Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 5208/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3604/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5208R
Ședința publică de la 28 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin A
JUDECĂTOR 2: Adela Cosmina Bodea
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta împotriva sentinței civile nr.2001 din data de 10.03.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B și CAMERA DEPUTAȚILOR, având ca obiect "contestație decizie de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta personal, legitimată în fața instanței, intimata Camera Deputaților prin consilier juridic, ce depune împuternicire la dosar, lipsind intimata Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților, cuvântul în susținerea/combaterea recursului.
Recurenta solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Intimata Camera Deputaților, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului declarat de, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării, cu menținerea adeverințelor deja emise de Camera Deputaților, pentru actualizarea pensiei de serviciu a recurentei.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2001/10.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de contestatoarea împotriva intimatei Casa de Pensii a Municipiului B; a anulat decizia nr. -/14.08.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 6, inclusiv debitul stabilit prin aceasta.
A respins cererea referitoare la suspendarea aplicării deciziei de imputare ca rămasă fără obiect; a respins acțiunea sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată.
A respins acțiunea formulată de contestatoarea, împotriva intimatei Camera Deputaților, ca neîntemeiată.
În considerente a reținut că recurenta-contestatoarea a fost pensionată prin decizia nr.-/20.09.2007, acordându-i-se pensie de serviciu în cuantum de 1591 lei în baza Legii nr. 221/2007 începând cu 01.09.2007 în funcție de o bază de calcul de 1988 lei. Pensia contestatoarei a fost actualizată începând cu 01.10.2007 reținându-se un cuantum al pensie de 1773 lei în funcție de o bază de calcul de 2216 lei.
Prin decizia nr.-/24.07.2008 contestatoarei i s-a actualizat pensia de serviciu, dar i-a scăzut cuantumul pensiei, deoarece s-a micșorat baza de calcul în funcție de care se face actualizarea la 2050 lei.
Actualizarea pensiei de serviciu a funcționarului public parlamentar se face conform dispozițiilor art. 72 alin. 5 din Legea nr.7/2006 "pensiile funcționarilor publici se actualizează în condițiile alin. 32,în raport cu nivelul salariului brut al unui funcționar public parlamentar în activitate, cu aceeași vechime, nivel de salarizare și funcție publică".
Actualizarea pensiilor de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari nu se face prin indexarea pensiei avute în ultima lună cu coeficientul de majorare prevăzut în actul normativ respectiv, ci procentul de actualizare pentru pensiile funcționarilor publici, conform art. 72 alin. 5 se aplica numai la salariul de bază ( inclusiv sporurile fixe care fac parte din salariul de bază: indemnizația de conducere și salariul de merit) și sporurile permanente care nu fac parte din salariul de bază. La stabilirea inițială a drepturilor de pensie ale contestatoarei au intrat în baza de calcul și veniturile cu caracter periodic constând în premii trimestriale și premiul anual, venituri ce au intrat în baza de calcul și la actualizarea din 01.10.2007, dar nu mai intră în calcul la actualizarea din 01.04.2008 și 01.10.2008.
Instanța nu a putut reține nici o culpă în sarcina intimatei Camera Deputaților, deoarece aceasta a emis corect adeverința cu veniturile unui funcționar parlamentar în funcție la momentul 01.04.2008, art. 72 din Legea nr.7/2006 arătând că " funcționarilor publici parlamentari se actualizează în condițiile alin. 3, în raport cu nivelul salariului brut al unui funcționar public parlamentar în activitate, cu aceeași vechime, nivel de salarizare și funcție publică" asta însemnând că în baza de calcul la actualizare intră doar sporurile cu caracter permanent, nu și cele cu caracter periodic.
Atâta timp cât pensia funcționarului parlamentar care se pensionează după data de 01.04.2008 se calculează conform art. 82 din Legea nr.303/2004 care prevede că "Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori
financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții Ia Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării" ar fi discriminatoriu ca o persoană pensionată anterior să beneficieze de o actualizare care să fie făcută în funcție de o bază de calcul care ar include și veniturile care nu au caracter permanent cum sunt premiile anuale sau premiile trimestriale, pentru că s-ar ajunge în situația în care pensia actualizată a unei persoane, să zicem la 01.04.2008, să fie mai mare decât pensia stabilită a unei persoane la aceeași dată, de 01.04.2008.
De altfel, actualizarea făcută la data de 01.04.2008 și 01.10.2008 s-a efectuat pentru că au avut loc două indexări ale salariilor bugetarilor.
