Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 84/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 84
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Simona
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, prin repezentantul său legal, împotriva sentinței civile nr.1060 din 7.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-contestatoare (), domiciliată în comuna G, județul
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D prin consilier juridic, intimata-contestatoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care a învederat instanței că pentru termenul de astăzi prin intermediul serviciului registratură s-a depus întâmpinare formulată de intimata-contestatoare.
S-a înmânat recurentei-intimate prin consilier juridic un exemplar al întâmpinării formulate de intimata- contestatoare.
Consilier juridic pentru recurenta-intimată, intimata-contestatoare, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, solicită admiterea recursului potrivit motivelor scrise aflate la dosar, modificarea în tot a sentinței recurate și pe fond menținerea deciziei emise de recurenta- intimată ca fiind legală și temeinică.
Intimata-contestatroare având cuvântul, solicită respingerea recursului intimatei, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, în baza lucrărilor dosarului retine următoarele:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr-, contestatoarea (fostă ) a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa județeană de Pensii D (CJP) anularea deciziei nr.570 emise la 28 mai 2007 Oficiului Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă
În motivarea contestației, contestatoarea a susținut că inițial, prin decizia nr.195 din 20 aprilie 2007 Cabinetului de Expertiză Medicală Mis -au anulat deciziile asupra capacității de muncă, iar contestației pe care a formulat-o, i s-a răspuns prin adresa nr.570 din 28 mai 2007 că anularea nu a avut la bază criterii medicale ci nerespectarea procedurii de încadrare în grad de invaliditate.
În plus, contestatoarea a mai susținut și că potrivit art.56 alin.3 din Legea nr.19/2000-modificată, era obligatoriu avizul Institutului național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de muncă, ce nu a fost solicitat precum și că nu i s-a comunicat documentul organului de control intern despre care ar fi stat la baza emiterii respectivelor decizii.
Contestatoarea a depus la dosar în dovedirea susținerilor sale copiile deciziilor la care s-a referit (filele 5-9).
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare(filele 16-18) prin care a susținut că deciziile medicale au fost anulate de medicul expert ca urmare a controlului efectuat de Auditul Intern al Casei Naționale de Pensii conform notei de constatare nr.17633/2007; că avizul la care se referă contestatoarea nu era obligatoriu, medicul expert de asigurări sociale având dreptul iar nu obligația de a-l solicita.
S-a mai arătat că anularea s-a impus datorită unor înscrieri și înregistrări neconforme realității în dosarul medical și nerespectării procedurii legale.
S-au depus înscrisuri(filele 18-24) și s-a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.1060 din 10 octombrie 2007 admis contestația si a anulat atât adresa nr.570 emisă la data de 28 mai 2007 de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D cât și decizia nr.195 din 20 aprilie 2007 Casei Județene de Pensii D-cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de muncă-
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr.195 din 20 aprilie 2007 Casei Județene de Pensii D-cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de muncă-M au fost anulate deciziile asupra capacității de muncă a contestatoarei emise anual, începând cu anul 2002, cu motivarea nerespectării procedurii de expertizare medicală.
La cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de muncă-M, direcția audit și control intern a CNPAS a efectuat un control constatând deficiențe în derularea procedurii de stabilire in grad de invaliditate.
A mai reținut tribunalul că potrivit art 56 (6) din Legea nr.19/2000 modificată, decizia de încadrare sau neîncadrare în grad de invaliditate, necontestată in termen este definitivă, iar revizuirile care pot fi operate asupra acestora, ca urmare a unui autocontrol, se aplică numai de la data emiterii lor, conform art.39 (3) din Ordinul nr.340/2001.
In plus, neregulile și erorile constatate cu ocazia controlului aparțin unei angajate a intimatei iar nu contestatoarei căreia nu i se poate imputa nerespectarea procedurii medicale legale de revizuire pentru încadrarea în grad de invaliditate.
Totodată s-a mai constatat și că intimata Casa Județeană de Pensii D avea obligația de a emite decizia cu consultarea obligatorie a Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, avizul acesteia fiind definitiv, conform procedurii prevăzute de art.56 (3) din legea pensiilor, pe care nu a respectat-
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, intimata Casa Județeană de Pensii Dae xercitat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie(filele 4-5).
Recurenta a susținut că deciziile de revizuire emisă anual începând cu anul 2002 asupra beneficiarei-contestatoare au fost anulate prin adresa contestată, datorită identificării unor erori sesizate de organele de control ale CNPAS, deciziile de revizuire putând fi anulate în atare situație, conform art.41 capitolul III din secțiunea Ca O rdinului nr.340/2001.
