Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 9/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.9/AS
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman
- - -
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-,. 6, județul C, împotriva sentinței civile nr. 241/AS pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 29 mai 2006 în dosarul civil nr. 130/AS/2006, în contradictoriu cu intimata pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect asigurări sociale - contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii C prin d-nul consilier juridic, în baza delegației nr. 346 din 15.01.2008, depusă la dosar, lipsind recurentul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Reprezentantul intimatei - pârâte Casa Județeană de Pensii C arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Instanța, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de ridicat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului formulat de reclamantul.
Pentru intimata - pârâtă C, consilier juridic solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
Consideră reprezentantul intimatei că instanța de fond a respins în mod corect acțiunea reclamantului ca nefondată, întrucât reclamantul nu a depus în fața instanței adeverințe sau înscrisuri doveditoare pentru perioadele menționate, acestea nefiind depuse nici la dosarul administrativ.
CURTEA
Curtea cu privire la recursul civil de față;
a declarat recurs la 14 iunie 2006 împotriva sentinței civile nr.241/AS/29 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr.508/CA/2004 pe rolul secției contencios administrativ a Tribunalului Constanța, reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cas olicitat instanței să dispună:
- anularea deciziei nr.-/16.07.2004 emisă de Casa Județeană de Pensii;
- obligarea pârâtei de a întocmi și de a comunica reclamantului decizia pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu vechime integrală, începând cu data de 12.12.1995. Conform dispoziției cuprinse în Legea nr.3/1977 și a sentinței civile nr.45/5.03.2004 a Curții de APEL CONSTANȚA;
- obligarea pârâtei să comunice reclamantului motivele de fapt și de drept pentru care refuză a-i acorda pensia legală;
- să se constate că în carnetul de muncă nu se înscrie faptul că reclamantul a lucrat continuu și efectiv în funcția de inginer principal I la revizia de vagoane CFR Palas de la 27.07.1981 la 25.02.1983 să se dispună acordarea grupei de muncă pe perioada menționată.
- obligarea pârâtei să comunice la domiciliul reclamantului originalul actelor de vagoane CFR Palas înscrise în carnetul său de muncă;
- să se constate și să se consemneze că reclamantul a lucrat continuu efectiv de la 1.08.1958 până la data de 29.09.1960 la Fabrica de de Schimb CFR G - grupa I de muncă, neacordată la pensie și acordarea acestei grupe de la 1.08.1958 până la 29.09.1960;
- obligarea Casei Județene de Pensii la acordarea pensiei pentru limita de vârstă să aibă în vedere și anii de studii la cursurile de zi 1953-1958 la Institutul de Ferate B;
- obligarea pârâtei la înmânarea în fața instanței a contravalorii daunelor materiale și morale cauzate de la 12.12.1995 la zi, prin neîntocmirea actului administrativ legal de asigurări sociale de stat privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limita de vârstă cu vechime integrală, lăsând la aprecierea instanței cu privire la cuantumul acestora.
Acțiunea nu a fost motivată în fapt, cuprinzând numai solicitările reclamantului.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.29/1990, ale Legii nr.3/1977, ale Legii nr.47/1992 și ale Legii nr.30/1994.
Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin încheierea pronunțată la data de 20 octombrie 1994, instanța a suspendat judecata pricinii în temeiul disp. art.155/1 cod pr.civilă pentru neprecizarea obiectului cererii și a temeiului legal, măsuri dispuse de instanță în ședința publică din 29.09.2004.
Prin decizia civilă nr.36/CA/17.02.2005 Curtea de APEL CONSTANȚAa respins recursul reclamantului împotriva încheierii de suspendare, ca nefondat.
Împotriva deciziei sus menționate reclamantul a formulat contestație în anulare, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel sub nr.106/CA care prin decizia civilă nr.282/CA/27.10.2002 a admis cererea contestatorului și a anulat decizia civilă nr.36/CA/17.02.2005 a Curții de APEL CONSTANȚA pronunțată în dosarul nr.799/CA/2004.