Instanța nu a putut reține opinia contestatoarei, că pensia sa a fost stabilită la 01.09.2007 corect în funcție de veniturile pe ultimele 12 luni și a fost ulterior micșorată prin retroactivitatea legii, deoarece textul de lege privind actualizarea arată foarte clar că pensia se actualizează, ceea ce înseamnă că se recalculează în funcție de salariului brut al unui funcționar public parlamentar în activitate la momentul efectuării actualizării, cu aceeași vechime, nivel de salarizare și funcție publică,acest proces neafectând pensia la data stabilirii, legiuitorul neputând fi împiedicat să modifice textul de lege cu privire la baza de calcul a stabilirii pensiilor sau a actualizării pensiilor pentru viitor, în speța de față aceasta fiind situația, legiuitorul nedispunând modificarea bazei de calul pentru trecut, ci doar pentru viitor.
Actualizarea pensiei contestatoarei nu se poate face în funcție de elementele avute în vedere la stabilirea pensiei sale, deoarece baza de calcul, chiar și la stabilirea pensiei pentru funcționarii publici care se pensionează în prezent sau care s-au pensionat începând cu 08.10.2007 (OUG nr.100/2007 a modificat Legea nr. 303/2004) nu cuprinde decât salariul și sporurile cu caracter permanent.
Veniturile cu caracter periodic pot fi incluse în noțiunea de alte adaosuri și pot intra în componența salariului brut dintr-o anumită lună când s-au primit, dar nu pot intra în baza de calcul a pensiei, care este alcătuită doar din salariul de bază brut lunar, după caz și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, la stabilire sau la actualizare.
Convenția încheiată între CNPAS și Camera Deputaților și invocată de către contestatoare se referă la veniturile brute pe ultimele 12 luni atunci când arată că sumele primite cu titlu de prime, premii și orice alte sume intră în componența veniturilor brute ori, așa cum a arătat mai sus, baza de calcul al pensiei a fost modificată prin lege.
Cea care a procedat totuși eronat în procesul de actualizare este intimata care a micșorat cuantumul pensiei, deoarece actualizarea înseamnă gramatical a face să fie actual, a aduce în prezent ori, în situația în care a constatat că pensia în plată la 01.04.2008 este mai mare decât pensia calculată în procesul de actualizare trebuia să o păstreze în plată pe aceasta și nu să emită decizie de micșorare a cuantumului pensiei și de constatare debit, greșit nefiind faptul că s-a procedat matematic la recalcularea cuantumului pensie în funcție de baza de calcul de la 01.04.2008, ci faptul că s-a scăzut cuantumul pensiei, în condițiile în care trebuia păstrat în plată cuantumul anterior.
Față de cele reținute mai sus instanța a admis acțiunea în parte împotriva intimatei Casa de Pensii a Municipiului B și a anulat decizia nr. -/14.08.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 6, inclusiv debitul stabilit prin aceasta, a respins cererea referitoare la suspendarea aplicării deciziei de imputare, ca rămasă fără obiect.
Instanța a respins cauza sub aspectul obligării acestei intimate la recalcularea pensiei prin actualizarea în funcție de alte adeverințe de actualizare, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, intimata Camera Deputaților a emis corect adeverințele în funcție de care s-au efectuat actualizările pensiei contestatoarei, iar pensia în plată a acesteia la 01.04.2008 trebuie menținută în continuare în plată până când va fi depășită de pensia actualizată, neimpunându-se emiterea unei noi decizii dacă cuantumul pensiei rămâne același ca înainte de 01.04.2008, aceeași fiind situația și după data de 01.10.2008.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs recurenta, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că, în fapt, este pensionată în baza Legii nr.7/2006, art.89 alin.51privind statutul funcționarului public parlamentar, la 1 2007, fiind personal contractual în cadrul Camerei Deputaților, conform Legii nr.53/2003 - Codul muncii.
Din Fișa de calcul privind stabilirea și actualizarea pensiei prezentată de intimata Camera Deputaților a constatat că:
- sporul de 10% pentru condiții vătămătoare, spor permanent, de care beneficiază toți angajații începând cu data de 01.02.2007 a fost omis din toate adeverințele, inclusiv la stabilirea pensiei inițiale;
- media veniturilor cu caracter periodic de 370 lei nu a fost indexată; aceste venituri cresc o dată cu aplicarea procentului de indexare a salariului de bază, așa cum cresc și sporurile permanente deoarece toate se raportează la salariul de bază și reprezintă procente diferite din acesta. Funcționarului parlamentar i-au crescut toate veniturile o dată cu indexarea și recurenta se întreabă de ce la un pensionar această indexare/actualizare să nu se producă? Să fie oare o eroare a angajatorului sau o eliminare cu "bună credință întrucât, așa cum greșit interpretează și instanța anterioară că "ar fi discriminatoriu" ca o persoană pensionată anterior (în baza unei Legi) modificării legii să beneficieze de o actualizare care ar conduce la faptul că ar avea o pensie mai mare decât pensia stabilită unei alte persoane, dar care va avea altă bază de calcu, întrucât s-a modificat legea.
