicală periodică din iulie 2007, menținerea gradului de invaliditate efectuându-se pe baza unor documente neconforme, iar prin nota de constatare nr.3744/6.03.2009 întocmită de către Direcția audit Intern și Control din cadrul CNPAS au fost identificate viciile deciziilor medicale obținute de contestator.

S-au anexat întâmpinării copii de pe următoarele înscrisuri: decizia nr.-/14.05.2009, decizia nr.198/13.03.2009, nota de relații și nota de constatare nr.3744/6.03.2009.

Prin sentința civilă nr.2015 din 10 noiembrie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația formulată de contestatorul G, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, din dosarul - și din dosarul conexat nr-, a anulat decizia nr.198/13.03.2009 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, decizia nr.971/5.06.2009 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D și decizia nr.-/14.05.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii

Prin aceeași sentință s-a dispus repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziilor și a fost obligată intimata la plata în continuare a pensiei de invaliditate către contestator, luându-se act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Contestatorul a fost pensionat pentru invaliditate în baza deciziei asupra capacității de muncă nr.2860/17.07.2006.

Prin decizia nr.198/13.03.2009, Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Mar evizuit decizia asupra capacității de muncă nr.2860/17.07.2006, concluzionând că încadrarea în gradul III de invaliditate nu este justificată, deoarece titularul nu ar fi primit aviz de pensionare, nu s-ar fi prezentat la consultații personal, nu există în dosarul său medical documente medicale, iar decizia nu este emisă la indicațiile medicului expert.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație la Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, însă contestația a fost respinsă ca tardivă prin decizia nr.971/5.06.2009, cu motivarea că decizia nr.198/13.03.2009 este definitivă. Ca urmare a anulării deciziei privind încadrarea în gradul III de invaliditate s-a emis decizia nr.-/14.05.2009 privind încetarea plății pensiei și recuperarea sumei de 16439 lei ce ar fi fost încasată necuvenit pe perioada 8.08.2006-1.05.2009.

În ce privește susținerea intimatei Casa Județeană de Pensii D în sensul că nu s-ar fi urmat de către contestator procedura de contestare prevăzută de Legea nr.19/2000 și de Ordinul 340/2001, tribunalul a reținut că nu este întemeiată, deoarece împotriva deciziei nr.198/13.03.2009 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M contestatorul a formulat contestație, dar aceasta a fost respinsă ca tardivă prin decizia nr.971/5.06.2009.

A mai reținut că această soluție este greșită, deoarece la dosarul cauzei nu s-a depus dovada comunicării deciziei nr.198/13.03.2009 pentru a se putea stabili momentul de la care începea să curgă termenul de 30 de zile de contestare, nefiind tardivă, cum greșit a hotărât Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M și Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă

Pe fond contestația a fost apreciată de tribunal ca fiind întemeiată în raport de prevederile legale incidente în cauză, de susținerile contestatorului, precum și de probele administrate în cauză.

Astfel, tribunalul a constatat că decizia nr.198/13.03.2009 a revizuit decizia asupra capacității de muncă nr.2860/17.07.2006, înlocuind această din urmă decizie, deși aceasta prezenta o aparență de legalitate și temeinicie, purtând parafa și semnătura medicului expert al Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, fiind completată la rubrica diagnostic clinic și menționându-se gradul de invaliditate și termenele de revizuire. Decizia privind încadrarea în grad de invaliditate este definitivă în conformitate cu prevederile art.56 alin.6 din Legea nr.19/2000, care stabilesc că decizia de încadrare sau neîncadrare în grad de invaliditate necontestată în termen este definitivă.

De asemenea, controlul efectuat de organele CNPAS nu poate avea drept consecință revizuirea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate cu efecte retroactive în ce privește dreptul de a beneficia de pensie de invaliditate, deoarece art.39 alin.3 din ordinul 340/2001 stabilește că decizia emisă de intimată ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

Prin urmare, în cazul în care s-ar fi constatat deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte pentru viitor, deoarece pentru trecut desființarea deciziilor medicale nu se poate dispune decât în baza unei hotărâri judecătorești și nu de un organ cu atribuții administrative, cum s-a procedat în speță.

Aceeași este soluția și pentru situația în care ar deveni aplicabile prevederile art.41 din Ordinul nr.340/2001 privind revizuirea deciziilor ca urmare a unor erori săvârșite de unitatea de expertiză medicală, medicul expert neavând posibilitatea de a anula ori înlocui o decizie anterioară care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, decât prin intermediul instanțelor de judecată.

A mai reținut prima instanță că neprezentarea pensionarului la termenele de revizuire nu ar putea avea drept consecință revizuirea deciziilor privind încadrarea în grad de invaliditate, ci doar suspendarea plății pensiei în conformitate cu prevederile art.62 alin.1 și art.92 alin.1 litera c, care stabilesc că pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale în funcție de afecțiune, la intervale de 6-12 luni până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, iar în caz de neprezentare la revizuirea medicală periodică, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei a constatării neprezentării.

În toate situațiile însă în care are loc emiterea unei decizii de încadrare sau neîncadrare în grad de invaliditate, la soluționarea contestației Casa Teritorială de Pensii trebuie să consulte Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, avizul acestuia fiind obligatoriu și rămânând definitiv.

Neprocedând în acest mod s-au încălcat prevederile art.56 alin.3 din Legea nr.19/2000, care au caracter imperativ.

De altfel, intimata nu a dovedit susținerile sale în sensul neprezentării pensionarului la revizuirea medicală periodică cu documentele necesare privind afecțiunea, nefiind suficientă existența unei note de constatare în condițiile în care s-au constatat deficiențe majore în ce privește activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă constând în lipsa unor acte medicale, a dosarelor medicale ale pensionarilor, a desfășurării unei activități deficitare de către salariații acestei instituții, culpa aparținând în mod evident acesteia.

Prin urmare, Tribunalul a constatat că în mod greșit intimata a procedat la anularea deciziei privind încadrarea în gradul III de invaliditate a pensionarului, iar pe cale de consecință în mod netemeinic și nelegal a procedat la emiterea deciziei nr.-/14.05.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii D privind încetarea plății pensiei și recuperarea sumei de 16439 lei.

Pentru toate aceste motive, tribunalul a admis contestația din dosarul -, precum și din dosarul conexat nr-, a anulat decizia nr.198/13.03.2009 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, decizia nr.971/5.06.2009 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, a dispus repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziilor și a obligat intimata la plata pensiei de invaliditate către contestator.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii pronunțate, în sensul respingerii acțiunii și menținerii deciziei emise de intimată.

În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit a reținut prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001, întrucât în mod corect și legal, așa cum s-a prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, temeiul legal al anulării l-a reprezentat art.41 capitolul III secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 cu modificările și completările ulterioare, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.

În aceste condiții, recurenta a procedat în mod corect și legal la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, în urma notei de constatare a CNPAS - Direcția Control și Combatete Fraudă.

Tot în mod eronat, susține recurenta, instanța de fond a reținut că depunerea de către intimatul contestator a unor documente medicale la dosar ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de intimată la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizându-l pe contestator.

În ceea ce privește consultarea obligatorie a B, se arată că în mod greșit instanța de fond și-a întemeiat motivarea, întrucât potrivit art.56 din Legea nr.19/2000 nu există obligația consultării institutului de către, ci numai posibilitatea consultării acestuia, iar în cazul în care institutul respectiv este consultat, avizul acestuia este obligatoriu.

Intimatul contestator a formulat întâmpinare prin care a răspuns criticilor aduse în recurs, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Astfel, Curtea reține că, prin decizia nr.198/13.03.2009, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Mar evizuit decizia nr.2860/17.07.2006 asupra capacității de muncă emisă pentru intimatul contestator G, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

Ulterior, prin decizia nr.-/14.05.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 16439 lei, reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 08.08.2006 - 01.05.2009, având în vedere decizia prin care a fost revizuită decizia de încadrare în grad de invaliditate.

În cuprinsul deciziei nr.198/13.03.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr.3744/06.03.2009, iar drept temei juridic au fost indicate dispozițiile Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, precum și ale nr.HG1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.

Potrivit notei de constatare nr.3744/06.03.2009, a fost efectuat un control, în baza nr.HG13/2004 și a Ordinului nr.340/2001 al - secțiunea C, punctul III, art.39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical

În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39, din secțiunea C, punctul III, din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.

Intimatul contestator s-a adresat cu contestație împotriva deciziei nr.198/13.03.2009 la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, după cum i s-a indicat chiar în cuprinsul deciziei, însă contestație a fost respnsă prin decizia nr.971/05.06.2009, reținându-se că a fost formulată în afara termenului legal.

Curtea mai reține că la dosarul cauzei nu a fost depusă dovada comunicării deciziei nr.198/13.03.2009 pentru a se putea stabili momentul de la care începea să curgă termenul de 30 de zile pentru contestație, astfel că în mod corect prima instanță a reținut că aceasta nu este tardivă.

De asemenea, intimata nu a dovedit neprezentarea pensionarului la revizuirea medicală periodică cu documentele necesare privind afecțiunea, nefiind suficientă existența notei de constatare, în condițiile în care s-au constatat deficiențe majore în ce privește activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, constând în lipsa unor acte medicale, a dosarelor medicale ale pensionarilor și a desfășurării unei activități deficitare de către salariații acestei instituții.

În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că nu i se pot imputa intimatului neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziei asupra capacității de muncă emise.

Cu privire la consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, în conformitate cu disp.art.56 alin.3 din această lege, această consultare este obligatorie și nu opțională, așa cum pretinde recurenta.

În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe este legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei ca nefondat, motiv pentru care, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incident niciunul dintre motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal -, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.2015 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator G, domiciliat în comuna, sat, nr.95, județul

Obligă recurenta la 800 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2010.

Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta

--- - - - -

Grefier,

-

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Red./Th. - LC/

4 ex./12.03.2010

Ds.fond nr- Tribunalul Dâmbovița

Jud.fond

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 351/2010. Curtea de Apel Ploiesti