Contestație decizie pensie. Decizia 103/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 103/AS
Ședința publică din data de 24 martie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTORI: Răzvan Anghel, Maria Apostol Jelena Zalman
- -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T, cu sediul în-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 2544/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în T,-, - 4,. A,. 16, județul T, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimatul reclamant, personal, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.
Întrebat fiind, intimatul reclamant arată că nu mai are acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act de susținerile acestuia, în sensul că nu are înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Intimatul reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii T și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea, a formulat contestație împotriva deciziei nr. 20934 din 22.07.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii T, solicitând obligarea intimatei la emiterea unei decizii prin care să se dispună pensionarea sa, începând cu data depunerii cererii, cât și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, contestatorul a arătat că are un stagiu complet de cotizare de 35 ani, stagiu complet de cotizare realizat 46 ani, 11 luni și 28 zile, din care 26 ani, 8 luni și 5 zile, în grupa a II-a de muncă și 13 ani, 9 luni și 14 zile în condiții normale de muncă.
S-a arătat că prin art. 43 (1) din Legea nr. 19/2000 se precizează că: "Asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. "a" și care a realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu 45 ani".
De asemenea, a menționat contestatorul că potrivit art. 42 din Legea nr. 19/2000, asigurații care au realizat stagiul de cotizare și care și-au desfășurat activitatea total sau parțial în condiții, deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, astfel încât la cei 26 ani și 8 luni ai săi efectuați în grupa a II-a de muncă, vârsta sa standard de pensionare se reduce cu 6 (șase) ani.
În apărare, a formulat întâmpinare intimata, arătând că, contestatorul nu îndeplinește condițiile de pensionare pentru limită de vârstă pentru următoarele considerente:
S-a arătat că potrivit art. 41 (2) din Legea nr. 19/2000, "vârsta standard de pensionare este de 60 ani pentru femei și 65 ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 ani pentru femei și de 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în Anexa nr. 3.
De asemenea, s-a precizat că, Ordinul nr. 340/2001 (MO 237) al privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare, la cap. B Pensii Secțiunea II pct. 3, prevede că: "Vârstele standard de pensionare și stagiile minime sau complete de cotizare pentru femei și bărbați sunt prevăzute în Anexa 3 la lege detaliată în funcție de data nașterii în anexa nr. 9 la prezentele norme".
A mai menționat intimata că, contestatorul este născut pe data de 2.09.1950, iar vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, anul nașterii sale nefiind cuprins în Anexa 9 din Ordinul nr. 340/2001 al
A menționat intimata că, pentru anii lucrați în grupa a II-a de muncă (condiții deosebite de muncă) respectiv 26 ani, conform Tabelului 1 de la art. 42 din Legea nr. 19/2000 vârsta standard se reduce cu 6 ani.
Astfel, intimata a arătat că vârsta standard de pensionare a reclamantului este de 65 ani și se poate reduce cu 6 ani astfel încât acesta se poate pensiona la împlinirea vârstei de 59 ani.
Prin sentința civilă nr. 2544/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, s-a admis contestația formulată de, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii T, s-a anulat decizia nr. 20934 din 22.07.2008 emisă de intimată, ca netemeinică și nelegală.
A fost obligată intimata să emită în favoarea contestatorului o decizie de pensionare prin care să stabilească o pensie pentru limită de vârstă.
A fost obligată intimata să plătească în favoarea contestatorului suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 20934/16.06.2008 adresată intimatei, contestatorul a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă cu data de 1.06.2008.
Prin decizia nr. 20934/22.07.2008 intimata a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, formulată de contestator arătând că nu sunt îndeplinite prevederile art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, în sensul că, vârsta la data înscrierii la pensie, este mai mică decât vârsta standard de pensionare.
Analizând extrasul din carnetul de muncă al contestatorului și certificatul de vechime nr. 228/10.02.2005 emis de " Dunărea" T, prin lichidator judiciar "" B, s-a reținut că, în ceea ce-l privește pe contestator, acesta are un stagiu de cotizare realizat în cuantum de 46 ani, 11 luni și 28 de zile, având deci stagiul complet de cotizare de 35 ani, conform Legii nr. 19/2000.
S-a reținut totodată că o perioadă de 26 ani, 8 luni și 5 zile, contestatorul a prestat activitate în grupa a II-a de muncă.