Dacă analizăm sintagma din Lege "în raport cu nivelul salariului brut", aceasta duce automat la matematică, fiind o operațiune de împărțire/înmulțire; rezultă că pensia aflată în plată stabilită prin Decizia de pensionare se raportează integral prin măriri sau micșorări procentuale la salariul brut al unui coleg care se află în activitate și are aceeași vechime, nivel de salarizare și funcție publică;
Salariul brut al angajatului este definit prin Codul muncii (Legea nr. 53/2003), astfel: art. 155 "salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri".
Recurenta consideră că "veniturile cu caracter periodic" se încadrează la "alte adaosuri", conform Codului muncii și că ele trebuie luate în calcul la stabilirea actualizării, de vreme ce din aceste venituri s-au plătit impozitul și toate contribuțiile sociale obligatorii (CASS, șomaj, pensie).
După cum se observă, atât în Legea nr. 303/2004 (art. 82, alin. 1), cât și în textul Legii nr. 7/2006 (art. 72 alin.5), apare numai cuvântul brut, fie că este vorba de salariu sau de indemnizație, iar salariul brut trebuie să cuprindă și "alte adaosuri".
Anularea/diminuarea unor venituri ce intrau la stabilirea actualizării pensiei recurentei începând cu data de 01.04.2008 sub pretextul OUG nr. 100/2007 care modifica art.82 al Legii nr.303/2004 (aprobată prin Legea nr.97/aprilie 2008) și care intră în vigoare la data de 10 octombrie 2008 încalcă principiul neretroactivității legii, este neconstituțional și recurenta consideră că intimata a procedat nelegal când a emis aceste adeverințe. La pag.8 instanța de fond susține că nu poate reține opinia recurentei, în sensul că pensia - baza de calcul - a fost stabilită corect la data de 01.09.2007 în funcție de veniturile pe ultimele 12 luni iar ulterior, prin actualizare, a fost modificată, dar afirmă că legiuitorul nu dispune modificarea bazei de calcul pentru trecut, ci doar pentru viitor.
Această interpretare recurenta o consideră eronată, nelegală, deoarece Camera Deputaților și acest lucru au făcut și au schimbat baza de calcul stabilită anterior în baza unei legi, conducând Ia diminuarea pensiei în plată.
Recurenta constată că nici acea pensie inițială (baza de calcul inițială) nu este corectă, întrucât unul din sporuri, cel de 10% - condiții vătămătoare, a fost exclus de angajator.
Deci OUG nr. 100/2007 care modifica art.82. al Legii nr.303/2004 aprobată prin Legea nr.97/aprilie 2008 nu poate fi aplicată pensiei recurentei, întrucât aceasta se aplică doar la stabilirea pensiei de serviciu și nu face referire la actualizarea acesteia, iar art.72 alin.3 al Legii nr.7/2006 se referă expres la art.82 al Legii nr.303/2004, iar în textul respectiv nu se completează "cu modificările și completările ulterioare".
Instanța insistă tot la pag.8 "Actualizarea pensiei contestatoarei nu se poate face în funcție de elementele avute în vedere la stabilirea pensiei sale, deoarece baza de calcul, chiar și la stabilirea pensiei pentru funcționarii publici care se pensionează în prezent sau care s-au pensionat începând cu 08.10.2007 (OUG nr.100/2007 a modificat Legea nr.303/2004) nu cuprinde decât salariul și sporurile cu caracter permanent".
Recurenta arată că în Legea nr.97/2008, care aprobă OUG nr.100/2007 nu se regăsește noțiunea de sporuri cu caracter permanent, ci doar "sporuri"., dacă o persoană iese la pensie în luna următoare acordării de premii sau alte adaosuri, cine hotărăște dacă sunt sporuri permanente sau nepermanente și dacă sunt considerate doar "sporuri", conform legii, pensia acelei persoane nu este mai mare decât a alteia care iese în altă perioadă? Cum rămâne cu acea discriminare? Ar trebui să primeze și să se respecte principiul neretroactivității legii?
Această interpretare a făcut-o și Camera Deputaților când a împărțit sporurile în sporuri cu caracter permanent și sporuri cu caracter periodic, deși Legea amintește doar de "sporuri" - art.82 al Legii nr.97/2008 "judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării".
Recurenta a dezvoltat acest subiect în "răspuns" la întâmpinarea Camerei Deputaților, care se află la dosarul -.
Problema cea mai gravă este atunci când anumite persoane primesc luni și ani la rând prea multe "adaosuri", iar când trebuie să iasă la pensie, angajatorul trebuie să ia anumite măsuri ca pensia să fie rezonabilă, să nu bată la, fiind în contradicție cu alte pensii foarte mici.
În final, recurenta consideră că ambele intimate au dat dovadă de rea-credință întrucât una - Camera Deputaților - a emis cu foarte mare întârziere adeverințele, cealaltă, - Casa de Pensii - nu i-a transmis nicio adeverință o dată cu transmiterea prin poștă a Deciziei (a se consulta înscrisurile din dosarul -), recurenta având numai de suferit.
Pentru considerentele arătate mai sus, recurenta solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, cât privește motivul referitor la neluarea în considerare,inclusiv la stabilirea pensiei, a sporului pentru condiții vătămătoare, de 10%, o atare critică nu a fost dedusă judecății în primă instanță, neputând, prin urmare, să fie analizată pentru prima oară în recurs, conform dispozițiilor exprese ale art. 316 rap. la art. 294 pr. civ. mai mult, reclamanta-recurentă a declarat expres că drepturile inițiale de pensie i-au fost corect stabilite, după cum nici nu s-ar mai afla în termenul de prescripție de 45 de zile prevăzut de lege pentru a contesta decizia de stabilire a pensiei începând cu 01.09.2007.
Pe fondul criticilor aduse sentinței, se constată că în mod legal și temeinic a cenzurat prima instanță pretențiile referitoare la veniturile care intră în calculul actualizării, întrucât acest proces constituie o operațiune determinată de lege în mod abstract, pentru a păstra echilibrul ce trebuie să existe între salariul funcționarului în activitate și pensia fostului funcționar, la aceleași condiții de vechime, nivel de funcție publică și salarizare, rezultând că actualizarea nu atrage automat mărirea fiecărei pensii, ci armonizarea, după formula prevăzută de lege, a pensiilor unei categorii profesionale cu salariile aceleiași categorii în activitate. Sub aceste aspecte a statuat prima instanță că ar fi inechitabil, discriminatoriu și în afara rațiunii sociale a legii, ca actualizarea la un moment dat a pensiei unei persoane să se facă după alte criterii decât actualizarea, la același moment, a pensiei altei persoane, cu aceeași situație la pensionare, dar pensionată la o dată diferită, oricât de apropiată sau depărtată. Din acest punct de vedere, este evident că actualizarea pensiilor la un moment dat, se va face ținând seama de modul de calcul al pensiilor de la acel moment, cu stricta aplicare a principiului activității legii, ce exclude atât retroactivitatea, cât și ultraactivitatea legii vechi, fiind un caz tipic de aplicare a legii noi situațiilor juridice în curs, lăsând neatinse efectele produse anterior, sens în care constatând că pensia reclamantei avea o valoare mai mare decât valoarea rezultată în urma actualizării, prima instanță a menținut-o pe cea aflată în plată.
În considerarea celor expuse, față de dispozițiile exprese ale art. 72 alin. 5 din Legea nr.7/2006 referitoare la modul în care se face actualizarea, după un algoritm de sine-stătător, independent de cel după care s-a stabilit inițial pensia, sunt irelevante motivele de recurs referitoare la veniturile, natura sau caracterul sporurilor, și adaosurilor care au intrat în calculul drepturilor inițiale de pensie ori la faptul că pentru toate acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale (aceasta cu atât mai mult cu cât contestatoarea nu dispune de pensie calculată în sistemul public, reglementat de Legea nr.19/2000, care are în vedere, în mod fundamental, principiul contributivității aplicabil întregului stagiu de cotizare, ci de pensie de serviciu, determinată după o altă formulă, cu consecința unui cuantum net avantajos celui care ar rezulta din aplicarea articolului 78 din Legea nr.19/2000, raportat la veniturile pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale).
Rezultă așadar că motivele de recurs referitoare la modificarea bazei de calcul al pensiilor sau la veniturile considerate la actualizare, reprezintă veritabile critici ale legii, necenzurabile de instanța de judecată, ținute s-o aplice până ce nu a fost abrogată, modificată ori declarată neconstituțională.
În consecință, Curtea reține că hotărârea primei instanțe e legală și temeinică iar recursul declarat, nefondat, urmând a fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1 pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr.2001 din data de 10.03.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B și CAMERA DEPUTAȚILOR.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.09. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./29.09.2009
Jud. fond:
Președinte:Călin Dragoș AlinJudecători:Călin Dragoș Alin, Adela Cosmina Bodea