Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 498/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
România
Curtea de Apel Timișoara
Secția de litigii de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 498
Ședința publică din 13 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii T împotriva sentinței civile nr. 3202 pronunțată la 9 octombrie 2008 de către Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru reclamantul intimat avocat, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura completă.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că prin serviciul registratură al instanței la 10 martie 2009, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare la care a anexat decizia civilă nr. 3459/2 decembrie 2008 Curții de Apel Timișoara, sentința civilă nr. 2237/3 aprilie 2007 Tribunalului București, sentința civilă nr. 405/26 iunie 2007 Tribunalului București, decizia civilă nr. 943/23 aprilie 2008 Curții de Apel Cluj.
Constatând că nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta reclamantului recurent a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, fără cheltuieli de judecată.
Instanța
Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 1 septembrie 2008 sub nr. 6611/30, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii T solicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să oblige pârâta să-i recalculeze pensia pentru muncă depusă și limită de vârstă, începând cu data de 1 decembrie 2005, prin valorificarea veniturilor cuprinse în adeverința nr. 340/27 iunie 2008 emisă de SC 7 SA T și să oblige pârâta la emiterea unei noi decizii urmare a recalculării.
In motivarea acțiunii arată că este pensionat pentru limită de vârstă prin decizia nr. -/18 iunie 2007, însă pensia i-a fost calculată fără a se ține seama de veniturile suplimentare realizate în perioada încadrării în muncă în funcția de inginer, pentru care a achitat la vremea respectivă contribuția de asigurări sociale; că aceste venituri nu au fost luate în considerare nici cu ocazia recalculării pensiei conform OUG nr. 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, împrejurare în care a solicitat pârâtei recalcularea pensiei ținându-se cont și de veniturile suplimentare rezultate din adeverința nr. 340/27 iunie 2008 eliberată de SC 7 SA T, însă pârâta, cu adresa nr. 13176/4 august 2008, i-a comunicat că sumele înscrise în adeverința nr. 340/27 iunie 2008 nu pot fi luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual în procesul de recalculare a pensiilor.
Mai arată că refuzul pârâtei de a recalcula pensia în baza veniturilor rezultate din adeverință este nelegal deoarece încalcă principiul contributivității, stipulat de art. 2 din Legea nr. 19/2000, prevederile art. 1 din Decretul nr. 389/1972 conform căruia angajații au fost obligați să verse o contribuție asupra câștigului brut realizat de personalul salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri, prevederile art. 78 din Legea nr. 19/2000 care reglementează modul de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă comunicat de Comisia Națională pentru Statistică; prevederile art. 23 alin. 1 pct. a din Legea nr. 19/2000; că sumele respective reprezintă o formă de retribuire cu caracter permanent specifică personalului din construcții.
Prin sentința civilă nr. 3202 pronunțată la 9 octombrie 2008, instanța a admis contestația reclamantului, a obligat pârâta la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului cu luarea în considerare a adeverinței nr. 340/27 iunie 2008 emisă de SC 7 SA T, începând cu 1 octombrie 2005 și emiterea unei noi decizii, urmare a recalculării.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că la emiterea deciziei contestate, pârâta nu a luat în considerare toate sporurile salariale sau cele primite cu titlu de regim mărit de către acesta în perioada de activitate, care a fost dovedită cu adeverința emisă de către angajator și depusă la sediul pârâtei, încălcând astfel dispozițiile pct. 19 din capitolul II al Ordinului nr. 340/2001, art. 164 alin. 3 coroborat cu art. 164 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 și ale OUG nr. 4/2005.
Mai arată că OUG nr. 4/2005 prevede ca principiu de bază al recalculării, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie; că sub aspectul stabilirii pensiei, potrivit OUG nr. 4/2005, are relevanță doar dacă sporurile au făcut parte sau nu din baza de calcul a contribuției la asigurările sociale; că și potrivit Legii nr. 49/1992 se au în vedere doar sporurile cu caracter permanent atât pentru perioada anterioară lunii aprilie 2001, cât și cele ulterioare acestei date; că potrivit art. 2 litera b din Titlul II al pct. a din Ordinul nr. 340/2001 prin sintagma "salarii individuale brute realizate lunar,inclusiv sporurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă" se înțelege: sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub forma unui procent din salariul de bază brut sau sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu; că din coroborarea acestor dispoziții legale rezulta ca la calculul pensiei trebuia luat în considerare întregul salariu brut individual care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, fără a distinge între cota angajatorului și cota angajatului și că în cazul reclamantului trebuiau luate in considerare sporurile din adeverință, deoarece au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
În termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs pârâta Casa Județeana de Pensii T, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub nr-.
