Asigurări sociale. Decizia 838/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 838
Ședința publică din 19 mai 2009
PREȘEDINTE: Dumitru Popescu
JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 3: Raluca Panaitescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1469/01.10.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C-S, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâta intimată, consilier juridic, lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, se acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul instituției pârâte solicită admiterea excepției tardivității înregistrării recursului, invocată prin întâmpinare, precum și respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul C- sub nr- reclamantul - a chemat în judecată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CSs olicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză să dispună anularea Deciziei de debit nr.-/14 mai 2008 ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii sale reclamantul învederează instanței faptul că, prin Decizia nr.-/05.12.2007, pârâta i-a admis cererea de pensionare în condițiile prev. de art.82 alin.1 și 4 din Legea nr.303/2004 modificata prin OUG nr.100/2007, cu aplic.art.83 din Legea 19/2000, începând cu data de 01.11.2007.
Cu toate acestea, prin Decizia de debit nr.-/14.05.2008, pârâta a dispus recuperarea sumei de 21.127 lei încasata pe perioada 01.11.2007 - 18.02.2008.
Pârâta a depus întâmpinare prin care solicită respingerea cererii reclamantului ca neîntemeiată și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata, arătând în acest sens că, prin Decizia de acordare a pensiei de serviciu nr.-/05.12.2007, reclamantului i-a fost acordată pensie de serviciu, plata drepturilor de pensie începând cu data de 01.11.2007.
Ulterior, prin decizia de debit mr.-/14 mai 2008, fost rectificată data de la care se face plata pensiei, din data de 01.11.2007 în data de 19.02.2008, dată la care a fost publicat în Monitorul oficial Decretul de eliberare din funcție a reclamantului.
Prin sentința civilă nr. 1469 din 03.09.2008, Tribunalul C - S a admis în parte cererea formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Jud.Pensii C-S, a dispus anularea parțială a Deciziei de debit nr.-/14 mai 2008 în ceea ce privește dispozițiile de recuperare pe seama reclamantului a sumei de 1126 lei reprezentând CASS respectiv a sumei de 2592 lei reprezentând impozit, și a menținut restul dispozițiilor Deciziei de debit contestate.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Decizia nr.-/05.12.2007 pârâta a admis cererea de pensionare înregistrată de reclamant sub nr.81489/30.10.2007 la Casa Județeană de Pensii C-S și i-a acordat acestuia pensie de serviciu începând cu data de 01.11.2007.
Pensia de serviciu i-a fost acordată reclamantului în temeiul dispozițiilor Legii nr.303/2004 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor modificată prin nr.OUG100/2007.
Făcând aplicarea dispozițiilor art.83 din Legea nr.19/2000 pârâta a stabilit ca data de la care se va face plata pensiei, data de 01.11.2007.
Ulterior, în urma primirii de către pârâta a Adresei nr.14/c/25.02.2008, emisă de către Tribunalul C-S și înregistrată sub nr.2357/28.02.2008, prin care s-a comunicat data publicării în Monitorul Oficial a Decretului Prezidențial nr.268/12.02.2008 de eliberare din funcția de judecător a reclamantului, pârâta a emis Decizia de debit nr.-/14.05.2008.
Prin Decizia de debit nr.-/14.05.2008 pârâta, în conformitate cu disp.art.85 din Legea nr.303/2004 modif. prin nr.OUG100/04.10.2007, pârâta a rectificat data de la care se face plata pensiei către reclamant, din data de 01.11.2007 în data de 14.02.2008 și a dispus recuperarea sumei de 21.127 lei reprezentând pensie de serviciu încasată necuvenit de către reclamant în perioada 01.11.2007 - 18.02.2008, respectiv 1126 lei reprezentând, 2592 lei reprezentând impozit și 17.409 lei reprezentând pensie netă încasată.
Instanța reține că, potrivit disp.art.85 din Legea nr.303/2004 modificată prin G nr-100/04.11.2007, plata pensiilor de serviciu acordate în conformitate cu disp.art.82 din Legea nr.303/2004, se face de la data prevăzută în Decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României a Decretului Președintelui României de eliberare din funcție.
Până la data respectivă, beneficiarii acestor pensii au calitatea de judecător sau procuror precum și drepturile și obligațiile ce decurg din aceasta calitate.
În speță, Decretul Președintelui României pentru eliberarea din funcția de judecător a reclamantului a fost publicat în Monitorul oficial al României nr.127/19.02.2008, astfel încât plata pensiei de serviciu stabilită reclamantului prin Decizia nr.-/05.12.2007 trebuia să se facă începând cu data de 19.02.2008, dată până la care reclamantul a continuat să îndeplinească funcția de judecător.
