Asigurări sociale. Decizia 645/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.645
Ședința publică din data de 2 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Simona Petruța Buzoianu Vera
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.89 din 13.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator G, domiciliat în P, sat, nr.153, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-intimată reprezentată de consilier juridic și intimatul-contestator personal.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-contestator a depus la dosar întâmpinare.
Părțile având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-intimată solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea contestației.
Susține în esență că în mod greșit instanța de fond a obligat recurenta la recalcularea pensiei intimatului cu luarea în calcul a unui stagiu de cotizare de 20 de ani, încălcându-se astfel prev.HG nr.1550/2004, față de faptul că drepturile la pensie ale acestuia s-au deschis în anul 1997, dată la care erau în vigoare disp.Legii nr.3/1977 care, în art.8, statua că stagiul complet de cotizare pentru bărbați era de 30 de ani. Depune la dosar în copie practică judiciară în materie reprezentată de decizia nr.2328/2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, sentința civilă nr.2138/2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și pagina 1 dosarului nr- soluționat de aceeași instanță de recurs, pagină listată de pe portalul instanței - aplicația ECRIS în care este evidențiată soluția pronunțată, filele 28-34.
Intimatul-contestator având cuvântul solicită respingerea recursului conform motivelor arătate prin întâmpinare, arătând în esență că a realizat o vechime de 29 de ani în grupa I de muncă și stagiul de cotizare reprezintă vechimea în muncă realizată la data deschiderii dreptului la pensie.
La solicitarea instanței arată că a desfășurat activitate de mecanic de locomotivă la calea ferată și la metrou și că, în luna noiembrie i-a fost emisă o nouă decizie de pensionare pe care a contestat-o și care face obiectul altei cauze.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza
lucrărilor dosarului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr-, contestatorul Gaf ormulat contestație împotriva deciziilor de recalculare a pensiei nr.- din 18 ianuarie 2008 și respectiv din 17 aprilie 2008 ambele emise de intimata Casa Județeană de Pensii D, solicitând emiterea unei noi decizii cu respectarea dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977 și obligarea intimatei la plata diferențelor de pensie începând cu septembrie 2005 la zi.
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că a fost pensionat la data de 16 februarie 1996 prin decizia nr.78123, după un stagiu de cotizare de 29 ani lucrați în grupa I de muncă, fiindu-i aplicabile dispozițiile art.4 din OUG 4/2005, art.2 alin.3 din 1550/2004 și art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977, care nu au fost avute în vedere de intimată deoarece împărțirea punctajului total realizat s-a făcut la 30 ani, iar nu la 20-așa cum consideră că era corect.
La data de 6 ianuarie 2009, contestatorul și-a precizat contestația (filele 15-16).
Intimata Casa Județeană de Pensii D, fiind legal citată, a formulat întâmpinare (filele 17-18) la care a atașat înscrisuri (filele 20-52) solicitând respingerea contestației ca neîntemeiate cu motivarea că stabilirea cuantumului pensiei contestatorului s-a făcut pentru un stagiu de cotizare de 30 ani, deoarece stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, reprezintă potrivit art.2 din anexa 1550/2004, vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, adică anul 1996 când în vigoare era Legea nr.3/1977 ce stabilea în art.8 un stagiu de cotizare de 30 ani pentru bărbați.
Prin sentința civilă nr.89 pronunțată la 13 ianuarie 2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația și a dispus recalcularea pensiei contestatorului cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 ani, obligând intimata să-i plătească acestuia diferențele de pensie rezultate, începând cu luna septembrie 2005- la zi.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit art. 4 din OUG nr.4/2005 și art.2 alin1 și 3 din Anexa nr.1550/2004, stagiul complet de cotizare care trebuia utilizat la determinarea punctajului mediu anual al contestatorului era cel reglementat de Legea nr.3/1977, întrucât dreptul său la pensie s-a deschis sub imperiul acestei legi.
A mai reținut tribunalul că în conformitate cu art.14 din acest act normativ, prin derogare de la art.8, stagiul complet de cotizare este de 20 ani pentru persoanele ce au fost încadrate în grupa I de muncă, acesta fiind aplicabil și contestatorului care a lucrat în astfel de condiții timp de 29 ani.
