Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 188/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.188/AS
Ședința publică din 30 iunie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul reclamant, cu domiciliul în C, bd.- - nr.165, -T7,.B,.32, județul C, împotriva sentinței civile nr.88 din 8 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, și împotriva deciziei nr.1140/4.12.23007 a Curții Constituționale, în contradictoriu cu intimații pârâți CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul C și STATUL TROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN, cu sediul în C, str. - nr.18, județul C, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant personal, pentru intimata Casa Județeană de Pensii C, se prezintă consilier juridic - în baza delegației nr.1780/29.06.2009, depusă la dosar, lipsind intimatul pârât Statul rămân prin DGFP
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod procedură civilă.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează instanței că dosarul a fost înaintat instanței la data de 21 mai 2009 de către Curtea Constituționale. Prin decizia nr. 506/09.04.2009 - dosar nr.2121 D/2008, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate invocată de recurentul reclamant.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța întreabă recurentul reclamant dacă a luat cunoștință de conținutul deciziei Curții Constituționale.
Recurentul reclamant susține că a luat cunoștință de conținutul deciziei Curții Constituționale, însă nu o înțelege.
Față de această susținere, instanța arată recurentului că nu îi poate explica această decizie, deoarece nu este atributul său.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului conform notelor scrise depuse la dosar.
Reprezentanta intimatei pârâte, având cuvântul solicită respingerea recursului declarat de către reclamant ca nefondat.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr. 299AS/2006 la Tribunalul Constanța, reclamantul a chemat în judecată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, solicitând să se constate că înțelege să conteste decizia de pensionare nr. -/06.02.2006, întrucât este nemulțumit de cuantumul pensiei stabilite și care nu acoperă în opinia sa, nici minimul de trai decent stipulat de Constituție.
Reclamantul a apreciat că este discriminat în raport de persoanele din alte categorii sociale care au prestat un număr similar de ani de muncă și care prin legi speciale primesc pensii mult mai mari.
În consecință, reclamantul a arătat că înțelege să cheme în judecată și STATUL ROMÂN, pe considerentul că în Constituția României se stipulează faptul că statul este dator să asigure cetățenilor săi un nivel de trai decent.
Prin precizările asupra obiectului acțiunii, depuse la termenul din 29.05.2006, reclamantul a arătat că apreciază ca neconstituțională Legea nr. 19/2000, pe considerentul nerespectării de către legiuitor a prevederilor legii fundamentale și a tratatelor internaționale la care România este parte.
S-a arătat, totodată, că prin modul de calculare a punctajului de către casa teritorială de pensii, cu neluarea în considerare a faptului că în perioada de activitate au fost reținute taxe și impozite din salariul brut, calculul punctajului fiind realizat pe baza salariului net din carnetul de muncă, a fost diminuată cu rea-credință valoarea pensiei.
Reclamantul a mai susținut că atitudinea Statului Român în acest sens constituie o jignire adusă dreptului său de a beneficia de o viață demnă după activitatea depusă, motiv pentru care solicită acestui pârât scuze oficiale și plata de daune în valoare totală de 477.033 dolari SUA.
Prin sentința civilă nr. 298/25.09.2006 a Tribunalului Constanțaa fost respinsă acțiunea reclamantului, ca nefondată.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamantul, iar prin decizia civilă nr. 4AS/9.01.2007, Curtea de APEL CONSTANȚA -secția civilă, pentru cauze cu minori și de familie, precum și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a admis recursul și a casat hotărârea atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
S-a stabilit, în conformitate cu disp. art. 315 Cod pr. civilă, că obligația instanței de fond în legătură cu ridicarea excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 19/2000 era, astfel cum prevede art. 29 din Legea nr. 47/1992, fie să înainteze dosarul Curții Constituționale pentru soluționarea excepției, fie să respingă această excepție ca inadmisibilă, constatând că este contrară dispozițiilor alin. 1-3 din același articol.
Asupra fondului, instanța de recurs a statuat în sensul că tribunalul nu a dezlegat problema dedusă judecății, neluând în considerare înscrisurile depuse de reclamant, precum și textul art. 78 din Legea nr. 19/2000.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Constanța sub nr-.
