Contestație la executare. Decizia 982/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 982/ Dosar nr-
Ședința publică de la 7 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
GREFIER
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 413/As pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 5 martie 2009, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 30 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 7 iulie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 413/As/05.03.2009 Tribunalul Brașova admis contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:
A anulat Decizia nr. 1570 din 21.11.2008 emisă de intimată privind constatarea debitului de 4740 lei în sarcina contestatorului.
A obligat intimata la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că în fapt, contestatorul este beneficiarul unei pensii anticipate parțial, conform Deciziei nr. - din 07.06.2005, iar în perioada 01 februarie 2008 - 01 iunie 2008 și 01 iulie 2008 - 01 august 2008 cumulate pensia cu alte venituri, cum rezultă din Adeverința privind stagiul de cotizare nr. 45.414 din 16.09.2008.
Aceste venituri au fost realizate în calitate de consilier local la Consiliul Local.
Prin decizia nr. 1570/21.11.2008, emisă de intimată, s-a dispus suspendarea pensiei pentru perioada sus arătată și recuperarea sumei de 4740 lei reprezentând pensia aferentă acestei perioade, cu motivarea că a fost cumulată pensia cu salariul.
Potrivit art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, "Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) și b);
b) nevăzătorii;
c) pensionarii pentru limită de vârstă;
d) pensionarii de invaliditate de gradul III."
Așa cum se reține din dispozițiile art. 94 din Legea nr. 19/2000, legiuitorul a stabilit că nu se pot cumula "veniturile realizate dintr-o activitate profesionala" cu pensia de invaliditate gradul II.
Articolul 92 al. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000 prevede că plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute laart. 5alin. (1) pct. I și II;
Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 200/2004, prin activitatea profesională reglementată se înțelege activitatea profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiționată, direct sau indirect, în conformitate cu legislația română în vigoare, de deținerea unui document care să ateste nivelul de formare profesională.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, sunt considerate activități profesionale reglementate activitățile exercitate cu titlu profesional, dacă utilizarea unui astfel de titlu este rezervată doar titularilor unor documente care atestă nivelul de formare profesională.
În art. 5 alin. 1 pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I".
Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei anticipate cu veniturile obținute dintr-o funcție electivă, aceea de consilier local.
Îndemnizația obținută de contestator ca urmare a alegerii sale în calitate de președinte al asociației de proprietari, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, calitatea de persoană cu atribuții de a rezolva unele probleme ivite la nivelul asociației de proprietari neputând fi asimilată cu o activitate profesională.
Această indemnizație de care beneficiază contestatorul nu poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații etc.
Înalta Curte De Casație și Justiție - Secțiile Unite - s-a pronunțat în sensul posibilității cumulului pensiei anticipate, respectiv pensiei anticipate parțial, cu indemnizația prevăzută de dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004, privind statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, prin Decizia nr. LIV ( 54 ) din 04.06.2007, admițând recursul în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 92 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
În considerentele deciziei se reține, de către instanța supremă, că "indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială ".
Prin urmare, instanța a admis contestația formulată de contestator și a anulat Decizia nr.. 1570 din 21.11.2008 emisă de intimată privind constatarea debitului de 4740 lei în sarcina acestuia.
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, intimata a fost obligată să plătească în favoarea contestatoarei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii B, întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prima instanță a făcut o interpretare greșită dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, neținând cont de faptul că norma specială nu exclude aplicabilitatea normei generale cuprinse în art. 94 alin. 1 și 92 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, ceea ce face imposibilă cumularea pensiei anticipate parțiale cu alte venituri salariale, în afara cazurilor expres prevăzute de legiuitor. Invocarea de către prima instanță a dispozițiilor Legii nr. 200/2004 nu are legătură cu speța având în vedere că acest act normativ nu se aplică cetățenilor români, ci cetățenilor UE.
Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat.
Potrivitart. 92alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost modificată prinart.pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, între altele, "beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute laart. 5alin. (1) pct. I și II".
Pe de altă parte, înart. 5alin. (1) pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prinart.pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I".
Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali, reglementată prinart. 34din Legea nr. 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.
O atare interpretare se impune câtă vreme înart. 34alin. (2) din Legea nr. 393/2004 s-a revăzut că "indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, după caz", iar prin alin. (3) al aceluiași articol s-a limitat numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, la o ședință de consiliu și 1 - 2 ședințe de comisii de specialitate pe lună, reglementare care, evident, nu ar permite aleșilor locali să realizeze din astfel de activități sume de bani asimilabile, prin cuantumul lor, unui venit având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei în temeiulart. 52din Legea nr. 19/2000.
Ca urmare, se impune să se considere că obținerea în mod ocazional de către aleșii locali a 2 - 3 indemnizații lunare, reprezentând fiecare până la 5% din indemnizația lunară, după caz, a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina suspendarea plății pensiei în sensul prevederilorart. 92alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000.
De altfel, în același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia în interesul legii nr. 54/2007, iar susținerea recurentei potrivit căreia această decizie nu îi este aplicabilă este nelegală și conduce la concluzia disoluției statului de drept atâta timp cât o instituție a statului nu recunoaște și nu se supune unei hotărâri judecătorești obligatorii nu numai pentru instanțe, ci pentru toate persoanele fizice și juridice ale statului.
În legătură cu aplicabilitatea sau nu a dispozițiilor Legii nr. 200/2004, având în vedere cele expuse mai sus, critica recurentei nu are impact asupra fondului cauzei.
În consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr.413/As/05.03.2009 a Tribunalului Brașov.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.07.2009.
PREȘEDINTE, pt. JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
- - - -, - -
aflat în concediu de odihnă,
semnează vicepreședinte instanță,
Red./21.07.2009
Tehnoredact./04.08.2009/ 2 ex.
Jud. fond,
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