A argumentat instanța de fond că prin art.14, legiuitorul a urmărit nu doar reducerea vârstei de pensionare pentru salariații care au lucrat în grupele I și II de muncă ci și reducerea vechimii totale în muncă necesare pentru pensionare, așa încât 20 ani lucrați în condiții speciale de muncă echivalează cu 30 ani lucrați în condiții normale.
În același timp, prin decizia ICCJ nr.40/2008 s-a stabilit că dispozițiile art.77 alin.2 rap.la art.43 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977.
În termen legal împotriva acestei sentințe, intimata Casa Județeană de Pensii Dae xercitat recurs (filele 4-5) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
apărările opuse la instanța fondului, recurenta a susținut că hotărârea este greșită deoarece au fost eronat interpretate și aplicate prevederile art. 4 din OUG nr.4/2005 și art.2 alin1 și 3 din Anexa nr.1550/2004, inclusiv Normele tehnice de aplicare a acestui din urmă act normativ, stagiul diferit de cotizare utilizându-se numai în cazul pensionării inițiale pe baza unei legi speciale, ceea ce nu este cazul pentru contestatorul
Invocând cazul de recurs prev.de art.304 pct.8 și 9 cod pr.civ. precum și practică judiciară (filele 28-34) recurenta-intimată a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și în fond, respingerea contestației ca neîntemeiate.
Intimatul-contestator a depus întâmpinare (filele 6-7) însoțită de înscrisuri (filele 8-24) prin care a cerut respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041cod.pr.civ.Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Sub un prim aspect se constată că prima instanță a primit și judecat o contestație a cărei natură juridică nu a stabilit-o, fiindcă Gaî nvestit instanța cu o cerere de recalculare a pensiei sale, stabilite prin deciziile cu același număr: - emise la 18.01.2007 și respectiv la 17.04.2008, pentru ambele, termenul legal de contestare de 45 zile fiind cu mult depășit.
Sub un alt aspect, dispozițiile legale în materie de asigurări sociale nu permit pensionarului a se adresa direct instanței specializate cu o cerere de recalculare a cuantumului pensiei, atât procedura instituită de art.87 din Legea pensiilor nr.19/2000 cât și cea prevăzută de art.19 din 1550/2004, stabilind dreptul persoanei de a contesta decizia emisă de organul teritorial d e pensii în caz de recalculare a acesteia la cerere sau din oficiu ori după caz, când pensionarul prezintă acte doveditoare din care rezultă stagii suplimentare, salarii sau sporuri și acestea nu-i sunt valorificate, în condițiile legii.
Drept urmare, cererea de chemare în judecată a Casei Județene de Pensii sau contestația pentru recalcularea pensiei și a cărei natură juridică nu a fost lămurită de instanța de fond, apare fie inadmisibilă, fie tardivă în condițiile în care procedurile legale speciale de contestare sau de recalculare a pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă nu permit pensionarului să se adreseze direct instanței de judecată oricând, punând astfel în discuție principiul securității juridice, ceea ce nu poate fi îngăduit.
În fine, modalitatea în care prima instanță a dezlegat pricina, dispunând recalcularea pensiei, fără a anula deciziile emise, inclusiv după sesizarea instanței și intrate în circuitul civil și care își produc legal efectele, este în afara legii, dar niciunul din aceste aspecte nu au făcut obiectul criticii recurentei, așa încât Curtea va examina fondul raporturilor juridice deduse judecății.
Intimatul-contestator Gaf ost pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă începând cu data de 1 martie 1996, astfel cum rezultă din decizia nr.78123/16.02.1996 (fila 4 dosar fond) la această dată deschizându-se dreptul său la pensie.
Ulterior pensia sa a fost recalculată succesiv la 19.oct.2006,(fila 5) la 18 ian.2007 și 17 apr.2008 și respectiv pe parcursul judecății, la 24 noiembrie 2008(fila 27 dosar fond).