După formularea de către reclamant, în scris, a precizărilor necesare analizării temeiniciei cererii de sesizare a Curții Constituționale, prin încheierea din 14.05.2007 a fost admisă cererea de sesizare și, în conformitate cu disp. art. 29 alin. 5 di Legea nr. 47/1992, cauza a fost constatată ca fiind suspendată de drept până la deliberarea Curții asupra chestiunii de constituționalitate.
Prin adresa nr. 12897/27.12.2007, Curtea Constituțională a transmis Tribunalului Constanța decizia nr. 1140/4.12.2007, definitivă și general obligatorie, asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77, art. 80, art. 164 alin. 3 și art. 180 din Legea nr. 19/2000; Curtea a respins, în consecință, ca fiind inadmisibilă, această excepție ( filele 3 - 8 ).
Cauza a fost reînregistrată sub nr-.
Prin sentința civilă nr. 88 din 7.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost respinsă acțiunea reclamantului, formulată în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Această dispoziție, care privește așadar modul de stabilire a punctajului anual al asigurațilordupăintrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, urmează însă a fi coroborată cu prevederile art. 164 alin. 1 și 2 din lege, care statuează în sensul că:
,La determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Pe cale de consecință, în stabilirea punctajului anual al asiguratului instituția pârâtă urmează să se conformeze prevederilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, care exprimă voința legiuitorului de a se lua în calcul, după caz, în raport de perioada ce constituie stagiu de cotizare al asiguratului, fie salariile brute ( respectiv, până la 01.07.1977 și de la 1.01.1991 la zi ), fie salariile nete
( respectiv, pentru stagiul de cotizare efectuat în perioada 01.07.1977 - 01.01.1991 ).
Acest text se coroborează, astfel, cu cele ale art. 78, în sensul că, începând cu data de 1 ianuarie 1991, baza de calcul a punctajului anual al asiguratului îl constituie salariul brut, la care urmează să fie adiționate sporurile acordate conform legislației și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Pornind de la această premisă și realizând o comparare a datelor cuprinse în carnetul de muncă al reclamantului ( depus la filele 38 - 57 dosar nr. 299AS/2006 ) cu cele care se regăsesc în buletinul de calcul al deciziei contestate ( filele 7 - 11 dosar 299AS/2006 ), a apreciat prima instanță că susținerile reclamantului sunt, sub acest aspect, nefondate.
Cum baza de calcul a punctajului mediu anual este, din această perspectivă, corect evaluată de către instituția pârâtă, susținerile reclamantului potrivit cu care nu au fost luate în considerare salariile brute sau că nu s-a avut în vedere plata de impozite și taxe în perioada de cotizare au fost înlăturate de către instanță ca nefondate.
În fine, cu privire la capătul de cerere privitor la acordarea de către Statul Român a unor despăgubiri pentru neasigurarea, în opinia reclamantului, a unei pensii care să-i permită un trai decent, prima instanță a reținut că jurisprudența constantă a Curții Constituționale a statuat că este dreptul statului, în acord cu politica financiară și de buget anual să stabilească modul de calcul al pensiilor, cât și procedeele de reevaluare a acestor drepturi acordate de la bugetul asigurărilor sociale. De altfel, statul a stabilit, prin acte normative succesive, majorarea valorii punctului de pensie tocmai în scopul de a asigura și o evoluție corespunzătoare a pensiilor din bugetul asigurărilor de stat.
În aceste condiții, cererea reclamantului, vizând aplicarea unei sancțiuni nepatrimoniale Statului Român ( prin acordarea de scuze oficiale ), precum și a unei sancțiuni de natură patrimonială ( evaluată aleatoriu de către asigurat la suma de 477.033 USD ), a fost apreciată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru următoarele motive:
Hotărârea Tribunalului Constanța, consideră hotărârea Curții Constituționale ca fiind un act obligatoriu și de necontestat dar având în vedere Constituția României, normele europene la care România este consemnatară și afiliată, contestă hotărârea Curții Constituționale întrucât nu respectă atât Constituția cât și normele europene în vigoare referitoare la drepturile și libertățile omului.
În hotărârea Tribunalului se invocă art. 78 al.1 din Legea 19/2000, care este corect până la un anumit punct în care se amestecă Institutul Național de Statistică pentru calcularea cuantumului de pensie prin date aleatorii, necorespunzând realității.
Se invocă calculul conform art. 164 al.1 și 2 din lege, care nu corespunde normelor europene:
- se calculează salariul net între perioada 1.07.1977 până la 1.01.1991.