Astfel fiind, pârâta a procedat în mod temeinic și legal la rectificarea datei stabilite prin Decizia de pensionare nr.-/05.12.2007 ca fiind data de la care se face plata drepturilor de pensie, cererea de pensionare a reclamantului fiind depusă la Casa Județeană de Pensii C-S la data de 30.10.2007, respectiv ulterior intrării în vigoare a nr.OUG100/04.10.2007 prin care au fost modificate disp.art.95 din Legea nr.303/2004.
În consecință, prin Decizia de debit nr.-/14.05.2008, pârâta în mod temeinic și legal a decis recuperarea sumei de 17.409 lei reprezentând pensia netă încasată necuvenit de către reclamant în perioada 01.11.2007 - 18.02.2008.
În ceea ce privește recuperarea sumei de 1126 lei reprezentând respectiv a sumei de 2592 lei reprezentând impozit, instanța constată că acestea nu au fost încasate de către reclamant astfel încât obligația de a le restitui nu-i incubă acestuia.
Împotriva sentinței susmenționate a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea parțială a sentinței în ceea ce privește obligația de a restituii pensia de serviciu încasată în perioada 01.11.2007 - 19.02.2008 în cuantum de 17.409 lei, iar pe cale de consecință admiterea acțiunii și cu privire la anularea și a dispozițiilor din decizie referitoare la debit.
În motivarea recursului declarat, recurentul a arătat următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 83 din legea 19/2000, "drepturile de pensie pentru limită de vârstă se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată, cerință legală pe care a îndeplinit-o așa cum rezultă din probele de la dosar", iar Casa Județeană de Pensii CSi -a stabilit și plătit drepturile de pensie începând cu data de 01.11.2007, așa cum reiese din Decizie nr. 1-- din 05.12.2007, ca ulterior, după ce Tribunalul C - Sac omunicat Decretul Președințial de eliberare din funcția de judecător începând cu data de 19.02.2007 să constate că drepturile de pensie trebuiau plătite, nu cu data de 01.11.2007 - data stabilirii pensiei de serviciu, ci cu data eliberării din funcție, respectiv 18.02.2008, așa cum prevăd dispozițiile artr. 85 din Legea nr. 303/2004 modificată prin OUG 100/2007, motiv pentru care a emis decizia de debit nr. -/14.05.2008.
Recurentul a arătat că aplicarea ad literam a disp. art. 85 alin. 3 din Legea 303/2004 modificată de OUG 100/2007 de către Casa Județeană de Pensii C - S, metodă însușită de prima instanță, fără a ține seama de legislația internă în domeniu, inclusiv a normelor constituționale care trebuiau raportate la legislația europeană, a dus la pronunțarea unei hotărâri netemeinice și nelegale.
S-a mai arătat că prin modificarea art. 85 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 de către OUG 100/2007 de către Senatul României ca urmare a campaniei promovate de mass media privitoare la cumulul pensiei de serviciu cu salariul de către unii judecători, nu a influențat cu nimic modul de stabilire și de plată a drepturilor de pensionare prevăzute de art. 83 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, decât cele cu privire la termenul la care urmează să se facă plata unui asemenea drept, practic, prin această modificare plata pensiei de serviciu s-a transformat într-o obligație cu termen prevăzută și reglementată de art. 1022 și 1023 Cod civil, care prevăd că "termenul se deosebește de condiție, pentru că el nu suspendă angajamentul ci amână numai executarea", și că " aceea ce se datorește cu termen nu poate cere înaintea termenului, dar ceea ce se plătește înainte nu se mai poate repeta", astfel încât deși plata pensiei de serviciu a fost făcută înainte de termenul stabilit de art. 85 alin. 3 din Legea 303/2004, începând cu data stabilirii acestui drept, așa cum prevede art. 83 alin. 1 din Legea 19/2000, respectiv 01.11.2007, nu după data de 19.02.2008, singura consecință a acestei stări de fapt o reprezintă împrejurarea potrivit căreia plata pensiei pe noiembrie - decembrie 2007 și ianuarie - 18 februarie 2008 nu se mai poate repeta, dar nici nu se poate reține, întrucât nu este o suspendare de drept a acestei plăți, nefiind întrunite condiții prev. de art. 92 din Legea 19/2000, unde se stipulează expres și limitativ cazurile de suspendare, pe de o parte, iar pe de altă parte modificarea art. 85 alin. 3 din Legea 303/2004 vine în contradicție flagrantă cu dispozițiile art. 16 alin. 1 din Constituția României raportat la art. 14 din Convenția Drepturilor Omului, în sensul că a creat o discriminare între judecătorii care au ieșit la pensie înainte de această modificare și cei care au ieșit la pensie după modificarea respectivă, deoarece prima categorie a primit pensia de serviciu de la data stabilirii drepturilor de pensionare conform art. 83 alin. 1 din Legea 19/2000, chiar dacă eliberarea din funcție a venit mai târziu, întrucât cumulul pensiei cu salariul era permis la acea vreme, așa cum era permis și la data pensionării sale, context în care se poate trage concluzia că prin p+lata pensiei de serviciu pe perioada 01.11.2007 - 18.02.2008, perioadă în care a fost salarizat, nu s-a comis nici o legalitate.
