Contestație la executare. Decizia 1202/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație la executare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1202
Ședința publică din data de 15 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ciută Eugenia
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului formulat de contestatorul G, cu domiciliul în municipiul F, la familia, bloc 44,. C,. 2, județul S, împotriva sentinței nr. 1262 din 04 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns avocat, cu delegație de substituire a avocatei, pentru contestatorul recurent G, care este lipsă și consilier juridic, pentru intimata Casa județeană de pensii suceava.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se comunică un exemplar al întâmpinării formulate de intimată, avocatei recurentului și văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat ori excepții de invocat, instanța constatând recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat, care substituie pe avocat, pentru recurent, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate de instanța de fond în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, întrucât nu s-a pronunțat asupra tuturor dovezilor depuse în cauza dedusă judecății. Fără cheltuieli de judecată.
Consilier, pentru intimata Casa județeană de pensii S, întrucât prevederile legale ce au fost menționate de recurent în memoriul de recurs au fost abrogate, a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin contestația adresată Judecătoriei Fălticeni la data de 03.03.2009 contestatorul Gas olicitat în contradictoriu cu Casa județeană de pensii S, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desființarea Deciziei referitoare la obligațiile de plată si calcul accesorii nr. 284/1l.02.2009.
În fapt arată că, prin decizia referitoare la obligațiile de plată si calcul accesorii nr. 284/11.02.2009 emisă de Casa județeană de pensii Sis -a adus la cunoștință că figurează cu obligații de plată restante pe perioada 01.08.2007- 31.01.2009 în sumă totală de 1583,327 lei din care 1183 reprezintă contribuție de asigurări sociale, iar 400,327 lei reprezintă dobânzi si majorări de întârziere. Conform aceleiași decizii i s-a adus la cunoștință că aceasta reprezintă titlu de creanță conform art. 110 al.3 din nr.OG 92/2003, înștiințare de plată conform art. 86 al. 6 din același act normativ și devine titlu executoriu la data la care creanța este scadentă prin expirarea termenului de plată conform art. 141 al. 2 din OG nr. 92/2003.
Contestatorul a solicitat anularea acestei decizii, arătând că a fost membru PF G din Vulturești, având nr. de ordine în Registrul Comerțului F -, CUI -, care a fost radiată la data de 28.08.2008 conform Rezoluției nr. 479 din 27.08.2008 și a Certificatului de radiere din 28.08.2008 emise de Oficiul registrului comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava. În anul 2008 s-a asigurat în calitate de membru al asociației familiale la Casa de pensii a județului S în temeiul Legii nr. 19/2000, conform Declarației de asigurare nr. 6453/4.08.2008.Venitul asigurat a fost de 318 lei. Cu toate acestea la data la care a făcut declarația nu se încadra în categoria persoanelor prevăzute la art.5 al. l pct. IV din Legea nr. 19/2000 în sensul că nu realiza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie, veniturile din activitatea pe care i realiza la PF G fiind foarte mici, venitul net pe anul 2007 fiind de 467 lei. Pe de altă parte i s-au calculat contribuții de asigurări sociale, dobânzi si majorări de întârziere și după momentul în care s-a radiat G și nu mai realiza nici o activitate, respectiv pentru perioada cuprinsă între 28.08.2008 si 31.01.2009, moment în care nu se mai încadra în nici una din situațiile prevăzute la art. 5 din legea nr. 19/2000. Nu în ultimul rând, prezenta decizie atacată nu poate constitui titlu de creanță conform art. 110 al. 3 din nr.OG 92/2003, înștiințare de plată conform art. 86 al. 6 din același act normativ și devine titlu executoriu la data la care creanța este scadentă prin expirarea termenului de plată conform art. 141 al. 2 din nr.OG 92/2003, motivat de faptul că aceste texte ca de altfel toate prevederile Codului Fiscal fac referire la impozitele si taxele reglementate de Codul Fiscal si care potrivit art. 2 din acest act normativ sunt următoarele: " a), impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți: e) impozitul pe reprezentație; f) taxa pe valoarea adăugată; g) accizele; h) impozitele si taxele locale".Veniturile din contribuțiile de asigurări sociale nu se regăsesc în nici una din aceste situații reglementate de Codul fiscal sens în care solicită anularea deciziei.
Pentru dovedirea contestației a depus la dosar copia deciziei nr. 284/11.02.2009 a Casei județene de pensii S, declarația de asigurare, certificatul de radiere, rezoluția nr. 479/2008 a Oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunalul Suceava si decizia de impunere anuală.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a invocat excepția de necompetentă materială a Judecătoriei Fălticeni și a solicitat declinarea competenței în favoarea Tribunalului Suceava - Secția civilă - complet specializat, iar în subsidiar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr. 805 din 09.04.2009, Judecătoria Fălticeni și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.
Prin sentința civilă nr. 1262 din 4 iunie 2009, Tribunalul Suceavaa respins ca nefondată contestația.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin decizia referitoare la obligațiile de plată și calcul accesorii nr. 284 din 11.02.2009 emisă de intimată, contestatorul a fost înștiințat că figurează cu obligații de plată restante pe perioada 01.08.2007 - 31.01.2009 în sumă totală de 1583,327 lei, din care 1183 lei reprezintă contribuție de asigurări sociale, iar 400,327 lei reprezintă dobânzi și majorări de întârziere. În conformitate cu dispozițiile art. 5 al. 1 pct. IV din Legea nr. 19/2000 raportat la prevederile Ordinului nr. 340/2001, contestatorul a încheiat declarația de asigurare înregistrat la intimată cu nr. 6453. Prin aceasta contestatorul declară că începând cu data de 01.08.2007 se încadrează în prevederile art. 5 al. 1 pct. IV lit. "d" din Legea 19/2000, respectiv "persoană fizică autorizată". Venitul asigurat prin declarația de asigurare nr. 6453 era de 318 lei începând cu 01.08.2007, cuantumul contribuției lunare începând cu data de 01.08.2007 fiind de 92 lei lunar (318 lei x 29% = 92 lei), contribuție stabilită prin declarația de asigurare.
În conformitate cu art. 21 din Legea 19/2000, "contribuția de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 sau de la data încheierii contractului de asigurare socială.
Potrivit art. 23 alin. 1 lit. "b" "baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie, venitul lunar asigurat, prevăzut în declarația sau în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut". De asemenea, potrivit art. 8 din Ordinul nr. 340/2001, "declarația de asigurare și contractul de asigurare socială constituie titluri de creanță și devin titluri executorii la data la care creanța bugetară este scadentă conform legii".
Contestatorul a radiat persoana fizică de la Registrul Comerțului, începând cu data de 27.08.2008, dar în perioada 01.08.2007 - 27.08.2008 cât a funcționat nu s-a achitat de obligația de plată a contribuției de asigurări sociale conform declarației de asigurare nr. 6453.
Contestatorul a susținut că în realitate veniturile obținute erau mult mai mici decât cele menționate în declarația de asigurare, astfel încât contribuția trebuia calculată la nivelul acestora.
Ori, așa cum s-a reținut deja, declarația de asigurare semnată de contestator constituie titlu de creanță, iar în condițiile în care aceasta nu a fost rectificată în privința veniturilor asigurate s-a apreciat că nu se poate invoca în cadrul contestației la executare că nivelul veniturilor asigurate era altul. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu art. 23 alin. 1 lit. "b", "baza de calcul a contribuției de asigurări sociale nu poate fi mai mică decât o pătrime din salariul mediu brut".
Mai susține contestatorul că nu se încadra în nici una din situațiile prevăzute de art. 5 din Legea 19/2000, astfel încât nu datora contribuția de asigurări de sănătate. Ori, în conformitate cu art. 5 al. 1 pct. IV lit. "d", în sistemul public sunt asigurate obligatoriu "persoanele autorizate să desfășoare activități independente", categorie din care a făcut parte și contestatorul în perioada 01.08.2007-28.08.2008.
Contestatorul a mai invocat că decizia atacată nu constituie titlu executoriu, nefiind emisă în materie de taxe și impozite conform art. 110 al. 3 din OG nr. 92/2003, dar potrivit art. 31 al. 4 din Legea 19/2000, dispozițiile acestei legi referitoare la plata contribuției de asigurări sociale se completează cu prevederile privind executarea creanțelor bugetare, astfel încât susținerile contestatorului au fost respinse ca neîntemeiate.
Referitor la perioada 28.08.2008 - 31.01.2009 instanța a constatat că susținerile contestatorului sunt eronate, acestuia necalculându-i-se contribuție de asigurări de sănătate, ci majorări de întârziere la debitul acumulat până la data de 28.08.2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul care a reiterat susținerile privind neîntrunirea condițiilor legale pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, nefiind în nici una dintre situațiile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 19/2000. Venitul net obținut în anul 2007 fiind de 467 lei, iar pentru anul 2008 completat declarația de asigurare după indicațiile referentului intimatei, venitul declarat fiind de fapt echivalentul unui sfert din venitul minim pe economie.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, instanța constată prezentul recurs ca fiind neîntemeiat.
Conform dispozițiilor art. 5 al. 1 pct. IV din Legea nr. 19/2000 raportat la prevederile Ordinului nr. 340/2001, contestatorul a încheiat declarația de asigurare înregistrat la intimată cu nr. 6453, prin care contestatorul a declarat că începând cu data de 01.08.2007 se încadrează în prevederile art. 5 al. 1 pct. IV lit. "d" din Legea 19/2000, respectiv "persoană fizică autorizată". În conformitate cu art. 21 din Legea 19/2000, "contribuția de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 sau de la data încheierii contractului de asigurare socială".
Potrivit art. 23 alin. 1 lit. "b" "baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie, venitul lunar asigurat, prevăzut în declarația sau în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut". De asemenea, potrivit art. 8 din Ordinul nr. 340/2001, "declarația de asigurare și contractul de asigurare socială constituie titluri de creanță și devin titluri executorii la data la care creanța bugetară este scadentă conform legii".
Contestatorul a radiat persoana fizică autorizată de la Registrul Comerțului, începând cu data de 27.08.2008, dar în perioada 01.08.2007 - 27.08.2008, cât a funcționat, nu s-a achitat de obligația de plată a contribuției de asigurări sociale conform declarației de asigurare nr. 6453. Cuantumul veniturilor realizate a fost declarat de însuși contestatorul recurent la nivelul minim admis de actul normativ, astfel că nu pot fi reținute ca relevante susținerile acestuia că nu a obținut aceste sume cu titlu de venituri din activitatea desfășurată.
Ca urmare, apreciem că în mod corect prima instanță a constatat că s-a emis decizia contestată cu respectarea dispozițiilor legale, contestatorul nefacând dovada că ar fi achitat contribuția de asigurări de sănătate în perioada 01.08.2007 - 28.08.2008. De asemenea, în mod corect la sumele datorate cu titlu de contribuție de asigurări de sănătate s-au adăugat și majorări de întârziere conform art. 31 din Legea 19/2000.
Constatând că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și a aplicat dispozițiile legale incidente, în baza art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat recursul contestatorului.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de contestatorul G, cu domiciliul în municipiul F, la familia, bloc 44,. C,. 2, județul S, împotriva sentinței nr. 1262 din 04 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.22.XII.2009
Președinte:Ciută EugeniaJudecători:Ciută Eugenia, Maierean Ana, Timofte Cristina