Ținând cont că acest articol nu reflectă realitatea întrucât în perioada respectivă, statul a perceput atât impozitul cât și contribuția pentru pensie pe salariul brut, iar legea calculează pe salariul net, ceea ce duce la o diminuare a punctului de pensie cu minimum 50% în defavoarea pensionarului.
Din 1.06.1973 până la 1.01.1998 în conformitate cu cartea de muncă beneficiază de grupa a-II-a de muncă, la care atât recurentul contestator cât și statul au contribuit cu sume corespunzătoare grupei respective care ar trebui să se reflecte în cuantumul punctajului de pensie.
Casa de pensii cât și Tribunalul se străduiesc să consemneze că beneficiază de un calcul în conformitate cu înscrisurile din cartea de muncă. În realitate serviciul personal al instituțiilor unde și-a desfășurat contestatorul activitatea, a înscris în acest document salariul net (salariul de încadrare) - în locul salariului brut așa cum prevede legea, fapt care duce la diminuarea evaluării punctului real de pensie de care ar trebui să beneficieze ca orice cetățean al României.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate Curtea a respins recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 1140/4.12.2007 pronunțată de Curtea Constituțională s-a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77, art. 80, art. 164 al.3 și art. 180 din Legea nr. 19/2000 invocată de recurentul contestator.
În motivarea acestei decizii curtea Constituțională a reținut că potrivit art. 47 din Constituție cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială în condițiile stabilite de lege. Legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico financiare.
Curtea a reținut că modul de stabilire a punctajului anual și al punctajului mediu, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a anumitor perioade în stagiul de cotizare și acordarea anumitor sporuri pentru perioadele cotizate peste stagiul standard sunt prevăzute prin norme cu caracter tehnic, care se aplică în mod egal persoanelor aflate în situații identice.
Valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite ca și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.
În legătură cu principiul constituțional al egalității în drepturi, Curtea a arătat că legiuitorul este în drept, în considerarea unor situații deosebite să adopte prin legi speciale reglementări diferite pentru anumite categorii socio-profesionale. Tratamentul diferit instituit pentru anumite categorii socio-profesionale nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări, ci se justifică obiectiv și rezonabil, prin situația diferită în care se află acele categorii de cetățeni.
Această decizie este general obligatorie pentru părți.
Potrivit art. 49 din Legea nr. 47/1992 este de competența exclusivă a Curții Constituționale să se pronunțe asupra constituționalității legilor în vigoare.
Potrivit art. 164 al.1 și 2 din legea 19/2000 la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a acestei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă astfel:
a) salariile brute până la 1.07.1977;
b) salariile nete de la 1.07.1977 până la 1.01.1991;
c) salariile brute de la 1.01.1991.
La determinarea punctajelor anuale pe lângă salariile prevăzute la al.1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
În stabilirea punctajului anual al contestatorului pârâta s-a conformat prevederilor art. 164 din Legea 19/2000 care exprimă voința legiuitorului de a se lua în calcul după caz, în raport de perioada ce constituie stagiu de cotizare a asiguratului, fie salariile brute, fie salariile nete.
Susținerea contestatorului că nu se reflectă în cuantumul pensiei activitatea desfășurată în grupa a-II-a de muncă în perioada 1.06.1973 - 1.01.1998, este de asemenea nefondată, întrucât atât din decizia contestată, cât și din datele privitoare la activitatea în muncă atașate la decizie, rezultă că pârâta a avut în vedere la calcului pensiei un stagiu de cotizare în grupa a-II-a de muncă de 22 ani, 2 luni și 20 de zile.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod pr. civilă Curtea a respins recursul ca nefondat și a menținut sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil declarat de recurentul reclamant, cu domiciliul în C, bd.- - nr.165, -T7,.B,.32, județul C, împotriva sentinței civile nr.88 din 8 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, și împotriva deciziei nr.1140/4.12.23007 a Curții Constituționale, în contradictoriu cu intimații pârâți CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul C și STATUL TROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN, cu sediul în C, str. - nr.18, județul C, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 iunie 2009.
Președinte, Judecători,
Pt.jud. - - - -
aflată în semnează
conf.art. 261 al.2 - -
Președinte instanță,
Grefier,
- -
Jud.fond;
Red.dec.jud. -
17.07.2009
Dact.gref.
2 ex./21.07.2009
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol