Asigurări sociale. Decizia 69/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
România
Curtea de Apel Timișoara
Secția de litigii de muncă și asigurări sociale cod operator 2928
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 69
Ședința publică din 15 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 2: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 3: Carmina
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr. 2003 pronunțată la 21 octombrie 2009 de către Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru pârâta recurentă cj., lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura completă.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta pârâtei recurente a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Instanța
Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la ribunalul Timiș la 10 iunie 2009 sub nr. 3648/30, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii T solicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să oblige pârâta Casa Județeană de Pensii T să-i recalculeze pensia pentru munca depusă și limită de vârstă începând cu data de 1 aprilie 1957 pentru valorificarea veniturilor cuprinse în adeverința nr. 664/6 martie 2009, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii arată că este pensionară pentru limită de vârstă, iar pensia i-a fost stabilită fără a se ține seama de veniturile suplimentare pe care le-a realizat cu caracter permanent specifice profesiei în perioada în care a fost angajată la SC SA T; că pentru aceste venituri a fost achitată contribuția la asigurări sociale.
Mai arată că s-a adresat pârâtei cu o cerere de recalculare a pensiei, însă pârâta a refuzat, încălcând dispozițiile art. 2, art. 23 alin. 1 pct. A, art. 78 din Legea nr. 19/2000, art. 1 din Decretul nr. 389/1972.
Prin sentința civilă nr. 2003 pronunțată la 21 octombrie 2009, instanța a admis acțiunea, a obligat pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei prin valorificarea sumelor menționate în adeverința nr. 664/6 martie 2009 emisă de SC SA T, potrivit art. 7 alin. 5 din OUG nr. 4/2005.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în mod eronat, la calcularea pensiei pentru limită de vârstă, pârâta nu a luat în considerare veniturile suplimentare cu caracter permanent, neînscrise în carnetul de muncă, dar rezultate din adeverința nr. 664/6 martie 2009 emisă de SC SA
A mai reținut că veniturile au avut caracter permanent și au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale.
In drept a făcut aplicarea dispozițiilor art. 23 alin. 1 litera e din Legea nr. 19/2000, art. 5 alin. 1 din aceeași lege, art. 19 lit. a-h din Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000 aprobate prin Ordonanța nr. 304/2001, art. 2 litera e din Legea nr. 19/2000.
In termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii T, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub nr-.
Solicită modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 cod procedură civilă.
Arata ca pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 se iau in considerare sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, iar nu din veniturile care au făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform dispozițiilor pct. VI din anexa la OUG 4/2005, art. 164 alin. 2-3 din Legea nr. 19/2000; că din adeverința nr. 664/6 martie 2009 întocmită de SC SA rezultă că veniturile suplimentare realizate de către reclamantă reprezintă acord global, care sunt excluse de la luarea în calculul punctajului de mențiunea de la pct. VI din OUG nr. 4/2005.
Mai arată că neluarea în calcul a acestor venituri nu contravine dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 19/2000, deoarece principiul contributivității presupune doar faptul că drepturile de asigurări sociale nu pot fi acordate fără a se fi contribuit anterior la constituirea fondurilor aferente, dar nu implică și o proporționalitate între sumele cu care s-a contribuit și prestațiile de asigurări sociale ulterior acordate; că dispozițiile art. 23 alin. 1 litera a din Legea nr. 19/2000 vizează exclusiv baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, iar nu modul de calcul al pensiei.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 3041cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul neîntemeiat, urmând a-l respinge cu următoarea motivare:
Este adevărat că dispozițiile art.VI din anexa la OUG nr.4/2005 prevăd că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord.
În același timp însă art.V din anexa la OUG nr.4/2005 prevede că se iau în calcul alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective. de asemenea că sporurile prevăzute de acest articol se utilizează atât pentru perioadele anterioare cât și pentru cele ulterioare datei de 1.04.1992.
In același timp art.IV din același act normativ include la calcularea punctajului "alte sporuri acordate de către ministerele de resort conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și virat contribuția de asigurări sociale.
Din adeverința depusă la dosar rezultă că pentru veniturile suplimentare reprezentând acord global s-a achitat contribuția pentru asigurări sociale.
Rezultă în același timp că de aceste venituri a beneficiat reclamanta în mod permanent fiind adăugate salariului de bază pe parcursul întregii activități desfășurate de reclamantă la angajator.
Coroborând aceste dispoziții în care se încadrează reclamanta și cu dispozițiile de principiu ale art.2 din Legea nr.19/2000 potrivit cărora drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale, se impune concluzia că în mod justificat a fost admisă acțiunea reclamantei.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de către pârâtă ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr. 2003 pronunțată la 21 octombrie 2009 de către Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 15 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red. MB/dact. MB
2 ex.
12.02.2010
Primă instanță:
, - Tribunalul Timiș
Președinte:Florin DogaruJudecători:Florin Dogaru, Maria Ana Biberea, Carmina