Reclamantul recurent a mai arătat că prin modificarea art. 85 alin. 3 din Legea 303/2004 au fost încălcate flagrant dispozițiile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului, dreptul de pensie, ca drept de creanță și care reprezintă în același timp și o prestație socială, în accepțiunea judecătorilor europeni se înscrie în art. 1 din Primul Protocol la Convenție, ca un drept patrimonial, ce nu poate fi îngrădit sub nici o formă, așa cum a făcut-o legiuitorul român prin modificarea art. 85 din Legea 303/3004.
Recurentul a mai invocat și faptul că prima instanță era obligată să facă aplicarea dispozițiile art. 20 alin. 1 și 2 din Constituția României, care prevăd că "dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte" și că " dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România aste parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului când Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile".
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Legal citată, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca tardiv formulat.
Recurentul a depus în copie următoarele înscrisuri: Decizia nr. 82/2009 a Curții Constituționale, Decizia 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cauza Gaygusuz contra Austriei.
Conform art. 137 Cod procedură civilă, Curtea se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac inutila cercetarea fondului.
Astfel, în ceea ce privește excepția tardivității recursului, se constată că deoarece prima comunicare a sentinței a fost efectuată cu încălcarea dispozițiilor legale, s-a efectuat o nouă comunicare a sentinței la data de 03.02.2009, astfel încât recursul înregistrat la data de 11.02.2009, a fost formulat în termen, excepția tardivității urmând să fie respinsă.
În ceea ce privește fondul recursului, examinând cauza sub toate aspectele sale potrivit disp. art. 3041.pr.civ. și cu precădere prin prisma motivelor de recurs invocate de recurent, Curtea constată recursul neîntemeiat pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond a reținut incidența disp.art.85 din Legea nr.303/2004 modificată prin G nr-100/04.11.2007, care prevede că plata pensiilor de serviciu acordate în conformitate cu disp.art.82 din Legea nr.303/2004, se face de la data prevăzută în Decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României a Decretului Președintelui României de eliberare din funcție.
Astfel art. 85 din Legea 303/2004 modificată, reprezintă normă specială față de dispozițiile art. 83 din Legea 19/2000, în ceea ce privește acordarea pensiilor magistraților, neputându-se crea pe cale judiciară oat reia lege care sa conțină doar cele mai favorabile dispoziții pentru recurentul reclamant.
În ceea ce privește dispozițiile art. 1022 și 1023 din Codul civil invocate de recurent, se constată că acestea nu iși găsesc aplicare, întrucât dreptul recurentului a obține plata pensiei, s-a născut la data publicării decretului de pensionare, și nu la data deciziei de pensionare, nefiind vorba despre un drept afectat de termen.
Cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Constituția României și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea constată că nu se poate vorbii de o discriminare între judecătorii care s-au pensionat înainte de modificarea legii 303/2004 prin OUG 100/2007, și cei care s-au pensionat ulterior, întrucât modificarea legislativă respectivă, nu a creat o poziție de inferioritate între membrii aceleiași categorii sociale, și se înscrie în marja de apreciere a statelor, astfel încât dacă s-ar absolutiza "teoria drepturilor câștigate", rolul puterii legiuitoare ar putea fi diminuat, fapt inacceptabil într-o societate democratică.
De asemenea nu a fost încălcat nici art. 1 din Primul Protocol al CEDO, deoarece dreptul la pensie al reclamantului nu a fost suprimat, ci s-a stabilit o dată de la care acesta urma să primească acest drept, nefiind vorba de o lipsire de proprietate așa cum a invocat reclamantul.
Nu se poate reține nici apărarea recurentului cu privire la faptul că la data pensionării era permisă cumularea pensiei cu salariul, întrucât acesta nu solicitase menținerea în funcție după pensionare, fapt care ar fi permis cumularea pensiei cu îndemnizația de încadrare.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge recursul reclamantului ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția tardivității recursului.
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1469/01.10.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR p., JUDECĂTOR,
- - - - - -
În
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
- -
Red. /09.06. 2009
Tehnored /09.06.2009/2 ex
Prima instanță: și - Tribunalul C-S
Președinte:Dumitru PopescuJudecători:Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu
