Despăgubiri. Decizia 3102/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3102
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.134 din 09 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că intimatul-reclamant a depus la dosar o cerere de amânare, prin serviciul registratură, în vederea angajării unui apărător.
Curtea respinge cererea de amânare și, apreciind cauza în stare de judecată, reținut-o spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.134 din 09 februarie 2009 Tribunalul Olta respins excepția tardivității invocată de intimata Casa Județeană de Pensii O referitor la decizia nr. - /18.05.2006.
A admis contestația formulată și precizată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii O și în consecință:
A anulat decizia nr. - din 18.05.2006, a obligat intimata să restituie contestatorului suma de 3.750 lei cu titlu de rețineri nelegale și a obligat intimata de a nu mai proceda la rețineri nelegale în baza titlului de mai sus.
A obligat intimata la 100 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că:
În baza art. 137 alin.1 cod procedură civilă, examinând excepția tardivității invocată de către intimata Casa Județeană de Pensii O, instanța a apreciat că este neîntemeiată, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada modalității de comunicare a deciziei de suspendare plății pensiei, dispozițiile art.86 alin.3. din Legea nr. 19/2000 stabilind în mod imperativ că decizia se comunică în scris, în termen de 5 zile de la data emiterii.
În consecință, susținerile pârâtei, privind faptul că petentul a avut cunoștință de măsurile dispuse de Casa Județeană de Pensii O, nu au susținere în cauza de față, sens în care, ținând cont și de prevederile art. 1169 cod civil, potrivit cărora cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, instanța a respins excepția de tardivitate.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a reținut că prin decizia contestată petentului i-a fost suspendată plata pensiei anticipate și s-a constituit debit pentru suma de 8750 lei,reprezentând sume încasate cu titlul de pensie anticipată pe perioada cât a deținut și calitatea de consilier local, deoarece prin această activitate a realizat venituri impozabile.
Intimata a avut în vedere, la emiterea acestei decizii, încălcarea de către contestator a prevederilor art. 54 și 94 din Legea 19/2000, în fapt considerând că activitatea desfășurată de acesta, respectiv cea de consilier local este incompatibilă cu calitatea de pensionar anticipat parțial din considerentele mai sus expuse.
Analizând prevederile art. 92 din Legea nr.19/2000 instanța a reținut că acest text de lege reglementează expres și limitativ cazurile în care se suspendă plata pensiei între care nu se regăsește situația reținută de pârâtă, respectiv cumularea de venituri impozabile cu pensia anticipată parțial.
În raport de cele de mai sus instanța a reținut că în mod nelegal pârâta a procedat la extinderea cazurilor de suspendare a plății pensiei prin includerea unei situații neprevăzută de lege.
În același sens se reține că temeiurile de drept invocate de pârâtă, respectiv art. 54 și 94 din Legea nr. 19/2000 nu conduc prin ele însele la aplicarea sancțiunii suspendării plății pensiei situație în care instanța apreciază că măsura dispusă prin decizia contestată este nelegală atât în sensul suspendării plății pensiei cât și în acela al reținerii sumelor încasate pentru perioada în care petentul a avut și calitatea de consilier local.
Mai mult decât atât,susținerea pârâtei că indemnizația de ședință încasată de petent în calitate de consilier local reprezintă venit de natură profesională nu poate fi primită,deoarece acestea s-au realizat ca urmare a exercitării unei funcții elective în baza unui mandat și nu are caracterul unui venit de natură profesională, așa cum prevăd dispozițiile art. 94 din Legea nr. 19/2000.
Mai mult decât atât, potrivit art. 36 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, modificată prevede că drepturile bănești cuvenite aleșilor locali potrivit legii pot fi cumulate cu pensia și cu alte venituri.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.54/04.06.2007, prin admiterea recursului în interesul legii, stabilind că dispozițiile art.92(1) din Legea 19/2000 se interpretează în sensul că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv anticipată parțial, cu indemnizația prevăzută de art.34 din Legea nr.393/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii O criticând-o pentru nelegalitate.
In motivarea recursului, se susține că instanța de fond nu a făcut o corectă apreciere a probelor pentru soluționarea excepției tardivității contestației și nu a analizat conduita contestatorului, care duce la concluzia că, imediat după emitere, decizia i-a fost comunicată.
Pe fond, recurenta critică sentința susținând că cele două calități: pensionar anticipat parțial și consilier local sunt incompatibile. Indemnizația primită de consilierii locali este o sumă pentru care se calculează drepturile și obligațiile prevăzute de lege, conform art. 34 din Legea nr. 393/2004.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 5 pct. II și art. 92 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția tardivității formulării contestației, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 86 alin. 3 din Legea nr. 19/2000. Legea prevede expres și imperativ modalitatea de comunicare a deciziei de către casele teritoriale de pensii.
Potrivit art. 87 din Legea nr. 19/2000, ecizia emisă în condițiile art. 86 alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Termenul de prescripție reglementat de art. 87 din Legea nr. 19/2000 curge de la data comunicării deciziei contestate.
În lipsa dovezii ca decizia i-a fost comunicată contestatorului conform dispozițiilor art. 86 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, instanța de fond a apreciat corect că excepția prescripției dreptului de a formula contestație este neîntemeiată.
În ceea ce privește fondul cauzei:
Prin decizia nr. LIV/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, între altele, "beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II".
Pe de altă parte, în art. 5 alin. (1) pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I".
Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali, reglementată prin art. 34 din Legea nr. 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.
O atare interpretare se impune câtă vreme în art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 s-a revăzut că "indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, după caz", iar prin alin. (3) al aceluiași articol s-a limitat numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, la o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună, reglementare care, evident, nu ar permite aleșilor locali să realizeze din astfel de activități sume de bani asimilabile, prin cuantumul lor, unui venit având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei în temeiul art. 52 din Legea nr. 19/2000.
Ca urmare, se impune să se considere că obținerea în mod ocazional de către aleșii locali a 2-3 indemnizații lunare, reprezentând fiecare până la 5% din indemnizația lunară, după caz, a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina suspendarea plății pensiei în sensul prevederilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată, precum și ale art. 329 din Codul d e procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că dispozițiile art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială, cu indemnizația prevăzută de dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004. potrivit art. 329 alin. 3 teza ultimă din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază criticile recurentei ca fiind nefondate și, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.134 din 09 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu contestatorul.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2009.
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
2ex/
Red.jud.
05.06.2009
Jud.fond /
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Lucian Bunea, Mihaela
