Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 30/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.30/AS
Ședința publică din 20 Ianuarie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Eleonora Spiridon
Grefier - -
S-a luat în examinare recursurile civile declarate de recurentul reclamant intimat, domiciliat în C,-, -.11,. C,.54, județul C și recurenta pârâtă intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.296 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- - având ca obiect contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă intimată d-na consilier juridic, în baza delegației nr.1780/20.01.2009, depusă la dosar, lipsind recurentul reclamant intimat.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și următoarele cod procedură civilă.
Ambele recursuri sunt declarate în termen, motivate și scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
După referatul grefierului de ședință;
Reprezentanta recurentei pârâte intimate, depune la dosarul cauzei întâmpinare și totodată susține că în cauză nu mai are alte cereri de formulat sau înscrisuri de depus.
Instanța luând act de declarația părții prezente, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor de față.
Reprezentanta recurentei reclamante - cu privire la recursul declarat de reclamantul solicită respingerea acestuia ca nefondat
Cu privire la recursul său, susține că instanța de fond în mod greșit a obligat C să anuleze decizia nr.-/03.09.2007 și să emită o nouă decizie corespunzătoare unui punctaj de 4,31896, neluând în considerare obiecțiunile la expertiza efectuată în cauză. Instanța de fond, prin admiterea acțiunii a acordat ceea ce nu s-a cerut prin contestația formulată de reclamant. Prin expertiza efectuată în cauză, expertul nu a ținut cont de dispozițiile art.23 din Legea nr.19/2000 la determinarea punctajului mediu anual, rezultând astfel o creștere nejustificată a punctajului.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate de instanța de fond și trimiterea spre rejudecare a cauzei.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii C contestând decizia de pensionare nr. -/27.09.2007. Reclamantul a solicitat în acest sens anularea parțială a deciziei contestate în sensul stabilirii corecte a stagiului de cotizare și implicit a cuantumului pensiei ce i se cuvine, recalcularea drepturilor cuvenite în funcție de încadrarea muncii prestate în categoriile corecte și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește stagiul de cotizare pârâta nu a luat în calcul o serie de documente ce întregeau mențiunile din carnetul de muncă, respectiv adeverințe eliberate de societățile comerciale în cadrul cărora a activat, din cuprinsul cărora rezulta cu certitudine modalitatea în care și-a desfășurat activitatea.
Reclamantul a solicitat să se recalculeze pensia ce i se cuvine în conformitate cu dispozițiile Ordinului nr. 687/2006 privind modul de eliberare a actelor doveditoare ale sporului pentru muncă prestată în timpul nopții și de valorificare a acestuia în procesul de stabilire și/sau de recalculare a drepturilor de pensie, întrucât a prestat activitate pe timp de noapte și a beneficiat de acest spor. A arătat reclamantul că nefiind corect stabilit stagiul de cotizare este evident că nici cuantumul pensiei nu este corect.
În drept a invocat prevederile art. 87 și următoarele din Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea contestației, arătând că pensia a fost corect calculată pentru un stagiu de cotizare de 42 ani 3 luni și 25 zile, raportat la salariul tarifar de încadrare, sporul de vechime și alte sporuri. S-a precizat că sporul de vechime a fost fructificat până la 01.04.1992 conform art. 164 al.3 din Legea nr. 19/2000 iar începând cu data de 01.11.1994 angajatorul a înscris în carnetul de muncă atât salariul tarifar cât și suma globală în care au fost încorporate și sporurile cu caracter permanent. Pârâta a susținut că au fost respectate prevederile art. 78 din Legea nr. 19/2000. În sfârșit, pârâta a mai arătat că la calcularea pensiei s-au avut în vedere toate mențiunile din carnetul de muncă și toate adeverințele existente în dosarul administrativ. În referire la stagiul de cotizare, pârâta a arătat că reclamantul a depus o adeverință din anul 2007 din care rezultă stagiul prestat după data înscrierii la pensie, stagiu care poate conduce la recalcularea pensiei în conformitate cu art. 95 din Legea nr. 19/2000. Pârâta a susținut că pentru luna februarie 2005 "contribuția" a fost de 1.754.833 lei astfel cum rezultă din adeverința nr. 27647/18.12.2006, adeverința fiind emisă în urma prelucrării declarației nominale depuse de angajator. Referitor la sporul de noapte s-a arătat că el nu este precizat în adeverințele existente la dosarul administrativ și în consecință nu poate fi avut în vedere la calculul punctajului.