A mai arătat recurenta că decizia de încetare a pensiei de invaliditate nr.195/20.04.2007, a fost contestată în termen de 30 zile, în conformitate cu art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000-modificată, la Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, însă prin adresa nr.570/28 mai 2007 aceasta a fost respinsă deoarece contestatoarea nu a depus la dosarul medical documente și nici nu s-a prezentat spre expertizare,culpa aparținându-i acesteia, iar nu intimatei așa cum a stabilit instanța fondului.
Sub aspectul avizului Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, recurenta a susținut că acesta nu este obligatoriu, dispozițiile legale conferind doar posibilitatea iar nu obligativitatea solicitării lui.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii pronunțate iar în fond, respingerea contestației. invocând cazurile de casare prev. de art.304 pct.8 și 9 și art.3041cod pr.civ.
Intimata contestatoare (fostă ) a depus întâmpinare (filele 8-9) prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței recurate care este legală și temeinică.
Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale incidente în cauză dar și sub toate aspectele, conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat este nefondat și urmează a fi respins ca atare, pentru considerentele care succed:
Din copia înscrisului depus în anexă la contestație (fila 8 dosar fond) rezultă că la data de 20 aprilie 2007, Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, a emis decizia nr.195 prin care a anulat deciziile asupra capacității de muncă emise anual, începând cu data de 31.01. 2002 pentru intimata, cu motivarea în fapt de a nu fi fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de lege iar drept temei juridic au fost indicate prevederile Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/4.05.2001 și rezultatele controlului efectuat conform notei de constatare nr.17635/19.04.2007.
In această decizie este prevăzută și calea de atac a contestației ce poate fi exercitată în termen de 30 zile de la comunicare, conform art.56 alin.2 din
legea pensiilor. Această cale de atac a fost parcursă de contestatoare (filele 5-6) prin adresa nr.570 din 28 mai 2007 Oficiul județean de Expertiză Medicală D respingând-o cu motivarea că nu criterii medicale ci privind nerespectarea procedurilor medicale impun această soluție.
Este de netăgăduit că dispozițiile art.56(3) din Legea nr.19/2000 modificată și completată au fost nerespectate de intimata CJP D care la emiterea deciziei era obligată să solicite avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, act cu caracter definitiv și obligatoriu, astfel cum s-a reținut în mod corect de către prima instanță.
Nici critica referitoare la greșita reținere a culpei intimatei-recurente în derularea procedurilor medicale prevăzute de lege pentru revizuirile medicale și încadrarea în grade de invaliditate, nu se justifică.
În această privință, recurenta a susținut că la dosarul medical, contestatoarea nu a depus documente justificative și nu sunt dovezi că s-a prezentat la expertizare, deși atât din conținutul adresei nr. 570 din 28 mai 2007cât si al notei de constatare a controlului nr.17635 din 19.04.2007(filele 20-22 dosar fond) rezultă fără putință de tăgadă că nu motive medicale ci nerespectarea procedurilor legale datorate in principal unei angajate a cabinetului, au impus soluția contestată ulterior de beneficiara.
Drept urmare, in mod justificat a reținu prima instanță că nu i se poate imputa contestatoarei neregulile identificate la control in dosarul său medical, iar existența acestora nu poate avea consecința anulării unor decizii de revizuire anterioare, dispozițiile legale evocate de tribunal fiind în mod corect interpretate.
In cazul unui autocontrol, deciziile de încadrare sau de reîncadrare în grad de invaliditate, precum și cele de încetare a invalidității, se aplică de la data emiterii lor, cu efecte pentru viitor, asa încât decizia de anulare a celor emise începând cu anul 2002 este nelegală.
În aceste condiții, soluția tribunalului dea anula atât decizia adresa nr.570 emisă la data de 28 mai 2007 de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D cât și decizia nr.195 din 20 aprilie 2007 Casei Județene de Pensii D-cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de muncă-M este legală și temeinică, ceea ce atrage consecința respingerii ca nefondat a recursului, în conformitate cu art.312 cod pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, prin repezentantul său legal, împotriva sentinței civile nr.1060 din 7.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-contestatoare (), domiciliată în comuna G, județul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 30 ianuarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Simona
- - - - - - -
Grefier,
Red. și tehnored.
2 ex./18.02.2008
dosar fond- -- Tribunalul Dâmbovița
judecători fond -
-
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Simona
