Contestație decizie pensie. Decizia 142/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 142
Ședința publică de la 05 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Carmen Bancu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale având ca obiect contestație decizie de pensionare privind recursul declarat de recurenta Casa Județeană De Pensii IIî mpotriva sentinței civile nr.1571/14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, intimat fiind .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă cons. jr. - pentru recurentă și avocat pentru intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată, intimatul a depus la dosar un set de înscrisuri cu titlu de practică judiciară.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate, ș, în consecință, rejudecând cauza pe fond, să respingerea acțiunii intimatului pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs.
Apărătorul intimatului solicită respingerea recursului și menținerea primei sentințe.ca legală și temeinică.
Susține că în mod corect tribunalul a dispus emiterea unei noi decizii prin care, la stabilirea drepturilor de pensie, să fie luate în considerare veniturile cu titlu de "acord global"acestea fiind venituri cu caracter permanent.
Precizează că a nu lua în calcul aceste venituri pentru care s-au plătit integral contribuția de asigurări sociale iar prin neluarea în calcul a acestor venituri s-ar încalca principiul contributivității.
În ce privește cel de-al doilea motiv de recurs privind reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată, instanța de fond în mod corect a dispus că "partea care cade în pretenții", suportă cheltuielile de judecată.
Celelalte susțineri ale recurentei nu-și au corespondent in legislație.
Pentru considerentele expuse solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate, depune la dosar chitanță reprezentând onorariu avocat.
Declarându-se dezbaterile închise, cauza rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin contestația înregistrată la această instanță sub nr. 4019/99/23.06.2009, contestatorul a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii I, solicitând obligarea anularea deciziei nr. -/29.04.2009 și obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a adeverințelor nr. 773/21.03.2006 și nr. 715/15.03.2006.
În motivarea contestației sale, contestatorul a susținut că intimata nu i-a luat în considerare la stabilirea punctajului mediu anual toate veniturile care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale conform prevederilor legale aplicabile la data constituirii și plății contribuției. Astfel, la calculul punctajului mediu anual intimata a ignorat adeverințele nr. 773/21.03.2006 și nr. 715/15.03.2006, adeverințe ce cuprind veniturile suplimentare obținute și reglementările legale în baza cărora au fost acordate.
Mai susține contestatorul că potrivit dispozițiilor Legii nr. 57/1974 și Legii nr. 49/1992, veniturile reprezentând "acord global și prime" din perioada octombrie 1969 - august 2000 au avut un caracter permanent, iar pentru aceste venituri s-au achitat contribuții de asigurări sociale în cotele stabilite prin diferite acte normative. Or, potrivit disp. art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, "punctajul asiguratului stabilit conform prevederilor alin. 1 și 2 se calculează la nivelul veniturilor brute pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale". Contestatorul învederează și faptul că prin modalitatea de calcul folosită de intimată a fost încălcat principiul fundamental ce a stat la baza elaborării Legii nr. 19/2000, principiu enunțat în art. 2 lit. A restrânge baza de calcul a punctajelor anuale numai la salariile înscrise în carnetul de muncă reprezintă o nedreptate față de drepturile sale de pensie.
Intimata Casa Județeană de Pensii Iaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației. În motivarea poziției sale procesuale, intimata a susținut prin decizia nr. -/01.10.2006, contestatorului i s-au deschis drepturile de pensie pentru munca depusă și pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 19/2000. În ceea ce privește adeverințele nr. 715/15.03.2006 și nr. 773/21.03.2006, intimata precizează că nu există nici o prevedere legală care să prevadă că acordul global sau primele se iau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, acordul global fiind o formă de retribuire iar primele fiind primite anual sau periodic, deci nefiind sporuri cu caracter permanent.
Mai susține intimata că nu poate fi recunoscută incidența principiului contributivității pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001, având în vedere principiul neretroactivității legii civile. Mai mult, chiar dacă pentru sumele provenite din retribuirea în acord global s-ar fi achitat contribuția de asigurări sociale, acest aspect nu are relevanță întrucât stabilirea dreptului de pensie nu s-a realizat nici în trecut și nici după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 prin raportare la cuantumul contribuției de asigurări sociale. Din acest motiv, legiuitorul a înțeles să excludă printr-un text expres anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie.
