Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 4085/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2322/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4085/
Ședința publică de la 03.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 2: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa Judeteana de Pensii împotriva sentinței civile nr.1198/12.02.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.49016/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 20.05.2009, după care,
Președintele completului procedează la verificarea identității intimatei-reclamante, care prezintă CI, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata-reclamantă solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1198/12.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 49016/3/AS/2008, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Judeteana de Pensii, a fost obligată pârâta să recalculeze in temeiul OUG 4/2005, incepand cu 1.12.2005, drepturile de pensie ale reclamantei, cu luarea in considerare si a veniturilor suplimentare evidentiate in adeverintele nr.514/08.11.2007 si nr.487/2.11.2007 emise de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Calde si a fost obligata parata sa plateasca diferentele dintre pensia recalculata conform prezentei hotarari si pensia efectiv incasata incepand cu 1.12.2005.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin decizia nr. -/11.04.2008 emisa de Casa Judeteana de Pensii I, au fost recalculate drepturile de pensie pentru invaliditate cuvenite reclamantei, in conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000.
Din analiza buletinelor de calcul rezulta ca parata nu a luat in considerare la determinarea drepturilor de pensie veniturile atestate de adeverintele nr.514/08.11.2007 si nr.487/2.11.2007 emise de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Calde.
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/ 1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupracâștigului brut realizat de personalul lor salariat.Se observa, asadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contributii de asigurari sociale, aspect confirmat si de catre angajatorul emitent al adeverintei din cauza de.
Odata retinut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispozitiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit carora "sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite".
Acest principiu este dezvoltat in dispozitiile urmatoare din acelasi act normativ, in sectiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, avenitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 al. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivitatii pe care il afirmase categoric in Legea nr.19/2000 si precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelorsunt enumerate în anexele ordonanței.Acesteapot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord se menționează în anexa 1 Ordonanței că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeasi solutie este mentionata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
In aceeasi Anexa a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul opteaza pentruluarea in calcula oricaror sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidentiate impreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru cares-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.
S-a apreciat că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adica cele de la art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivitatii, cu consecința nerealizarii scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Formele de retribuire in acord nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau si se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Sintetizand, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, solutia trebuie sa fie aceeasi, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii in discutie intre casele de pensii si instantele judecatoresti sunt generate de inconsecventa legiuitorului.
Pe de o parte, se afirma in art. 2 al legii cadru principiul contributivitatii, mai sus mentionat.
Pe de alta parte, acelasi legiuitor limiteaza fara nicio justificare rezonabila aplicarea acestui principiu, in cuprinsul OUG nr. 4/2005, inlaturand din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obtinute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent. Tot in OUG nr. 4/2005 se recunoaste posibilitatea valorificarii unor venituri, in masura in care pentru acestea s-au achitat contributiile de asigurari sociale.
Instanta a apreciat ca ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit, iar cand vine randul asiguratilor sa primeasca o contraprestatie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzatoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti.
Prin urmare, in prezenta acestei dualitati de reglementare, revine instantei judecatoresti sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ primeaza si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul, văzând și dispozițiile art. 155 lit. e și f din Legea nr. 19/2000, a apreciat ca fiind întemeiata cererea reclamantei, constatand ca decizia contestata este nelegala și, în baza art. 169 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, a obligat parata sa emita o decizie, prin care sa recalculeze pensia cuvenita reclamantei, retroactiv, incepand cu data de 01.12.2005, cu luarea in considerare a tuturor veniturilor atestate de adeverintele nr.514/08.11.2007 si nr.487/2.11.2007 emise de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Calde.
de faptul ca parata a calculat si a platit paratei drepturi de pensie intr-un cuantum mai mic decat cel cuvenit, provocand in patrimoniul acesteia un prejudiciu, Tribunalul a dispus si obligarea paratei la plata catre reclamanta a sumelor reprezentand diferenta dintre pensia cuvenita conform respectivei sentinte si pensia efectiv incasata, pe perioada 01.12.2005 la zi
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termenul legal, recurs motivat pârâta Casa de Pensii a Județului
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, a susținut că, în mod nelegal, prima instanță a apreciat că se impunea recalcularea pensiei contestatoarei, cu luarea în considerare a câștigurilor suplimentare, veniturile realizate în acord global și menționate în adeverințele în discuție neputând fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie,potrivit Cap.VI din OUG nr.4/2005 întrucât reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, nefiind înscrise în carnetul de muncă.
A mai susținut recurenta că veniturile menționate în adeverințele avute în vedere de către instanță nu au fost menționate în carnetul de muncă al intimatei,au fost acordate în cuantum diferit pentru perioade diferite și nu menționează faptul că achitarea cotelor de CAS s-a făcut și pentru aceste venituri prevăzute distinct după cum nu menționează perioada în care s-a lucrat, indicandu-se data de începere și data de încetare a raporturilor de muncă cu sporurile alocate și temeiul legal în baza căruia au fost alocate
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate și în raport de dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a soluționat corect cererea dedusă judecății, având ca obiect obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite recurentei, în raport de veniturile suplimentare dovedite prin adeverințele depuse la dosar.
Adeverințele sus menționate, atestă veniturile suplimentare realizate de intimata-reclamantă, sume pentru care, potrivit legislației în vigoare la momentul respectiv, s-au reținut cotele de CAS.
În mod corect s-a dat eficiență de către prima instanță principiului contributivității, reglementat de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, potrivit cu care se impune ca toate veniturile obținute de reclamantă, pentru care s-a calculat și achitat contribuția de asigurări sociale, să fie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie.
Principiul sus menționat trebuie aplicat cu prioritate, iar dispozițiile OUG nr.4/2005, invocate de recurenta, care prevăd că sumele reprezentând acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor Legii nr.19/2000, act normativ cu forță juridică superioară, care reglementează principiile pe baza cărora funcționează sistemul public de asigurări sociale.
Prin urmare, recurenta-parata trebuia să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public ( formele de retribuire in acord într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar) în considerarea prevederilor art. 1 din OUG nr. 4/2005 enunțate anterior și aadeverințelor eliberate de fostul angajator care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport și de veniturile suplimentare realizate de salariat.
Noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, solutia trebuie sa fie aceeasi, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
Prin urmare, in prezenta unei neclaritati de reglementare, revine instantei judecatoresti sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ primeaza si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie
În raport de cele mai sus reținute, Curtea apreciază că este inadmisibilă situația în care la determinarea cuantumului pensiei nu s-ar lua în considerare sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Judeteana de Pensii împotriva sentinței civile nr.1198/12.02.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.49016/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER,
Red./tehnored. /2ex
23.06.2009
Jud. fond:
Președinte:Lizeta HarabagiuJudecători:Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu, Amelia Farmathy
