Cerere recalculare pensie. Decizia 71/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 71/AS
Ședința publică din 23 Februarie 2010
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în M,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 405/23.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul C, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conf.cu art.87 și urm.cod pr.civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, iar recurentul a solicitat judecata cauzei și în lipsă, conf.art.242 al.2 cod pr.civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța, față de lipsa părților, lasă cauza la a doua apelare.
După reluarea cauzei, la a doua apelare, se constată lipsa părților.
Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin cererea de recurs s-a solicitat judecata în lipsă conf.art.242 pct.2 cod pr.civilă, rămâne în pronunțare asupra soluției.
CURTEA:
Curtea, cu privire la recursul civil de față;
a declarat recurs la data de 17 decembrie 2009 împotriva sentinței civile nr.405/23.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța.
În fapt:
Prin cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de pensii C, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, conform dispozițiilor OUG nr.4/2005, în care la stabilire punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu de cotizare de 20 de ani și obligarea pârâtei la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată, începând cu data de 07.10.2003.
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că beneficiază de pensie pentru limită de vârstă stabilită prin decizia -/24.11.2003 în baza Legii nr.3/1977. Totodată a precizat că la recalcularea drepturilor de pensie, pârâta a încălcat dispozițiile legale în materie atunci când la determinarea punctajului mediu anual a folosit un stagiu complet de cotizare de 30 de ani și nu 20 de ani.
În drept s-au invocat dispozițiile HG nr.1550/2004, OUG nr.4/2005, Legea 3/1977, Legea nr.19/2000.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, considerând că, în mod corect, a procedat la determinarea punctajului mediu anual prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Se arată că stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr.3/1977, temei legal în baza căruia reclamantul a fost înscris la pensie, este reglementat de art. 8 alin.2 potrivit căruia "persoanele încadrate în muncă care au o vechime de cel puțin 30 ani bărbații și 25 de ani femeile, sunt pensionate, la cererea lor și la împlinirea vârstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile".
Se poate constata că, din întreg cuprinsul Legii nr.3/1977, singurul articol care dispune asupra stagiului complet de cotizare este art.8 din actul normativ sus indicat.
Potrivit art.2 alin.3 din HG. nr.1550/2004 "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977", în cazul reclamantului stagiul complet de cotizare fiind 30 ani conform art.8 din Legea nr.3/1977.
Prin sentința civilă nr.405/23.10.2009, Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin decizia nr. -/24.11.2003 numitul a fost pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă în baza Legii nr.31/1977, beneficiind începând cu 07.10.2003 de pensie pentru limită de vârstă și munca depusă în sumă de 3 405 346 calculată având în vedere o vechime în muncă de 43 ani,în grupa I -a 19 ani,10 luni, 13 zile,în grupa II 1 an,10 luni,8 zile și în grupa a III a 10 ani,5 luni,11 zile.
Drepturile au fost recalculate în baza OUG. 4/2005 și HG.1550/2004 prin decizia din data de 29.iunie 2009, când s-a stabilit un punctaj mediu anual 1,49375 și o pensie de 869 lei.
Cum această decizie nu a fost contestat niciodată de către beneficiarul titular, conform art.7 alin.7 din OUG. 4/2005 și art.87 din Legea 19/2000, au devenit definitive sub aspectul stagiului de cotizare și al punctajului calculat.
Potrivit art. 1 din OUG. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Această recalculare se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor OUG. 4/2005.
Determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor nr.HG 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
În temeiul acestor dispoziții legale, devin aplicabile prevederile art.2 alin.3 din HG1550/2004, conform cărora, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Dispoziția legală este oarecum contradictorie avându-se în vedere situația că Legea nr.3/1977 prevedea un mod de calcul cu totul diferit de cel introdus de Legea nr.19/2000, conceptele devârsta standard de pensionare,stagiu complet de cotizareșipunctajfiind implementate, pentru prima oară, prin Legea nr.19/2000.
Totuși, explicând această prevedere legală, în baza principiului că dispoziția legală trebuie interpretată astfel încât să aibă un înțeles, o aplicare și pe bază de argumente de interpretare istorică, coroborând cu Legea nr.31/1977 și Legea nr.19/2000, se poate extrage un stagiu complet de cotizare din Legea nr.31/1977 (deși acest act normativ nu are expres o astfel de mențiune).