Intimata mai învederează faptul că, față de dispozițiile nr.OUG 4/2005, ale Legii nr. 19/2000, ale art. III din legea nr. 49/1992 și ale art. 193 alin. 1 din Legea nr. 57/1974, formele de retribuire în acord au fost exceptate de legiuitor în mod expres de la calculul privind stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Prin sentința civilă nr.1571 din 14.10.2009 Tribunalul Iași admite contestația formulată de către contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Anulează decizia de pensionare nr. -/29.04.2009 emisă de intimată.
Obligă intimata la emiterea în folosul contestatorului a unei noi decizii de pensionare prin care, la stabilirea drepturilor de pensie, să fie luate în considerare veniturile menționate în adeverințele nr. 773/21.03.2006 și nr. 715/15.03.2006 emise de "" B, drepturile recalculate urmând a fi stabilite începând cu data de 01.04.2009.
Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține că prin decizia nr. -/06.12.2006 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii I, contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și pentru limită de vârstă, în temeiul Legii nr. 19/2000.
Ulterior, intimata a emis decizia nr. -/29.04.2009 prin care a procedat la recalcularea drepturilor de pensie începând cu data de 01.04.2009, conform art. 95 din Legea nr. 19/2000, fiind luată în calcul și perioada 01.10.2006 - 01.02.2009.
Din cuprinsul documentației care a stat la baza emiterii acestei decizii rezultă că la stabilirea drepturilor de pensie intimata nu a luat în considerare și adeverințele nr. 773/21.03.2006 și nr. 715/15.03.2006 emise de ""
Se mai reține de către instanță că din cuprinsul adeverințelor nr. 773/21.03.2006 și nr. 715/15.03.2006 emise de "" rezultă că reclamantul a realizat venituri suplimentare sub formă de acord global și prime, venituri incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, potrivit disp. art. 1 din Decretul nr. 389/1972. De asemenea, în adeverința nr. 773/21.03.2006 se precizează că veniturile suplimentare înscrise în adeverința nr. 715/15.03.2006 în coloana "acord global" au avut caracter permanent, iar pe toată durata angajării s-au achitat lunar cotele de CAS.
Se mai reține de către instanță că potrivit disp. art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, sistemul public de pensii, ce garantează dreptul la asigurări sociale de către stat, funcționează având ca principii de bază, printre altele, principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale acordându-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Or, în speță, contestatorul a făcut dovada veniturilor obținute cu adeverințele emise de angajator, din cuprinsul acestora rezultând că a realizat venituri suplimentare sub formă de "acord global și prime", iar aceste venituri suplimentare au avut caracter permanent și au fost luate în calcul la plata CAS.
Având în vedere faptul că aceste sume obținute au fost incluse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, acordul global fiind un mod de salarizare cu caracter permanent în anumite sectoare de activitate, precum și disp. art. 23 alin. 1 lit. a și art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, se reține de către instanță că acestea nu pot fi excluse de la calculul punctajului pensiei, o soluție contrară determinând încălcarea principiului contributivității reglementat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 și obținerea unui drept de pensie inferior față de nivelul contribuției de asigurări sociale realizată de categoria de salariați supuși retribuirii în acord global față de ceilalți angajați din aceeași perioadă.
În consecință, instanța reține că în mod greșit intimata, la recalcularea drepturilor de pensie, nu a valorificat și veniturile înscrise în adeverințele nr.773/21.03.2006 și nr. 715/15.03.2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă, recurenta consideră că, în mod greșit, prima instanță a obligat-o la valorificarea sumelor evidențiate la rubricile "acord global" și "prime". Contestatorul a fost înscris la pensie în temeiul Legii nr. 3/1977, iar potrivit dispozițiilor OUG nr. 4/2005 nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata.
Se mai susține că este greșită interpretarea dată de prima instanță principiului contributivității reglementat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, și că, în mod eronat, a reținut prima instanță și că acordul global, care nu este un spor, ci o formă de salarizare, a avut caracter permanent. Doar pentru perioadele lucrate după data de 1.04.2001, la determinarea punctajului mediu anual se valorifică salariile brute, inclusiv sporurile și adaosurile care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
Invocă dispozițiile Decretul nr. 389/1972.
Referitor la obligarea la plata cheltuielilor de judecată se invocă dispozițiile art.274 pct.3 prciv solicitând reducerea cuantumului acestora, în ipoteza în care se va considera că sunt parte căzută în pretenții.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurentă, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1, se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Adeverințele nr.773/21.03.2006 și nr.715/15.03.2006 emise de SC B în conformitate cu prevederile art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 și art. 4 alin. 3 din OUG nr. 4/2005, evidențiază, în coloana "Acord global", veniturile obținute de intimat, care au avut caracter permanent în înțelesul Legii nr. 49/1992.
În ceea ce privește acordul global ca formă de salarizare, se reține că retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mari sau mai mici decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
În art. 4 alin. (2) și (3) din OUG nr. 4/2005, se precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual sunt enumerate în anexa ordonanței și acestea pot fi dovedite prin înscrierile din carnetele de muncă sau prin adeverințe eliberate, conform legii, de către angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord global, prin mențiunea de la pct. VI al Anexei din ordonanță, se prevede că acestea nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Însă veniturile suplimentare, evidențiate lunar în adeverința eliberată de angajator, pot fi asimilate unor sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, care au făcut parte din baza de calcul a pensiei, potrivit art. 10 din Legea nr. 3/1977, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 49/1992.
Față de aplicarea principiului contributivității reglementat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, se reține că art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15 % asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, dispoziții menținute și prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, modificându-se numai procentul acestei contribuții.
OUG nr. 4/2005, prin art. 1 și art. 2, prevede că recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Dar, în conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială - dreptul comun în materie anterior Legii nr. 19/2000 - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii au plătit contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege.
Principiul contributivității ce rezultă din textul enunțat este reiterat și în Legea nr. 19/2000, prin art. 2 lit. e), care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Sintetizând, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr. 19/2000, este construită în jurul acestui principiu fundamental și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, în ceea ce privește veniturile cu caracter permanent, care au parte din baza de calcul a pensiilor, soluția se impune a fi aceeași, întrucât "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
De astfel, prin Decizia nr. 736/2006, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la punctul VI din Anexa Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, statuând că verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.
În adeverința nr.715/15.03.2006, angajatorul a evidențiat și veniturile suplimentare obținute de intimat cu titlul de "prime", însă pentru aceste venituri suplimentare, deosebit de cele menționate în coloana "acord global", în adeverința nr. 773/21.03.2006 nu se menționează caracterul lor permanent, în înțelesul Legii nr. 49/1992. În aceste condiții, veniturile suplimentare, încasate cu titlul de "prime", nu pot fi asimilate unor sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, care să fi făcut parte din baza de calcul a pensiei, potrivit art. 10 din Legea nr. 3/1977, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 49/1992. Neputând fi încadrate în prevederile art. V din Anexa la OUG nr. 4/2005, aceste sume nu pot fi utilizate la determinarea punctajului mediu anual și la recalcularea pensiei intimatului, în conformitate cu prevederile art. 4 din OUG nr. 4/2005, act normativ care reglementează recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
În ceea ce privește critica adusă cuantumului cheltuielilor de judecată, Curtea reține că suma de 600 lei onorariu avocat este justificată de complexitatea cauzei și de munca prestată de apărător, astfel încât nu se impune reducerea acestuia.
În consecință, constatând că sunt fondate, în parte, criticile formulate de recurentă, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 2 și 3 Cod proc. civilă, se va admite recursul și se va modifica în parte sentința, în sensul considerentelor expuse anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii I împotriva sentinței civile nr.1571/14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă Casa Județeană de Pensii I să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul a veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr.773/21.03.2006 și nr.715/15.03.2006 la coloana "Acord global", drepturile recalculate urmând a fi stabilite începând cu data de 01.04.2009.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate ce nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.02. 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./Tehnored.- -
02.03.2010- 2ex.
Tribunalul Iași:
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Carmen Bancu