În cauză s-a administrat proba cu expertiza contabilă având ca obiective: stabilirea punctajului realizat de către reclamant și valoarea pensiei la data emiterii deciziei contestate în raport de documentația ce a stat la baza emiterii deciziei. În calitate de expert a fost desemnat, care a realizat raportul de expertiză în cauză.
Prin sentința civilă nr. 296/10.09.2008 Tribunalul Constanțaa admis contestația formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană De Pensii Constanta.
A fost anulată decizia nr. -/03.09.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii
A fost obligă pârâta să emită în favoarea reclamantului o decizia de pensie corespunzătoare unui punctaj de 4,31896.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut următoarele considerente:
Prin decizia de pensie nr. -/03.09.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii C, s-a stabilit în favoarea reclamantului un punctaj mediu anual de 2,99964 corespunzător unui punctaj total realizat de 92,23884 puncte, a unui stagiu de cotizare de 30 ani și 9 luni și unui stagiu de cotizare realizat de 42 ani, 3 luni și 25 zile.
În ceea ce privește stagiul de cotizare, reclamantul face afirmații cu caracter general, în sensul că pârâta nu a luat în considerare o serie de documente ce întregeau mențiunile din carnetul de muncă, respectiv adeverințe eliberate de societățile comerciale în cadrul cărora a desfășurat activitatea și din cuprinsul cărora ar reieși cu certitudine date privind activitatea sa în muncă, fără a indica însă despre ce adeverințe este vorba și nici ce aspecte au fost omise de intimată. De asemenea nu indică în concret ce perioade de timp nu au fost avute în vedere la determinarea stagiului de cotizare.
Ca urmare, trebuie analizat numai dacă în decizia contestată s-a determinat în mod corect punctajul mediu anual raportat la veniturile reclamantului din perioada contributivă, astfel cum au fost ele dovedite și în măsura respectării prevederilor legale referitoare la modul de depunere al înscrisurilor doveditoare în vederea calculării pensiei.
În raportul de expertiză expertul a efectuat mai multe variante de calcul, pentru perioade diferite, propunând în final un punctaj de 5,54238 respectiv 6,81713 cu aplicarea Legii nr. 226/2006.
Se constată însă că în cuprinsul concluziilor raportului de expertiză există contradicții în sensul că expertul arată că perioada contributivă care trebuie avută în vedere este cea cuprinsă între data încadrării în muncă și data încetării "contractului de asigurare cu sistemul public de pensii" iar anterior se arată că "încetarea calității de asigurat producându-se cu data de 16.03.2006 - drepturile reclamantului privitoare la acordarea pensiei ființează de la data de 16.03.2006 la care s-a depus (înregistrat) solicitarea/cererea respectivă, aceeași cu data încetării contractului de asigurare", în timp ce ulterior, la litera E) din concluzii, expertul susține că trebuie avut în vedere stagiul de cotizare cuprins între momentul angajării - 13.10.1976 "și acela al depunerii cererii de ieșire la pensie pentru activitatea depusă și limită de vârstă (16.03.2008)".
În acest sens expertul a realizat varianta de calcul cuprinsă în Anexa 4A având în vedere perioada 14.09.1974 - 31.03.2008, rezultând un punctaj mediu anual de 5,54238 respectiv 6,81713 cu aplicarea Legii nr. 226/2006.
Dar, în varianta de calcul din Anexa 4B se determină pentru perioada 14.09.1974 - 31.03.2007 un punctaj de numai 4,31896 respectiv 5,31232 cu aplicarea Legii nr. 226/2006.
Pentru a justifica propunerea punctajului mai mare, expertul expune pe larg texte legale și face o analiză a compatibilității acestora, în special a art. 169 al.1 - 3 din Legea nr. 19/2000, cu reglementările internaționale în materia drepturilor omului.
Tribunalul constată că astfel de aprecieri exced competențelor expertului stabilite de art. 201 și următoarele cod pr.civilă, în sensul că acesta nu a fost chemat să stabilească aplicabilitatea unor norme juridice și nici interpretarea acestora, ceea ce cade în competența exclusivă a instanței, ci numai să stabilească punctajul mediu anula prin operațiuni matematice pe baza înscrisurilor depuse la dosarul de pensionare la data emiterii deciziei de pensie.