Orice discuție asupra acestei noțiuni trebuie să pornească de la prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care au un rol de normă tranzitorie între vechile dispoziții privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială și noile norme ce reglementează sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Astfel, art. 2 alin.1 din HG1550/2004 statuează expres căstagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncăprevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
Stagiul complet de cotizare este un concept care apare în Legea nr.19/2000 care, în art. 41 alin.1, privind pensia pentru limită de vârstă prevede că această pensie se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public, astfel cum acestea sunt reglementate în anexa nr. 3 legii
Strict din acest text, reiese că stagiul complet de cotizare nu are nicio însemnătate în privința condițiilor legale ce trebuie îndeplinite pentru a se putea acorda pensia pentru limită de vârstă care sunt doar două și prevăzute cumulativ: împlinirea vârstei standard și cotizarea la sistemul public de asigurări sociale pentru o perioadă minimă (stagiul minim de cotizare).
Totuși stagiul complet de cotizare este un element determinant înstabilirea cuantumuluipensiei (oricare ar fi natura acesteia) potrivit secțiunii 6 Legii nr.19/2000 intitulată calculul pensiilor.
Potrivit art. 76 alin.1, începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie; punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.
Rezultă așadar că, stagiul complet de cotizare este un concept abstract, desprins de situația reală, avută în vedere de art. 41 din lege, a asiguratului, ce dorește înscrierea la pensie care se folosește exclusiv în procedura de calcul a pensiilor.
În privința rațiunilor care au impus edictarea acestei noțiuni, se poate considera că stagiul complet de cotizare este perioada la care statul se așteaptă ca o persoană să contribuie la bugetul asigurărilor de stat pentru a putea beneficia de drepturile de pensie în cuantumul care să reflecte în modul cel mai real activitatea în muncă.
Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 (art. 41 alin. 4 din Legea nr.19/2000).
Astfel, persoana care a îndeplinit vârsta standard de pensionare va avea o pensie mai mare sau mai mică în funcție de punctajul total realizat și stagiul complet de cotizare folosit la calcul. Spre exemplu: în cazul unei cereri de pensionare formulate în aprilie 2001 vârsta standard de pensionare este de 62 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani; dacă persoana care a îndeplinit vârsta standard de pensionare a contribuit doar 20 de ani spre exemplu, va avea o pensie mai mică pentru că punctajul total se împarte la 30, iar dacă a contribuit o perioadă de 34 de ani va obține o pensie superioară, punctajul împărțindu-se tot la 30 (și nu la 34 cât este stagiul efectiv de cotizare).
, Legea nr.3/1977 prevedea la art.8 alin.1 și 2 că, personalul muncitor care are ovechime în muncă de minimum 30 ani bărbații și 25 ani femeile, are dreptul la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile; persoanele încadrate în muncă care au ovechime de cel puțin 30 ani bărbații și 25 ani femeile, sunt pensionate, la cererea lor, și la împlinirea vârstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile.
Și în cazul acestui act normativ, legiuitorul a prevăzut o perioadă - 30 ani bărbații, 25 ani femeile - în care salariații trebuie să plătească asigurările sociale pentru a putea beneficia, la împlinirea vârstei legale, de o pensie în cuantum care să echilibreze drepturile salariatului la o pensie și necesitatea statului de a obține pentru o perioadă mai mare contribuții la bugetul asigurărilor sociale și care să, totodată, fie rezultatul corect al activității sale în muncă
Rezultă că, deși Legea nr.3/1977 nu putea conține conceptul de stagiu complet de cotizare, totuși prin decelarea rațiunilor care au stat la baza noțiunii se poate considera că "stagiul complet de cotizare. reglementat de Legea nr.3/1977" (astfel cum prevede art. 2 al.3 din HG. 1550/2004, citat) este "vechimea de cel puțin 30 de ani bărbații și 25 ani femeile" stabilită de art. 8 alin.1 și 2 din Legea nr.3/1977.
Aceasta și din cauză că - asemănător situației în care persoana a contribuit la bugetul asigurărilor de stat o perioadă mai mică decât stagiul complet de cotizare, precum și în exemplul anterior - în ipoteza în care solicitantul pensiei are o vechime mai mică decât cea prevăzută la art.8 din Legea nr.31/1977, pensia i se reduce corespunzător.
Astfel, art. 13 alin.1 din Legea nr.3/1977 prevede că, persoanelor care nu au vechime integrală în muncă dar au o vechime de cel puțin 15 ani, li se acordă pensie, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile, proporțional (este vorba aici de o reducere proporțională) cu numărul anilor de vechime.
Apoi, nu în mod întâmplător, la stabilirea stagiului complet de cotizare în anexa nr.3 a Legii nr.19/2000 se pornește de la 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile, exact vechimea pentru pensionare prevăzută de art. 8 al Legii nr.31/1977.
Existența art. 14 din Legea nr.3/1977, care adaugă un stagiu suplimentar pentru fiecare an prestat în grupa I sau a II- de muncă (alin.1), nu contrazice concluzia anterioară. Dimpotrivă, art. 14 alin.1 întărește rezultatul demonstrației că perioada de 30 și 25 de ani sunt stagii complete de cotizare prevăzute de Legea nr.31/1977 având în vedere că textul statuează că, stabilirea pensiei lise ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte: ) un an și șase luni pentru grupa I de muncă; b) un an și trei luni pentru grupa II de muncă.
Or, rezultatul acestei suplimentări de stagiu necesar "la stabilirea pensiei" (deci, pentru îndeplinirea condițiilor legale) este chiar "vechimea de cel puțin 30 de ani bărbații" pentru că 20 de ani a câte un an și 6 luni pentru grupa I de muncă înseamnă exact 30 de ani.
În sfârșit, în cazul în care legiuitorul a considerat necesar a face derogări de la regula generală cuprinsă în anexa 3 Legii nr.19/2000 (excepții care sunt de strictă interpretare și aplicare) ar fi făcut-o expres precum în situația art.2 alin.2 din HG. 1550/2004 conform căruia, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 iulie 1977, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru toate categoriile de pensii va fi de 20 de ani pentru femei și de 25 de ani pentru bărbați.
Pentru aceste motive, constatându-se că în mod corect drepturile de pensie cuvenite reclamantului au fost calculate prin raportarea la stagiul complet de cotizare de 30 de ani, cererea reclamantului a fost respinsă ca atare.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
În conformitate cu disp. art.2 alin.1 din Normele de aplicare a nr.HG1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
În cauză erau incidente și disp. art.77(2) din Legea nr.19/2000 în situația asiguraților prev. la art.43, cât și Decizia nr.40/2008 pronunțată de care le interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977 - 31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr.3/1977.
Dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977 sunt dispoziții cu caracter special în ceea ce privește stagiul complet de cotizare, de asemenea disp. nr.HG1550/2004 nu fac trimitere la stagiul complet de 30 ani, ci stagiul complet de cotizare reglementat de Legea nr.3/1977, care era diferit după cum persoana a lucrat în grupe speciale de muncă.
În consecință, la recalcularea pensiei trebuia să se țină seama de disp. Legii nr.19/2000, Legea nr.3/1977, nr.HG1550/2004, nr.OUG4/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Recursul nu este fondat.
Curtea, analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs îl va respinge pentru următoarele considerente:
Recurentul reclamant este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă în conformitate cu disp. Legii nr.19/2000 pentru un stagiu total de cotizare de 43 ani din care în grupa I - 19 ani, 10 luni și 13 zile.
Drept urmare a solicitat ca în conformitate cu nr.OUG4/2005, recalcularea pensiei să se facă ținându-se seama că a lucrat în grupa I de muncă 23 ani 6 luni și 4 zile, prin urmare, calculul punctajului mediu anual trebuia să aibă în vedere un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, consacrat de o normă specială, art.19 și art.20 din Legea nr.19/2000, anexa 4.
Întreaga construcție juridică pe care s-a bazat cererea de chemare în judecată, cât și recursul, este eronată întrucât reclamantul nu a realizat un stagiu de cotizare de 20 de ani în condiții speciale de muncă, pentru a fi beneficiarul anexei 4 din Legea nr.19/2000.
Așa cum rezultă din decizia de pensionare nr.-/24.11.2003, reclamantul a lucrat în grupa I de muncă o perioadă de 19 ani, 10 luni, 13 zile.
Chiar dacă ar fi realizat un stagiu de cotizare de 20 de ani în grupa I și care ar fi putut fi asimilat în condițiile speciale de muncă din anexa 4, beneficiul pe care îl poate primi reclamantul, în baza Legii nr.19/2000, este reducerea vârstei standard de pensionare cu 10 ani și nu reducerea stagiului complet de cotizare necesar la 20 de ani în loc de între 30 -31 ani, astfel cum prevede tabelul nr.1, anexa 4.
În cauză nu este incidentă nici Decizia nr.40/2008 pronunțată de într-un recurs în interesul legii, întrucât aceasta are în vedere situația persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în temeiul Legii nr.3/1977 (ceea ce nu este cazul recurentului) și care au realizat un stagiu de cotizare de 20 ani în grupa I de muncă. Nici această a doua condiție nu este îndeplinită, întrucât recurentul a lucrat în grupa I de muncă 19 ani, 10 luni și 13 zile, ceea ce nu ar putea atrage incidența disp. art.14 din Legea nr.3/1977, chiar dacă ar fi fost pensionat în temeiul acestui act normativ.
Pe cale de consecință, Curtea, găsind toate criticile neîntemeiate, va respinge recursul în conformitate cu disp. art.312 cod pr.civilă, hotărârea atacată fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în M,- județul C, împotriva sentinței civile nr.405/23.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,- C, județul C, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.02.2010.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond::
Red.dec.jud.-/12.03.2010
Tehnored.gref.RD/2ex/15.03.2010
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol, Jelena Zalman