Conform prevederilor art. 42 din Legea nr. 19/2000, "asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare și care și-au desfășurat activitatea total sau parțial în condiții deosebite de muncă, au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1".
Analizând tabelul la care face trimitere textul de lege, s-a constatat că în ceea ce-l privește pe contestator, acesta a prestat activitate în grupa a II-a de muncă, o perioadă de 26 ani și 8 luni, vârsta standard de pensionare a acestuia trebuie redusă cu 6 ani.
Totodată, potrivit prevederilor art. 43 alin. 1, "asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. "a" și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.
Având în vedere perioada în care contestatorul a prestat activitate în grupa a II-a de muncă, așadar în condiții deosebite, față de prevederile legale sus citate, instanța a admis contestația, anulând decizia nr. 20934/22.07.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii T, ca netemeinică și nelegală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Casa Județeană de Pensii T, criticând-o pentru următoarele motive:
Intimatul nu îndeplinește condițiile de pensionare pentru limită de vârstă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 41 (2) din Legea nr. 19/2000, "vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în Anexa nr. 3".
Ordinul nr. 340/2001 (MO 237 din 18.05.2001) al privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare, la cap. B Pensii, II - Referitor la pensia pentru limită de vârstă II, pct. 3, prevede că: "Vârstele standard de pensionare și stagiile minime sau complete de cotizare pentru femei și bărbați sunt prevăzute în Anexa 3 la lege detaliată în funcție de data nașterii în anexa nr. 9 la prezentele norme".
Anexa 3 din lege cuprinde așa cum precizează și art. 41 din Legea nr. 19/2000 evoluția vârstei standard pe intervale de timp până în 2015 respectiv vârsta asiguratului la ieșirea la pensie.
Intimatul este născut pe data de 2.09.1950, iar vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, anul nașterii sale fiind cuprins în Anexa 9 din Ordinul nr. 340/2001 al
Pentru anii lucrați în grupa a II-a de muncă (condiții deosebite de muncă) respectiv 26 ani, conform Tabelului 1 de la art. 42 din Legea nr. 19/2000, vârsta standard se reduce cu 6 ani.
Așa cum s-a precizat anterior, vârsta standard de pensionare a intimatului este de 65 ani și se poate reduce cu 6 ani astfel încât acesta se poate pensiona la împlinirea vârstei de 59 de ani.
Având în vedere că prima instanță a admis că intimatul îndeplinește condițiile de a fi pensionat fără să menționeze nimic despre Anexa 9 din Ordinul nr. 340/2001 al, a concluzionat că s-a făcut aplicare pentru stabilirea vârstei standard la Anexa 3 din Legea nr. 19/2000.
Ordinul nr. 340/2001 al ca act administrativ nu a fost revocat sau anulat pentru ca prima instanță să nu-l aplice.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată sub nr. 20934/16.06.2008, contestatorul a solicitat intimatei înscrierea la pensie pentru limită de vârstă cu data de 1.06.2008.
Prin decizia nr. 20934/22.07.2008 intimata a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă formulată de contestator, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite prevederile art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Conform art. 41 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, "pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public".
(2): "vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în Anexa nr. 3".
În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din același act normativ: "asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare și care și-au desfășurat activitatea total sau parțial în condiții deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1".
(2): "vârstele de pensionare reduse, conform prevederilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei și 55 de ani pentru bărbați".
În cauză, contestatorul, o perioadă de 26 de ani, 8 luni și 5 zile a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă, astfel cum s-a reținut prin decizia contestată.
Analizând tabelul nr. 1 la care face trimitere textul de lege menționat mai sus, se constată că intimatul contestator beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 6 ani.
Recurenta pârâtă face trimitere la Anexa 9 din Ordinul nr. 340/2001 al, însă prin acest ordin sunt aduse modificări Legii nr. 19/2000, fapt ce contravine prevederilor art. 75 și 76 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Potrivit art. 75 din Legea nr. 24/2000, ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele de bază și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat și a menținut sentința recurată, ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T, cu sediul în-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 2544/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în T,-, - 4,. A,. 16, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2009.
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel | JUDECĂTOR 2: Maria Apostol Jelena Zalman | Judecător, |
Grefier, - - |
Jud.fond. /
Red.dec.jud.
Tehnoredact.gref.
2 ex./ 22.04.2009.
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol Jelena Zalman