Tribunalul consideră că varianta care trebuie avută în vedere este cea din Anexa 4B la raportul de expertiză.
Pârâta, la emiterea deciziei de pensie nr. 31767/15.02.2007 nu putea avea în vedere decât înscrisurile depuse și existente la dosarul de pensionare. Pârâta nu avea cum să aibă în vedere înscrisuri (adeverințe) emise ulterior datei la care s-a depus cererea de pensionare dacă nu au fost depuse la casa de pensii și evident nu putea avea în vedere la emiterea deciziei de pensie adeverințe emise ulterior datei la care decizia de pensie era deja emisă.
Pentru situația în care există înscrisuri noi, care nu au fost depuse de beneficiarul pensiei, acesta are posibilitatea de a urma procedura prevăzută de art. 169 din Legea nr. 19/2000, potrivit cu care pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia; cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare; pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.
În Anexa 4B la raportul de expertiză se prezintă însă două variante de calcul, dintre care una este indicată ca având în vedere prevederile Legii nr. 226/2006.
Dar, reclamantul nu a indicat în concret, raportat la aplicabilitatea Legii nr. 226/2006, ce perioadă de activitate ar fi trebuit încadrată în plus în condiții speciale față de perioada de 22 ani, o lună și 1 zi reținută de pârâtă și nu a indicat probele care ar trebui să conducă la concluzia că pârâta a omis să încadreze în aceste condiții o anumită perioadă.
Expertul stabilește în ambele variante un număr total de puncte de 132,80793 care se împarte la același număr de ani constituind stagiul de cotizare - 30,75 ani ( stagiul complet de cotizare - 30 ani și 9 luni), rezultatul fiind însă diferit fără a exista nici o explicație (Anexa 4B la raportul de expertiză).
În consecință se va avea în vedere punctajul mediu anual de 4,31896 puncte.
Pârâta a formulat obiecțiuni față de modul de calcul susținând că punctajul determinat de expert a fost calculat fără a se avea în vedere art. 23 din Legea nr. 19/2000 care plafona baza de calcul a contribuției de asigurări sociale anterior lunii august 2008. Față de dispozițiile art. 78 din Legea nr. 19/2000 aceste obiecțiuni au fost respinse prin încheierea din 16.09.2008 întrucât punctajul anual nu se calculează în funcție de contribuția la asigurările sociale ci în funcție de venitul asiguratului. Expertul a prezentat și un calcul detaliat al punctajului.
Expertul desemnat în cauză a determinat anumite diferențe între pensia încasată de reclamant și pensia cuvenită.
Dar, reclamantul nu a pretins în acțiune diferențe de pensie rezultate din greșita determinare a punctajului astfel încât, față de dispozițiile art. 129(6) Cod.proc.civ. Tribunalul nu poate obliga pârâta la plata acestor sume, nefiind învestit cu o asemenea cerere. Reclamantul a formulat o contestație împotriva deciziei de pensie raportat la două elemente ale acesteia - stagiul de cotizare și valoarea contribuției deci în consecință cu privire la punctajul mediu anual determinat. O astfel de contestație are altă natură decât o acțiune în pretenții în care reclamantul, considerând incorectă decizia de pensie, ar pretinde diferențe de drepturi de pensie.
Împotriva sentinței Tribunalului Constanța, în termen legal, au formulat recurs reclamantul și pârâta Casa Județeană de Pensii C prin care au criticat hotărârea pronunțată în cauză, pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că a devenit pensionar în baza deciziei nr. -/16.03.2006, decizie ce cuprindea de asemenea o serie de erori față de care la data de 15.02.2007 a formulat cerere de revizuire.
În urma cererii formulate s-a emis de către intimată o noua decizie nr. -/03.09.2007 (acesta fiind numărul și data corectă), decizie pe care a înțeles să o conteste.
Arată că, nici în această decizie intimata nu a luat în considerare faptul că a lucrat în condiții speciale o perioadă semnificativă din anii de muncă înscriși în cartea de muncă, a reținut în mod greșit sumele încasate cu titlu de salariu (situația lunii fevruarie 2005), nu a reținut sporurile salariale de care a beneficiat și pe care trebuia să le ia în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Reclamantul arată că, expertiza contabilă efectuată în cauză a stabilit mai multe variante ca și punctaj mediu anual ce puteau fi avute în vedere la pronunțarea hotărârii în toate variantele date, însă drepturile de pensie stabilite prin decizia contestată erau incorect stabilite de către intimată.
Instanța de fond a admis contestația însă, a ales o variantă a raportului de expertiză eronată, fără să arate de ce s-a înlăturat varianta susținută de reclamant (4A), respectiv varianta cu aplicarea dispozițiilor Legii nr. 226/2006.
În contestație și pe tot parcursul soluționării cauzei, reclamantul a susținut că neaplicarea sporurilor sau adaosurilor permanente conduce la scăderea numărului de puncte realizate în fiecare lună, puncte ce adunate și apoi împărțite la 12 determină punctajul anual al asiguratului (art. 78 din Legea nr. 19/2000) și pe baza cărora în temeiul art. 77 din același act normativ se stabilește punctajul mediu anual. S-a susținut că sporurile salariale influențează punctajul anual, care prin influența sa asupra punctajului mediu anual influențează în mod evident drepturile de pensie ce se cuvin reclamantului.
nstanța de fond a apreciat că reclamantul nu a făcut precizări cu privire la motivele care au dus la susținerile că nu a beneficiat de reducerea de reducerea corespunzătoarea vârstei de pensionare reglementată de Legea nr. 226/2006 și în ce mod ar fi influențat această împrejurare punctajul mediu anual.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 225/2006:
" (1) Începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernuluinr.1.025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare".
Art. 2 alin. 1 din același act normativ stabilește că " de timp în care asigurații își desfășoară activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, numai în locurile de muncă prevăzute la art. 1 sunt stagii de cotizare în condiții speciale".
Art. 3 alin. 1 prevede că " Asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pentru femei și bărbați, pe ani și pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare".
Art. 5. alin. ( 1) stabilește că: "Pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare".
Reclamantul susține că din interpretarea sistematică a textelor de lege arătate, rezultă că reținerea corectă a stagiului de cotizare în condiții speciale este de maximă importantă și influențează în mod evident drepturile de pensie datorită faptului că punctajul total aferent perioadei contributive nu se mai împarte la 30,75 (stagiul complet de 30 ani și 9 luni), ci la 25.
Din documentația depusă la dosarul cauzei de către intimată rezultă că dosarul de pensionare s-a depus odată cu cererea de pensionare, carnetul de muncă,dar și o serie de adeverințe printre care:nr.1070/19.08.2004, nr. 1353/16.02.2007, nr.1634/27.02.2007,nr.5075/20.06.2007, nr.17468/14.12.2006.
S-a susținut de reclamant că potrivit acestor adeverințe, dar și mențiunilor din carnetul de muncă rezultă că a desfășurat în condiții speciale sau în grupa I de muncă asimilată condițiilor speciale (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006) stagiul complet de cotizare în condițiile speciale, fapt care îl îndreptățește la determinarea punctajului mediu anual prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare (art. 5 din Legea nr. 226/2006).
O ultimă critică a soluției pronunțate de instanța de fond este neacordarea cheltuielilor de judecată solicitate în temeiul art. 274 Cod proc. civilă atât în petitul contestației, dar și în concluziile orale, având în vedere că la dosarul cauzei există dovezile de achitare atât a onorariului de avocat, cât și de expertiză, astfel că sunt întrunite condițiile impuse de dispozițiile legale.
Pârâta în motivele de recurs a susținut că, în mod greșit, instanța de fond a obligat Casa Județeană de Pensii C să anuleze decizia nr. -/03.09.2007 și să emită o nouă decizie în favoarea intimatului reclamant corespunzătoare unui punctaj de 4,31896.
De asemenea, se susține că, instanța de fond în mod greșit a respins obiecțiunea formulată de reclamantă la raportul de expertiză, respectiv: pentru stagiul realizat după 01.04.2001, domnul expert în determinarea punctajului mediu anual, nu a ținut seama de dispozițiile art. 23 din Legea nr. 19/2000 prin plafonarea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale la 3 salarii, ulterior 5 salarii medii brute, prognozat de Legea bugetului de asigurări sociale, și doar de la 01.01.2008 neplafonat (respectiv venitul brut realizat lunar).
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul reclamantului și a respins ca nefondat recursul pârâtei pentru următoarele considerente comune:
Prin decizia nr. -/3.09.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii C s-a stabilit în favoarea reclamantului un punctaj mediu anual de 2,99964 corespunzător unui punctaj total realizat de 92,23884 puncte a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani și 9 luni și anume stagiu de cotizare realizat de 42 ani, 3 luni și 25 zile.
Recurentul reclamant a arătat că aceasta este decizia pe care a înțeles să o conteste și că din eroare a indicat ultima decizie ca fiind emisă în 27.09.2007.
Recurentul critică hotărârea primei instanțe, în esență, pentru faptul că s-a ales o variantă eronată a raportului de expertiză, fără să se arate de ce se înlătură varianta susținută de reclamant (4A), respectiv varianta cu aplicarea dispozițiilor Legii nr. 226/2006.
Prin contestația formulată contestatorul a arătat că în ceea ce privește stagiul de cotizare realizat nu s-au luat în considerare o serie de documente ce întregeau dispozițiile carnetului de muncă, respectiv adeverințe eliberate de societățile comerciale în cadrul cărora și-a desfășurat activitatea și din cuprinsul cărora reieșea cu certitudine modalitatea în care și-a desfășurat activitatea.
La cererea pentru calcularea pensiei înregistrată, la data de 26.06.2007, contestatorul atașase adeverințele eliberate de angajatorii săi din care rezulta că pe anumite perioade de timp și-a desfășurat activitatea în condiții speciale, activitate care se regăsește la poziția 9 din anexa nr. 1 la Legea nr. 226/2006.
Toate aceste adeverințe au fost depuse anterior emiterii contestației, prin urmare pârâta trebuia să țină cont de ele.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 226/2006: "începând cu data de 1.04.2001, sunt încadrate în condiții speciale, locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 2 din același act normativ prevede că: "perioadele de timp în care asigurații își desfășoară activitatea pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, numai în locurile de muncă prevăzute la art. 1sunt stagii de cotizare în condiții speciale.
Art. 3: "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "vârstele standard de pensionare și stagiile minime și compuse de cotizare pentru femei și bărbați, pe ani și pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare.
Art. 5 al. 1: "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare.
Din dispozițiile legale menționate mai sus rezultă cu reținerea corectă a stagiului de cotizare în condițiile speciale are importanță și influențează drepturile de pensie ale contestatorului.
Prin concluziile expertizei contabile, expertul contabil a arătat că în condițiile aplicării Legii nr. 226/2006 punctajul mediu pentru calcularea pensiei este de 6.81713 puncte.
În aceste condiții, pentru aceleași considerente expuse mai sus, obiecțiunile pârâtei la raportul de expertiză contabilă cu privire la modul de calcul al punctajului mediu anual apar, ca nefondate.
Sumele contributive constând în sporuri și adaosuri cu caracter permanent a căror realizare este atestată prin documentele eliberate de angajatori, sunt venituri realizate pentru munca prestată de asigurat și pentru care s-a datorat și plătit contribuțiile de asigurări sociale reglementate de lege.
În ceea ce privește ultimul motiv de recurs invocat de reclamant, referitor la neacordarea cheltuielilor de judecată, în mod greșit prima instanță nu a făcut aplicarea dispozițiilor art.274 cod pr.civilă.
Atât prin cererea formulată, cât și prin concluziile orale expuse cu ocazia închiderii dezbaterilor, apărătorul reclamantului a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocat și contravaloare onorariu expertiză, însă prima instanță din eroare a omis să se pronunțe cu privire la acest capăt de cerere.
Drept urmare, potrivit art. 312 cod pr.civilă, Curtea a admis recursul reclamantului și a respins recursul Casei Județene de Pensii C, a modificat în parte sentința recurată în sensul obligării pârâtei Casa Județeană de Pensii C la emiterea unei decizii cu un punctaj mediu de 6,81713.
Menține restul dispozițiilor hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul reclamantului, domiciliat în C,-, -.11,. C,.54, județul C - declarat împotriva sentinței civile nr.296 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul
Modifică în parte sentința recurată în sensul că obligă Casa Județeană de Pensii C la emiterea unei decizii cu un punctaj mediu de 6,81713.
Obligă pârâta către reclamant la 700 lei cheltuieli de judecată.
Menține restul dispozițiilor hotărârii recurate.
Respinge recursul Casei Județeane de Pensii C declarat împotriva sentinței civile nr.296 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 Ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud.fond - -
Red.jud.dec./12.02.2009
Tehnored.gref./4ex./13.02.2009
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Mariana Bădulescu, Eleonora Spiridon
