Cerere recalculare pensie. Decizia 564/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.6935/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.564/
Ședința publică de la 03 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Rotaru
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul, împotriva sentinței civile nr.1447/F din data de 03.11.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (2116/2009), în contradictoriu cu intimataCasa Județeană de Pensii I,având ca obiect:"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns: recurentul și intimata Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, având în vedere împrejurarea că recurentul, prin cererea de recurs dedusă judecății, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod proc. civilă, și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1447/F din data de 03.11.2009, pronunțată de către Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că potrivit deciziei de pensionare nr.-/20.10.2003, reclamantul, la data pensionării, avea o vechime în grupa I-a de muncă de 28 ani, 3 luni și 4 zile, determinată în baza Legii nr.3/1977.
S-a constatat că, la determinarea punctajului mediu anual al acestuia, pârâta a avut în vedere un stagiul complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr.19/2000.
S-a menționat că, în cauză, în raport de data la care drepturile de pensie au fost stabilite, respectiv 30.09.2003, la recalculare nu s-au putut aplica dispozițiile art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și cuantumul fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr.1550/2004.
S-a avut în vedere că, potrivit art.2 alin.4 din HG nr.1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea 3/1977.
S-a apreciat că în raport de vechimea în grupa I-a de muncă a contestatorului de 28 ani, 3 luni și 4 zile, și că drepturile de pensie ale acestuia au fost stabilite, începând cu data de 30.09.2003, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de Legea nr.19/2000, adică de 30 ani.
S-a precizat că, această problemă a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție care, soluționând recursul in interesul legii, prin Decizia nr.40 din data de 22.09.2008, pronunțată in dosarul nr.16/2008, a admis că dispozițiile art.77 alin.2 raportat la art.43 alin.1 și alin.2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs recurentul, criticând soluția pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că n cadrul art.19 și art.20 din Legea nr.19/2000 sunt prevăzute două categorii de locuri de muncă, respectiv locuri de muncă în condiții deosebite și locuri de muncă în condiții speciale, care beneficiază de un tratament juridic egal.
S-a învederat că inițial grupele de muncă au fost stabilite prin Decretul nr.215/1977 publicat în Buletinul Oficial nr.70 din 16.07.1977, ulterior abrogat, prin Hotărârea Guvernului nr.1025 din 2003 fiind reglementată metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale cu referire la art.20 din Legea nr.19/2000.
S-a amintit că în art.2 alin.1 lit.a din HG nr.1025/2003 sunt prevăzute criteriile pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale, respectiv: încadrarea locurilor de muncă în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001; desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art.1 lit.a; existența la locurile de muncă în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de-întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani; la alin.2 din același articol fiind prevăzută încadrarea persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale se va realiza în condițiile îndeplinirii tuturor criteriilor menționate la alin.1.
S-a precizat că munca efectuată de către recurent anterior datei de 1 aprilie 2001 se încadrează, conform reglementărilor anterioare și conform deciziei de pensionare, în grupa I de muncă.
S-a adăugat că art.9 din același act normativ stipulează că "locurile de muncă încadrate în condiții speciale potrivit legii se consideră în aceste condiții și pe perioada încadrată în grupa l de muncă conform legislației anterioare, cu excepția activității prevăzute la art.20 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în care și perioada încadrată în grupa II de muncă se consideră în aceste condiții."
S-a menționat că din analiza cărții de muncă depusă la dosarul cauzei reiese că recurentul nu a fost încadrat într-un loc de muncă conform art.20 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, funcțiile îndeplinite de acesta fiind în directă legătură cu siguranța circulației în accepțiunea anexa la Ordinul nr.215 din 1999 emis de Ministerul Transporturilor.
Având în vedere cele menționate în nr.HG1025/2003 în cadrul art.2 și în cadrul art.9, documentația depusă la dosarul cauzei (carte de muncă, decizii de pensionare), recurentul a susținut că în cauza de față îi sunt aplicabile dispozițiile art.20 alin.2 coroborat cu anexa nr.4 din Legea nr.19/2000.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurent, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Cererea recurentului reclamant de utilizare la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiul complet de cotizare reglementat de Legea 3/1977, a fost corect respinsă de către prima instanță, în condițiile în care pensia sa a fost stabilită, astfel cum rezultă din decizia de pensionare nr.- din data de 20.10.2003, în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000 și ca atare nu se supune reglementărilor OUG nr.4/2005, care a avut ca scop declarat recalcularea pensiilor stabilite în baza Legii nr.3/1977.
În mod judicios s-a reținut de către prima instanță faptul că, în speță, în raport de data deschiderii dreptului la pensie, respectiv 30.09.2003, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajul mediu anual este de 30 ani și 3 luni, conform Anexei 3 Legii nr.19/2000.
Curtea consideră că prin acțiunile în justiție pot fi valorificate doar drepturi recunoscute și ocrotite de lege, or, câtă vreme drepturile solicitate de către recurent nu sunt prevăzute de Legea nr.19/2000 aplicabilă raportului juridic dedus judecății, ținând cont și de principiul separației puterilor în stat, acordarea unor drepturi neprevăzute de lege ar presupune depășirea limitelor puterii judecătorești și legiferarea acordării unor drepturi neprevăzute în legislația specială.
De adăugat că nu există nici o prevedere legală sau constituțională prin care să se confere instanțelor judecătorești competența de a desființa sau înlătura norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât printr-o asemenea practică s-ar încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art.1 alin.4 din Constituție, cât și prevederile art. 61 alin.1, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Prin urmare, de vreme ce din analiza dispozițiilor art.19 și 20 din Legea nr.19/2000 invocate de către recurent nu rezultă faptul că în cazul persoanelor care au lucrat în grupa I de muncă se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual un stagiul complet de cotizare de 20 de ani, solicitarea recurentului este lipsă de temei legal, motiv pentru care, Curtea va respinge ca nefondat recursul, în temeiul dispozițiilor art.312 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul, împotriva sentinței civile nr.1447/F din data de 03.11.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (2116/2009), în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
- -
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
21.02.2010
Jud. fond:;
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Bodea Adela Cosmina, Rotaru