Deciziile emise de intimată la 18 ian.2007 și 17 apr.2008 și care au făcut obiectul judecății din cauza de față, nu au fost depuse la dosar de contestator, pentru a verifica legalitatea lor, Curtea constatând că în disputa părților este stagiul de cotizare de 30 ani, respectiv 20 ani ce se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.
În conformitate cu art.2 (3) din Normele Metodologice de evaluare a pensiilor în vederea recalculării-Anexă la nr.1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977, iar potrivit art.3 din același act normativ, prin data deschiderii dreptului la pensie se înțelege data la care persoana în cauză a fost înscrisă la categoria de pensie de care beneficiază -.
Drept urmare, în situația contestatorului G, pentru care dreptul de pensie s-a deschis la 1 martie 1996, sunt incidente prevederile legale sus-citate.
În temeiul art.8 din Legea nr.3/1977 stagiul complet de cotizare este pentru bărbați de 30 ani- singurele facilități oferite de Legea nr.3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă si posibilitatea pensionarii înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art.14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare, utilizat la recalcularea pensiei.
Pe de altă parte, Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, prevedea în art.14 alin.1 că, persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 de ani în grupa II de muncă, beneficiază la stabilirea pensiei, de un spor la vechimea în muncă de un an și șase luni pentru grupa I de muncă și, respectiv, un an și trei luni pentru grupa II de muncă.
În acest context, asigurații care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, determinate potrivit Ordinului Ministerului Sănătății nr.50 din 5 martie 1990 și ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001, au beneficiat, atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât și de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuție (denumită de actuala reglementare, stagiu de cotizare), conform art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977.
Folosirea unui alt stagiu de cotizare decât cel prevăzut de dispozițiile legale sus-citate se aplică persoanelor care inițial au fost pensionate în baza unei legi speciale, or contestatorul nu se află într-o asemenea situație, actul normativ în temeiul căruia acesta a fost pensionat fiind Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, care constituia dreptul comun în materie la data de 1 martie 1996.
Este real că prin aplicarea acestor dispoziții legale, la determinarea punctajului mediu anual, persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 sunt dezavantajate, întrucât bonusul acordat la stagiul de cotizare, recunoscut de legislația în vigoare la data de 1 aprilie 2001, nu reprezintă o perioadă contributivă, însă acesta este motivul pentru care, prin OUG nr.100/2008 s-a introdus în Legea nr.19/2000, art.782ce stabilește un număr suplimentar de puncte pentru fiecare an de spor din perioadele lucrate în grupele I și/sau II de muncă, iar plata sumelor rezultate din aplicarea acestui act normativ să se facă eșalonat, în etape, potrivit art.III al OUG nr.100/2008 și la care este îndreptățit și intimatul-contestator.
În aceste circumstanțe, este lipsită de relevanță dezlegarea dată de instanța supremă, în Secțiile Unite problemei de drept referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 19/2000, fiindcă această decizie nu a fost motivată și publicată, pentru a avea caracter general obligatoriu conform art.329 (2) cod pr civ.pe de o parte, iar pe de alta, după pronunțarea sa, a intrat în vigoare OUG 100/2008 care lămurește inadvertențele legislative și de interpretare și aplicare a textelor supuse recursului în interesul legii.
Pentru toate considerentele care preced, Curtea constată că recursul exercitat de intimata Casa Județeană de Pensii D este fondat urmând a fi admis ca atare, în conformitate cu dispozițiile art.312 cod pr.civ, în sensul modificării în tot a hotărârii instanței de fond și respingerii acțiunii ca neîntemeiate sub toate capetele de cerere.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtă Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.89 din 13.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator G, domiciliat în P, sat, nr.153, județ D și în consecință:
Modifică în tot sentința și în fond respinge acțiunea sub toate capetele de cerere ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 2 aprilie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Simona Petruța Buzoianu Vera
- - --- - -- -
fiind în concediu de odihnă
Grefier prezenta a fost semnată de
președintele instanței
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
3 ex.
2009-04-28
/FA
Trib.D nr-
Președinte:Alexandru BobincăJudecători:Alexandru Bobincă, Simona Petruța Buzoianu Vera