Solicită modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Arată că adeverința nr. 340/27 iunie 2008 eliberată de SC 7 SA T atestă doar faptul că reclamantul intimat a beneficiat de regim mărit, iar nu de majorarea retribuției sale tarifare; că sumele acordate cu titlu de regim mărit nu sunt incluse în categoria sporurilor, indemnizațiilor și majorărilor de retribuții tarifare prevăzute în anexa la OUG nr. 4/2005, care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.
Mai arată că nu se poate reține în speță că veniturile dovedite prin adeverința depusă la dosar se identifică celor stabilite legal pentru calculul pensiei, respectiv că omisiunea la valorificare, la acest calcul, veniturilor cu titlu de regim mărit contravine dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 19/2000, respectiv principiului contributivității; că principiul astfel consacrat presupune doar faptul că drepturile de asigurări sociale nu pot fi acordate fără a se fi contribuit anterior la constituirea fondurilor aferente, dar nu implică și o proporționalitate între sumele cu care s-a contribuit și prestațiile de asigurări sociale ulterior acordate.
Precizează că nici dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 389/1972 invocat de reclamantul intimat nu pot susține concluzia că veniturile în discuție se valorifică la calculul pensiei, că acest text legal prevede doar obligația fostelor unități economice de a achita la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție egală, de regulă, cu valoarea de 15% din câștigul brut realizat de personalul salariat, dar nu prevede dreptul contribuabililor de a obține o pensie proporțională cu sumele astfel virate la fondurile de asigurări sociale de stat.
Împrejurarea că art. 23 alin. 1 litera a din Legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare stabilește că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale venitul brut realizat lunar detaliat la art. I pct. 10 din Ordinul nr. 1019/2007 al Ministerului Muncii Familiei și Egalității de Șanse pentru modificarea Ordinului nr. 340/2001 prin care s-au adoptat normele metodologice de aplicare a acestei legi, nu prezintă relevanță în speță.
Reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Arată că susținerile pârâtei din recurs sunt contrare legislației din domeniu, deoarece în anexa la OUG nr. 4/2005 pct. V, referitor la sporurile enunțate la punctele anterioare (unde se încadrează și regimul mărit) se prevede la mențiune:"aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992"; că în acest sens este și practica instanțelor judecătorești.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 coroborate cu art. 3041cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul neîntemeiat, urmând a-l respinge cu următoarea motivare:
In mod corect a apreciat prima inst anță că veniturile privind regimul mărit dovedite cu adeverința nr. 340/27 iunie 2008 eliberată de SC 7 SA T trebuie luate în calculul pensiei.
Veniturile obținute suplimentar ca urmare a regimului mărit s-au adăugat la retribuția tarifară și au avut un caracter permanent, fiind incluse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele CAS cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară.
Introducerea acestor venituri în baza de calcul a pensiei se încadrează în dispozițiile art. 23 din Legea nr. 19/2000
Art. 2 litera e din Legea nr. 19/2000 prevede că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, iar veniturile invocate de reclamant au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite ca baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume, iar la stabilirea pensiei cu prestații de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creându-se inechitate.
OUG nr. 4/2005 stabilește prin art. 1 că recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterioare datei de 1 aprilie 2001 se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Or, din adeverința depusă la dosar rezultă că aceste venituri au avut un caracter permanent și că în raport de ele s-a achitat contribuția de asigurări sociale, situație în care pentru argumentele expuse mai sus trebuiau luate în calculul pensiei cu ocazia recalculării.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, va respinge recursul pârâtei ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr. 3202 pronunțată la 9 octombrie 2008 de către Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 13 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red. MB/dact. MB
2 ex.
15.06.2009
Primă instanță:
, - Tribunalul Timiș
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Florin Dogaru, Lucian
