Contestație decizie pensie. Decizia 329/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 329/AS

Ședința publică de la 24 2009

Completul specializat pentru cauze privind

Conflicte de muncă și asigurări sociale

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Apostol

JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu

JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel

Grefier - -

Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în C,-, -E2,.B,.4,.29, împotriva sentinței civile nr.207/16.04.2009, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,-, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant G iar pentru intimatul pârât, consilier juridic, conform delegației nr.22011/23.11.2009, depusă la dosarul cauzei.

Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm.pr.civ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Fiind întrebate, părțile arată că nu mai au alte cereri, excepții de ridicat sau probe de administrat în cauză.

Instanța, având în vedere că părțile au arătat că nu mai au alte cereri, probe de formulat, în temeiul disp.art. 150.pr.civ. declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.

Recurentul G, având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, în sensul acordării pensiei din sistemul public pentru întreaga perioadă cât a contribuit.

Precizează recurentul că în mod greșit instanța a reținut că nu este fructificată perioada 2004-2008 datorită nerespectării art. 6 din Legea nr.19/2000.

Recurentul G arată de asemenea că adeverința eliberată de Centrul Militar Zonal C din 13 februarie 2009 îi dau dreptul la reducerea vârstei de pensionare cu 8 ani, fără a mai uza și de prevederile legii 341/2004 care îi reduc vârsta de pensionare cu 5 ani, cumulând astfel o reducere de 13 ani.

Mai precizează recurentul că documentele medicale confirmă că activitatea i-a agravat grav sănătatea, fiind pensionat pentru limită de vârstă la vârsta de 56 de ani.

Reprezentantul intimatei pârâte Casa Județeană de Pensii C solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond, ca temeinică și legală.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Constanța la data de 12.02.2009, sub nr-, reclamantul Gas olicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C, anularea deciziei de respingere a cererii de pensionare nr. 35958/03.02.2009 emisă de pârâtă.

În motivare s-a arătat că la data de 10.10.2008 reclamantul a depus cerere de pensionare pentru limită de vârstă și muncă depusă, pentru un stagiu de cotizare de 39 ani 1 lună și 12 zile, cu beneficiul reducerii vârstei standard cu 9 ani-din care 5 ani conform legii 341/2004 și 4 ani pentru activitate în condiții deosebite.

Pentru perioada 2004-2008 pârâta nu a fructificat activitatea reclamantului astfel că nu a considerat stagiul de cotizare complet de 35 de ani și nu i-a permis beneficiul reducerii prevăzute de art. 42 din legea 19/2000 deși reclamantul avea depuse toate documentele necesare dovedirii acestei perioade.

Reclamantul a menționat că este pensionar militar conform legii 164/2001 art. 15, act normative care permite pensionarea la 55 de ani.

Se solicită daune morale în sumă de 20.000 lei și plata cheltuielilor de judecată.

Anexat cererii s-a depus decizia contestată, adrese CNPAS, decizia nr. -/2007 adresa nr. P 30506/07.02.2008 și certificat de revoluționar.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea contestației motivate de faptul că vârsta standard de pensionare este de 65 ani, la data cererii, reclamantul având împlinită vârsta de 57 de ani; stagiul complet de cotizare este de 35 de ani iar în cazul său, stagiul realizat este de 34 ani 3 luni și 12 zile compus din 4 ani 8 luni 28 zile lucrați în condiții normale, și 19 ani 6 luni și 14 zile lucrați în sisteme neintegrate.

Respingerea cererii a avut în vedere art. 42 și 48 din legea 19/2000care prevede că asigurații care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă și în condiții prevăzute de legi speciale beneficiază cumulativ de reducerea vârstei standard de pensionare numai dacă stagiul prestat în condiții deosebite ar fi fost realizat în sistemul public de pensii.

Astfel reclamantul nu îndeplinea condiția din art. 41, nu avea la data înscrierii la pensie vârsta de pensionare iar stagiul realizat este mai mic decât stagiul complet de cotizare, nefiind fructificată perioada 2004-2008 deoarece nu erau respectate prevederile art. 6/1 din legea 19/2000.

Anexat întâmpinării pârâta a depus documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate.

În completare reclamantul a depus la dosar adrese emise de Casa de Pensii a mun. B, adeverință privind stagiul de cotizare, răspunsul la petiția adresată, răspunsul CNPAS, adeverință emisă de M AP. N,scrisori medicale.

Prin sentința civilă nr. 207/16.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamantul este născut la data de 12.09.1951, pensionar al sistemului de pensii militare care a fructificat activitatea sa în acest sistem, prin decizia nr. -/2007.

Cererea reclamantului vizează acordarea pensiei în sistemul legii 19/2000, prin valorificarea stagiului realizat, despre care reclamantul susține că este de 39 ani, peste stagiul cerut de legea 19/2000.

Real este că art. 194 din lege permite recunoașterea stagiilor realizate, între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a legii 19/2000, inclusive sistemul pensiilor militare.

Stagiul astfel realizat în sistemul militar a primit recunoaștere prin acordarea pensiei militare și nu mai poate fi avut drept bază pentru acordarea pensiei în sistemul public, fin odată valorificat.

Din punctul de vedere al legii 19/2000, stagiul pe care asiguratul trebuie să-l efectueze este de 35 ani, stabilit prin art. 41,iar vârsta de pensionare este de 65 de ani, ce poate fi redusă cu 5 ani.

Reclamantul la data formulării cererii de pensionare în sistemul public avea vârsta de 57 de ani, astfel că nu poate beneficia de reducerea cu cei 5 ani.

În privința stagiului de cotizare, cum s-a mai arătat, stagiul realizat nu este suficient pe sistemul legii 19/2000 chiar dacă temeiul pe care s-a bazat această cerere este Legea 341/2004 a recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la române din decembrie 1989, act normativ care reglementează de asemenea reducerea vârstei de pensionare cu 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

Conform și acestei legi, beneficiul pensiei este acordat cu reducerea vârstei standard de pensionare doar cu îndeplinirea celorlalte condiții și drepturi de care beneficiază persoana în baza reglementărilor din sistemul public de pensii, fiind făcută trimitere astfel tot la legea 19/2000 sau pensionarea din sistemul militar.

Reclamantul de altfel beneficiază de indemnizația lunară reparatorie prevăzută de art. 3 alin. 1 lit. b acordată pe baza acestei legi 341/2004, prin decizia nr. -/12.02.2009, pe care sistemul de pensii care îl deține în plată pe reclamant ar fi obligată să o achite reclamantului, respectiv cel militar.

Din aceste considerente, s-a apreciat că în mod corect s-a respins cererea de pensionare a reclamantului prin decizia contestată care este legală și temeinică.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamantul.

În motivarea recursului său acesta a arătat următoarele: prevederile art. 42 și 48 din Legea nr. 19/2000 au fost eronat interpretate de instanța de fond întrucât acestea nu fac referire la sistemul în care a fost realizat stagiul prestat în condiții speciale; din certificatele și adeverințele depuse rezultă că au fost respectate prevederile art. 6 și în consecință stagiul complet de cotizare este de peste 39 ani; prin acțiune s-a solicitat acordarea pensiei pentru stagiul realizat în sistemul public și care nu a fost inclus în cel militar, fiind vorba de aceeași persoană astfel încât există o singură vârstă și o singură vechime totală în muncă indiferent de instituțiile în care a lucrat; limita de vârstă pentru pensionare stabilită de Legea nr. 164/2001 - art. 15, este de 55 ani și nu poate fi discriminat prin stabilirea unei alte vârste de pensionare și a unor stagii de cotizare imposibil de realizat și nici nu se poate să nu fie valorificat un stagiu de peste 19 ani ca și cum ar fi vorba de două persoane, una pensionată la 55 ani iar alta care se pensionează la 65 ani; faptul că pensia sa se calculează defalcat pe sisteme de asigurări sociale nu poate determina stabilirea altei vârste de pensionare decât aceea la care la care "ar reieși la pensionarea într-un singur sistem, respectiv cel public"; analizând comparativ noțiunile de pensie pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 164/2001se constată că există o identitate de concept legal care impune concluzia că este o instituție cu regim unitar, indiferent de actul normativ care o reglementează și categoria de asigurări la care se referă; în cauză sunt aplicabile prevederile art.20 din Legea nr. 164/2001; față de datele din adeverința CR 63/13.02.2009 are dreptul de o reducere vârstei de pensionare de 8 ani iar în baza prevederilor art. 341/2004 are dreptul la o reducere a vârstei de pensionare cu 5 ani, în total 13 ani.

Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041Cod.pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Mai întâi, se constată că argumentele expuse în cererea de recurs sunt în realitate subsumate unui singur motiv respectiv îndeplinirea condițiilor de obținere a pensiei pentru limită de vârstă, aceste condiții urmând a fi verificate.

Din cuprinsul deciziei contestate rezultă că reclamantul a solicitat la 10.10.2008 acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

Prin decizia nr. 35958/03.02.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii C s-a respins această cerere cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, respectiv vârsta la data cererii era mai mică decât vârsta standard de pensionare și stagiul de cotizare mai mic decât stagiul complet de cotizare, iar perioada ianuarie 2004 - octombrie 2008 nu s-a fructificat nefiind respectate prevederile art. 6 al.1 din Legea nr. 19/2000.

Potrivit art.41.(1) din Legea nr. 19/2000, "pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public".

Așadar, este necesară îndeplinirea atât a condiției de vârstă cât și a celei privind stagiul de cotizare.

Din decizia contestată rezultă că reclamantul este născut la 12.09.1951 deci avea la data cererii de pensionare vârsta de 57 ani și 28 de zile.

Potrivit Anexei 3 la Legea nr. 19/2000, în cazul reclamantului condițiile de pensionare erau: vârsta de 63 ani și 5 luni; stagiul complet de cotizare de 31 ani și 10 luni.

Rezultă astfel că reclamantul îndeplinea condiția de vârstă la 12.02.2015.

În cauză, trebuie avut în vedere că vârsta minimă de pensionare care trebuie luată în considerare, contrar susținerilor recurentului, este vârsta prevăzută de Legea nr. 19/2000 iar nu vârsta prevăzută de Legea nr. 164/2001 pentru acordarea pensiei de serviciu.

Astfel, art. 12 din Legea nr. 164/2001 prevede,într-adevăr, vârsta de 55 ani, însă pentru acordarea pensiei de serviciu.

Pensia de serviciu însă nu se confundă cu pensia de asigurări sociale stabilită în conformitate cu Legea nr. 19/2000.

Astfel, în timp de pensia prevăzută de Legea nr. 19/2000 este un drept de asigurări sociale, care își are justificarea în contribuțiile realizate de angajator și angajat la bugetul asigurărilor sociale de stat, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu acordat de stat unor categorii de personal, fiind suportată din bugetul de stat.

Vârsta de 55 ani este prevăzută de Legea nr. 164/2001 este vârsta minimă la care personalul militar poate beneficia de pensia de serviciu, indiferent și independent de îndeplinirea condițiilor de vârstă și stagiu de cotizare prevăzute de Legea nr. 19/2000. Aceste prevederi legale nu au efect asupra condițiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000 pentru acordarea unui alt drept, de asigurări sociale, respectiv pensia pentru limită de vârstă.

Chiar dacă este vorba de aceeași persoană, drepturile sale diferite pot fi supuse unor condiții diferite de acordare, cum este cazul de față.

Reclamantul invocă reducerea vârstei de pensionare prevăzută de art. 5 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 341/2004.

Având în vedere această reducere, însă, reclamantul ar îndeplini condiția vârstei de pensionare la 12.02.2010.

Reclamantul susține însă că beneficiază și de o reducere a vârstei de pensionare cu 8 ani conform Anexei 4 la Legea nr. 19/2000, având în vedere adeverința nr. /13.02.2009 eliberată de Centrul Militar Zonal

Curtea constată însă că nu poate analiza dacă din perspectiva datelor cuprinse în această adeverință reclamantul ar fi îndeplinit vârsta de pensionare întrucât această adeverință este ulterioară datei la care s-a formulat cererea de pensionare și chiar datei la care a fost emisă decizia contestată, și deci nu poate fi avută în vedere în prezenta contestație.

Or, pârâta, la emiterea deciziei de pensie nu putea avea în vedere decât înscrisurile depuse și existente la dosarul de pensionare. Pârâta nu avea cum să aibă în vedere înscrisuri (adeverințe) emise ulterior datei la care s-a depus cererea de pensionare dacă nu au fost depuse la casa de pensii și evident nu putea avea în vedere la emiterea deciziei de pensie adeverințe emise ulterior datei la care decizia de pensie era deja emisă.

În consecință, nici în contestația formulată împotriva deciziei de pensie nu se pot invoca adeverințe privind stagiul de cotizare și condițiile de muncă ulterioare deciziei contestate sau, deși anterioare, care nu au fost depuse la casa de pensii. În cadrul contestației, instanța are a verifica legalitatea și temeinicia deciziei contestate prin prisma înscrisurilor existente la data emiterii deciziei contestate în dosarul administrativ. De altfel, nu se poate reține nici o culpă a emitentului deciziei în cazul în care nu a avut în vedere astfel de înscrisuri la determinarea cuantumului pensiei.

Pe de altă parte, potrivit art.82(2) din Legea nr. 19/2000, cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului, de unde rezultă că decizia de pensie se raportează numai la înscrisurile depuse odată cu cererea de către petent la casa de pensii.

Apoi, în conformitate cu art. 83(1) din lege, drepturile de pensie pentru limită de vârstă se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată. Pentru cazul în care se depun înscrisuri noi, care nu au fost depuse odată cu cererea de pensionare, nu este prevăzută aceeași soluție, în sensul acordării drepturilor majorate în mod retroactiv, ci se stabilește că se acordă drepturile majorate începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare (art.169).

Pentru situația în care există înscrisuri noi, care nu au fost depuse de asigurat, acesta are posibilitatea de a formula o nouă cerere de acordare a pensiei, bazată și pe noile înscrisuri obținute.

Ca urmare, se constată că la data formulării cererii de acordare a pensiei pentru limită de vârstă recurentul nu îndeplinea condiția de vârstă raportat la înscrisurile depuse la Casa Județeană de Pensii C în susținerea cererii.

În aceste condiții, restul susținerilor recurentului,privitor la stagiul de cotizare realizat, inclusiv recunoașterea stagiului realizat în calitate de cadru militar, nu mai au relevanță, nemaiavând a fi analizate, întrucât, chiar dacă ar fi găsite întemeiate, nu ar conduce la concluzia că reclamantul ar beneficia de pensie pentru limită de vârstă câtă vreme la data formulării cererii de acordare a pensiei nu a dovedit îndeplinirea condiției de vârstă.

Așa cum s-a arătat, nimic nu împiedică, însă, recurentul să formuleze o nouă cerere de acordare a pensiei, la care să depună și adeverința nr. /13.02.2009 eliberată de Centrul Militar Zonal C pentru a invoca beneficiul reducerii vârstei de pensionare cu 8 ani, decizia emisă de Casa Județeană de Pensii C în soluționarea unei astfel de cereri, putând, dacă este cazul, să fie contestă și criticată și sub celelalte aspecte invocate în prezenta cauză.

Față de motivele expuse, în temeiul art. 312 Cod.pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în C,-, -E2,.B,.4,.29, împotriva sentinței civile nr.207/16.04.2009, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,-,ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.11.2009.

Președinte, Judecători,

- - - -

- -

Grefier,

- -

Jud.fond:;

redactat jud. - 21.12.2009

- gref.-

2 ex./22.12.2009

Președinte:Maria Apostol
Judecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu, Răzvan Anghel

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie pensie. Decizia 329/2009. Curtea de Apel Constanta