Pentru a hotărî în acest fel, a reținut instanța de control judiciar - ca instanță de recurs - a omis a cerceta toate motivele de casare invocate de recurent în termen, devenind incidente astfel disp.art.318 teza a II-a cod pr.civilă.
Prin decizia civilă nr.4/CA/12.01.2006 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul civil nr.106/CA/2005 a admis recursul în contencios administrativ declarat de recurentul contestator a casat în totalitate încheierea din 20.10.2004 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr. 508/CA/2004 și a trimis cauza aceleași instanțe pentru continuarea judecății și desăvârșirii fondului.
Pentru a hotărî în acest sens, a arătat instanța de recurs că la momentul promovării acțiunii, reclamantul a solicitat instanței să dispună asupra unor capete de cerere numerotate de la 1 la 8 și mai mult a indicat temeiul de drept aplicabil în speță.
După casare pe rolul secției civile a Tribunalului Constanța, cauza a fost înregistrată sub nr.130/AS/2006.
Deși a fost citat la două termene consecutive cu mențiunea de a propune probe în susținerea cererii sale de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr.241/AS/29 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr.130/AS/2006, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C, ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr.-/12.07.2004, reclamantul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, în temeiul Legii nr.19/2000, drepturile de pensie fiind stabilite începând cu data de 27.05.2004.
În consecință primele drepturi bănești au fost achitate începând cu data de 17 septembrie 2004.
Potrivit art.82 alin.2 al Legii nr.19/2000 - cererea de pensionare împreună cu actele ce dovedesc îndeplinirea condițiile prevăzute de prezenta lege se depune la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului.
Nu numai că reclamantul nu a depus în fața instanței adeverințe sau înscrisuri din care să rezulte perioada lucrată în grupa I de muncă pe perioada 27.07.1981 - 25.02.1983 sau perioada de muncă la Fabrica de de Schimb CFR G, grupa I, de la 1.08.1958 la 29.09.1960 sau diploma ce să ateste perioada de studii de 5 ani în învățământul superior, dar acestea nu au fost depuse nici la dosarul administrativ existent la Casa Județeană de Pensii
Astfel, cu adresa nr.3186/15.04.2004, reclamantul a fost invitat de către pârâtă a depuse înscrisuri în susținerea cererii sale, însă prin neonorarea acestei invitații, stabilirea dreptului de pensie s-a efectuat pe baza actelor existente la dosar.
Constatând că dreptul la pensie al reclamantului a fost corect stabilit, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
Nu a formulat cerere de chemare în judecată la Tribunalul Constanța, nu a fost citat legal, nu a participat la judecată, nu a solicitat administrarea probei cu expertiză.
În consecință, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate și reluarea judecății pe fond de o instanță competentă.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Curtea analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulată, observă caracterul nefundat al acestora astfel că, va respinge recursul pentru următoarele considerente:
1) Recurentul învederează că nu a sesizat niciodată Tribunalul Constanța cu o cerere de chemare în judecată, astfel că nu este posibilă pronunțarea unei hotărâri judecătorești, totul fiind o eroare de judecată.
Critica nu poate fi primită întrucât, în calitate de reclamant, s-a adresat la data de 23 aprilie 2004 Tribunalului Constanța cu o acțiune în care a precizat în mod expres că înțelege să cheme în judecată Casa Județeană de Pensii C pentru o serie de pretenții, pe care le-am redat mai sus, toate având drept izvor modalitatea de soluționare a dreptului la pensie pentru limită de vârstă.
Cererea de chemare în judecată în redactare olografă, datată și semnată de reclamantul recurent, se află la fila nr.1 din Dosarul nr. 508/CA/2004 a Tribunalului Constanța, ea fiind însoțită de două anexe reprezentând copii ale unor cereri adresate Directorului Casei Județene de Pensii, respectiv al Direcției și Protecției sociale a Județului
2. doua critică vizează modalitatea nelegală a judecării cererii din perspectiva încălcării dispozițiilor legale referitoare la modalitatea de citare. S-a susținut de către recurent că nu a fost citat cu ocazia soluționării pricinii, astfel că instanța de recurs a trecut la verificarea dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare după reînregistrarea dosarului, urmare casării încheierii din 20.10.2004 și trimiterii cauzei în vederea continuării judecății.
Observăm că și această critică este neîntemeiată, întrucât atât pentru termenele de judecată din 06.03.2006, 17.04.2006, cât și pentru termenul din 29 mai 2006, procedura de citare cu reclamantul a fost corect îndeplinită. Procesul verbal reprezentând dovada de îndeplinire a procedurii de citare fiind întocmit cu respectarea disp. art.92 cod pr.civilă.
În aceste condiții, judecarea cererii în lipsa prezentării reclamantului nu este imputabilă instanței de fond, opțiunea de a nu participa la judecată aparținându-i în exclusivitate d-lui, care a înțeles să adopte această conduită legală procesuală.
Cu toate acestea cauza s-a judecat întrucât pârâtul prin consilier juridic a solicitat soluționarea pricinii.
3. O ultimă critică vizează nemulțumirea recurentului față de împrejurarea că nu a înțeles să administreze proba cu expertiza.
Critica nu poate fi primită, întrucât Tribunalul nu a impus administrarea acestei probe, deși o putea face din oficiu, în lumina dispozițiilor art.201 cod pr.civilă, dacă aprecia că pentru lămurirea unor împrejurări de fapt considera necesar să cunoască părerea unor specialiști.
Drept urmare, nu suntem în fața unei erori, întregul demers judiciar fiind opțiunea manifestată a reclamantului, atât sub aspectul judecății pe fond cât și a exercitării căii de atac.
Arătăm că motivele de recurs ce au fost analizate mai sus, reprezintă criticile recurentului formulate anterior comunicării hotărârii recurate și că după comunicarea acesteia, la 05.07.2006, prin poștă nu a înțeles să depună și alte motive în termenul legal de 15 zile prev. de art.303 cod pr.civilă cu referire la art.301 cod pr.civilă.
Recurentul a solicitat totodată casarea sentinței și trimiterea cauzei în vederea reluării judecății la o instanță competentă.
Judecata cererii s-a făcut de instanța competentă în conformitate cu dispozițiilor art.154-156 din Legea nr.19/2000 care a stabilit că jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel în complete specializate pentru asigurări sociale, aspect ce rezultă din cuprinsul sentinței civile atacate, atât din perspectiva compunerii completului de judecată, cât și al înregistrării dosarului.
Întrucât prezenta hotărâre nu poate fi atacată cu apel instanța de recurs analizând sentința în conformitate cu dispozițiile art.304/1 cod pr.civilă și având în vedere nemulțumirea recurentului, care invocă nelegalitatea și netemeinicia acestuia, reținem următoarele:
Sentința civilă care face obiectul prezentei analize este legală și temeinică, instanța de fond subliniind în mod explicit împrejurarea că reclamantul nu a depus dovezi care să ateste alte împrejurări decât cele reținute de Casa Județeană de Pensii, sub aspectul perioadei lucrate în grupa I de muncă, de la 27.07.1981-25.02.1983, a perioadei de muncă de la Fabrica de de schimb CFR G, gradul I de la 01.08.1958 la29.09.1960 sau diploma care să ateste perioada de studii de 5 ani în învățământul superior.
Este important de precizat că toate aceste înscrisuri trebuiau să fi depuse la dosarul administrativ, anterior emiterii deciziei de pensie nr. -/16.07.2004 care face obiectul cererii de chemare în judecată.
Orice alte înscrisuri obținute de reclamantul recurent ulterior deciziei de mai sus și care atestă împrejurări contemporane desfășurării activității conform stagiului de cotizare pot face obiectul unei alte cereri adresate emitentului deciziei de pensionare.
Concluzionăm arătând că, instanța de fond a analizat cererea de chemare în judecată sub toate aspecte.
În consecință, Curtea, găsind criticile neîntemeiate va respinge recursul ca nefondat în baza art.312 cod pr.civilă, hotărârea fiind legală și judicios pronunțată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-,. 6, județul C, împotriva sentinței civile nr. 241/AS pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 29 mai 2006 în dosarul civil nr. 130/AS/2006, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 ianuarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:
Red.dec.jud./2ex.
Dact./14.02.2008
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman
