Obligație de a face. Decizia 6302/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-(5336/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.6302/
Ședința publică din data de 05 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.4391 din 22 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII- Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.47151/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII, având ca obiect - obligația de a face.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 29.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 05.11.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4391 din 22.05.2009, pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins cererea modificată formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării, ca prescrisă pentru perioada mai 2005 - decembrie 2005. Au fost respinse celelalte pretenții ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a trecut în rezervă la data de 05.03.1994 fiind emisă decizia nr.- din 23.03.1994 prin care a fost înscris la pensie militară de stat în baza dispozițiilor Decretului nr.214/l977 privind pensiile militare de stat.
Având în vedere restrângerea pretențiilor prin solicitarea diferențelor de pensie rezultate prin includerea primei de clasificare și de zbor pentru perioada mai 2005 - 1 februarie 2007, precum și admiterea excepției prescripției pentru perioada mai 2005 - 10 decembrie 2005, prima instanță nu a mai analizat temeinicia pretențiilor reclamantului pentru acest interval de timp.
În ceea ce privește perioada 10 decembrie 2005 - 1 februarie 2007, data intrării în vigoare a nr.OG15/2007, s-a reținut că reclamantul pretinde că până la abrogarea expresă a punctului IV al Anexei 3 la Legea nr.138/1999, din baza de calcul avută în vedere la actualizare făceau parte și primele, că intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001 nu putea produce niciun efect asupra pensiilor stabilite conform legislației anterioare.
S-a apreciat că potrivit art.11 alin.(1), (2) și (4) din Decretul nr.214/1977 retribuția tarifară care se lua ca bază de calcul la stabilirea pensiei era media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, la alegere, din ultimii 10 ani premergători ieșirii din cadrele permanente. La media retribuțiilor tarifare prevăzute la alin. (1) se lua în calcul și solda gradului pe care îl avea militarul la data ieșirii din cadrele permanente, potrivit retribuirii în vigoare la acea dată.
În retribuția tarifară lunară se cuprindeau orice sume care se includeau, potrivit dispozițiilor legale, în această retribuție, în cazul reclamantului s-au avut în vedere prima orară de zbor și prima de clasificare.
A statuat tribunalul că după intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pensiile militare de stat se stabilesc pe baza soldei lunare brute din ultima lună de activitate, aceasta fiind definită la art.3 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
S-a constatat că, art.3 din Legea nr.138/1999 prevede elementele soldei lunare: solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv.
Așa cum rezultă din cele de mai sus, prima pentru clasificare profesională precum și prima orară de zbor de care reclamantul a beneficiat în perioada cât a fost cadru militar activ și care sunt prevăzute în Anexa 3 la Legea nr.138/1999, nu fac parte din solda lunară brută avută în vedere ca baza de calcul pentru stabilirea pensiei.
Totodată, s-a constatat că, Legea nr.164/2001 a prevăzut un proces de recalculare a pensiilor stabilite în baza legislației anterioare, în raport de noul mod de calcul, pentru evitarea diferențelor de pensie între persoane aflate în situații similare de vechime și funcție.
Art.79 din Legea nr.164/2001 prevede că pensiile militare stabilite în baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează astfel: a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcției maxime a ultimului grad avut în activitate; b) în cazul în care cuantumul pensiei obținut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menține cuantumul pensiei în plată.
S-a statuat totodată că potrivit art.80 că la data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, pensiile și pensiile suplimentare acordate pe baza legislației anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înțelesul acestei legi.
Prin urmare, schimbarea bazei de calcul a pensiei reclamantului a avut ca temei legal Legea nr.164/2001 - art. 79, acest act normativ făcând inaplicabil punctul IV din Anexa 3 la Legea nr.138/1999, care prevedea că primele se iau în calcul la stabilirea pensiei.
S-a stabilit că actualizarea pensiilor militare de stat, în conformitate dispozițiile art. 48 alin.(1) lit.a) din Legea nr.164/2001 se face pe baza acelorași elemente ale soldei lunare.
Apreciază tribunalul că potrivit raționamentului reclamantului, după intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001, baza de calcul a pensiilor militare se constituie din solda lunară, conform art.21, compusă din elementele de la art.3 din Legea nr.138/1999, printre care nu sunt menționate primele, în timp ce actualizarea se face în funcție de solda lunară, la care se adăugau primele menționate în anexa, adică în funcție de baza de calcul avută în vedere la stabilirea pensiilor conform Decretului nr.214/1977.
Ori, așa cum s-a arătat, recalcularea a avut ca scop stabilirea pensiilor militare în raport de criterii comune, fiind păstrate pensiile în plată în cazul în care după recalculare ar fi rezultat o pensie mai mică, astfel că persoanele aflate în situația menționată nu au fost în niciun fel prejudiciate, în timp ce actualizările următoare s-au realizat conform art.48, adică pornind de la baza recalculată. Din moment ce după intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001, cuantumul pensiei în plată nu s-a modificat, nu se poate vorbi despre retroactivarea legii, fiind firesc ca actualizările să se facă după criteriile stabilite în legea nouă.
A conchis prima instanță că un proces similar a avut loc în cazul pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, ce au fost recalculate conform OUG nr.4/2005, pentru respectarea principiului "Ia condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Pentru considerentele arătate cererea privind plata diferențelor rezultate din includerea în calculul pensiei a primelor de clasificare și zbor pentru perioada 10 decembrie 2005 - 1 februarie 2007, fost respinsă ca neîntemeiată.
S-a statuat că, potrivit art.25 din Legea nr.164/2001, în forma inițială, pensia de serviciu stabilită în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Prin OUG nr.77/2002, art.25 primește o nouă formă, prevăzându-se că pensia militară de stat stabilită și actualizată în condițiile Legii nr.164/2001 nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
Reformularea articolului nu vizează însă fondul acestuia, căci în continuare pensia militară este limitată, neputând fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilire sau actualizare. Articolul conține o completare prin care se prevede limitarea inclusiv în cazul actualizării pensiilor, care nu a fost avută în vedere la intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001.
Articolul 25, în cele două forme ale sale, exprimă aceeași idee: pensia nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilire sau actualizare, astfel că pârâtul a calculat corect pensia reclamantului, capătul de cerere privind diferențe de 23% urmând a fi respins ca neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate. Invocând temeiul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, și dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, recurentul susține în esență că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Se arată în dezvoltarea recursului formulat, că nelegal ar fi statuat prima instanță că ar fi fost pensionat înainte de aplicarea Legii nr.138/1999, sens în care dispozițiile acestui act normativ nu i-ar mai fi aplicabile. Dimpotrivă, potrivit art.11 alin.1 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, în vigoare, îi sunt aplicabile evident dispozițiile actelor normative, ulterioare pensionării care în fapt îi actualizează drepturile de pensie. Nu trebuie neglijat în acest sens, susține recurentul, principiul egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, un tratament nediscriminatoriu reglementat de art.2 pct.b din Legea nr.19/2000, principiu aplicabil și pensiilor militare de stat, conform art.1 alin.2 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat. Ori, conform pct.IV din Anexa 3 la Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar se iau în calcul la stabilirea pensiei militare de stat și a pensiei suplimentare prima orară de zbor și prima de clasificare - prevăzute la pct.I lit.A, respectiv lit.B din aceeași anexă, primă ce nu i-a mai fost inclusă din luna mai 2005, cu motivația greșită că de la acest moment s-a aplicat Legea nr.164/2001, ce ar fi abrogat implicit pct.IV din Anexa 3 la Legea nr.138/1999.
recurentului că potrivit Legii nr.24/2000, abrogarea expresă a dispozițiilor pct.IV din Anexa 3 din Legea nr.138/1999 s-a realizat abia prin nr.OG15/2007, împrejurare de natură să confirme că până la data abrogării - dispoziția legală respectivă a fost în vigoare. În acest sens nu poate fi primită interpretarea primei instanțe că Legea nr.164/2001 ar fi adus modificări implicite actului normativ în discuție.
Se arată, de asemenea că, în mod greșit Tribunalul a interpretat dispozițiile nr.OUG77/2007, dispoziții ce au eliminat plafonul de 100%, întrucât cotele calculate pentru reactualizarea pensiei sale, reglementate de Legea nr.164/2001, cumulează 123%.
Nu s-au solicitat probe noi în calea de atac a recursului.
Examinând sentința civilă atacată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept material incidente în cauză, dar și din prima art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază nefondat recursul pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei motivări a deciziei.
Dreptul la pensie al recurentului-reclamant a fost stabilit în baza Decretului nr.214/1977, care la art.11 prevede că baza de clacul a pensiei era constituită din media retribuțiilor tarifare din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani premergători ieșirii din cadrele permanente, la care se adaugă solda gradului avut la data ieșirii din cadrele permanente.
Însă, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001 s-a modificat radical sistemul de stabilire, recalculare și actualizare a pensiilor militare de stat aspect reținut corect de Tribunal, în sensul că întregul sistem de calcul nu se mai raportează la nivelul retribuțiilor, soldelor și primelor încasate de solicitant, în perioada de activitate (în 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani) ci la nivelul soldelor pe care le încasează cadrele militare în activitate.
Se va avea în vedere, că la data de 10 decembrie 2005, moment de la care contestă recurentul modul de calcul al pensiei, solicitând diferențele de pensie (rezultând din includerea primelor de clasificare și zbor în baza de calcul a pensiei pentru perioada 10 decembrie 2005 - 1 februarie 2009), se încheiase deja procesul de recalculare al pensiilor militare stabilite în baza legislației anterioare intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, proces ce s-a desfășurat în baza art.79 din acest act normativ, pe baza metodologiei aprobate prin nr.HG1188/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Recalcularea menționată a vizat și pensia reclamantului, care a fost stabilită ca procent dintr-o bază de calcul, determinată numai în raport de anumite elemente prevăzute limitativ de art.3 din nr.HG1188/2001, respectiv solda de funcție corespunzătoare funcției maxime exercitate la data trecerii în rezervă, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv. Nu au intrat în calcul niciun fel de prime orare de zbor sau prime de clasificare.
Acest aspect este confirmat de altfel și de conținutul în date al Deciziei de recalculare nr.- din data de 24 mai 2005 emisă de Ministerul Apărării Naționale - Direcția Financiar-Contabilă fila 79 dosar fond.
Ori, recurentul-reclamant contestă recalcularea pensiei sale militare, fără a realiza dovada că este în posesia unor acte doveditoare prezentate de pensionar Comisiei de Contestații Pensii din cadrul Ministerului Apărării, la momentul recalculării din care să rezulte alte date și elemente decât cele utilizate în acest proces al recalculării.
Reclamantul, deși nemulțumit de recalcularea pensiei sale, prin neincluderea în baza de calcul a primei orare de zbor și a primei de clasificare, nu a contestat nici anterior, nici prin prezenta cauză decizia de recalculare a pensiei militare, în ceea ce privește neincluderea elementelor sus-menționate, în baza art.87 din Legea nr.19/2000 normă generală în materia asigurărilor sociale ce completează dispozițiile Legii nr.164/2001 incidentă în speță.
Acesta nu a obținut astfel anularea deciziei de recalculare pensie, anulare care l-ar fi îndreptățit să solicite ca efect al caracterului retroactiv al nulității care operează de la data stabilirii drepturilor recalculate, drepturile la pensie pretinse a fi neîncasate corect.
Drept urmare, evident că Tribunalul nu putea modifica prevederile deciziei de recalculare au efect retroactiv, în lipsa unei cereri a acestuia de îndreptare a erorilor din cuprinsul său, decizia de pensie necontestată fiind definitivă, conform art.54 alin.4 din Legea nr.164/2001.
În acest context, nu are relevanță că abrogarea expresă a pct.IV din Anexa 3 la Legea nr.138/1999 ce prevedea luarea în calculul pensiei militare de stat a primei de zbor și clasificare ar fi fost realizată abia prin OG nr.15/2007 și că dispozițiile acestui act normativ (Legea nr.138/1999) i-ar fi aplicabile recurentului-reclamant pentru perioada în discuție raportat la art.11 al.1 din Legea nr.80/1995 și art.2 pct.b din Legea nr.19/2000, art.2 pct.b din Legea nr.164/2001. În condițiile în care conținutul în date al deciziei nr.-/24 mai 2005 atestă elementele componente ale bazei de calcul avută în vedere la recalculare, respectiv: solda de grad, solda de funcție, solda de merit, individualizarea soldei, gradației, indemnizației de dispozitiv, elemente ce nu includ primele de clasificare și zbor, evident că recurentul-contestator putea invoca la momentul respectiv menținerea pct.IV din Anexa 3 din Legea nr.138/1999. decizia pe acest aspect, evident că recurentul-reclamant nu a fost prejudiciat după intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001. Acest act normativ a realizat schimbarea bazei de calcul a pensiei reclamantului, respectiv solda lunară brută din ultima lună de activitate, tocmai pentru a evita diferențele de pensie între persoane aflate în situații similare de vechime și funcție. Ori, cum corect a statuat Tribunalul recalcularea a avut drept scop stabilirea pensiei militare pe criterii comune, fiind păstrate pensiile în plată, în cazul în care după recalculare ar fi rezultat o pensie mai mică. Evident, că după intrarea în vigoare a Legii nr.164/2001, cuantumul pensiei nu a suferit modificări.
Ulterior, după data de 1.10.2004 s-a realizat actualizarea pensiilor militare aflate în plată (atât pe cele care au fost supuse procesului de recalculare, în baza art.79 din lege, cât și cele stabilite direct, în baza Legii nr.164/2001). Această actualizare reprezintă și în prezent singurul procedeu de majorare (indexare, în sens larg) a pensiilor militare și se desfășoară conform art.48 alin.1 lit.a din Legea nr.164/2001, adică ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau funcție maxime ale cadrelor în activitate, potrivit gradului militar și funcției exercitate, avute la data trecerii în rezervă în raport de procentul de stabilire a pensiei.
În concret, această actualizare propunea modificarea soldei de funcție și/sau a soldei de grad (ca elemente componente ale bazei de calcul a pensiei), în funcție de noi coeficienți de ierarhizare stabiliți pentru funcția sau gradul cadrelor militare în activitate, față de noua valoare de referință sectorială. Celelalte elemente care fac parte din baza de calcul a pensiei rămân neschimbate, astfel că, după efectuarea actualizării, noua bază de calcul a pensiei militare de stat se compune din elementele menționate mai sus, configurate deja în cazul reclamantului, cu ocazia efectuării recalculării în baza art.79 din Legea nr.164/2001 și anume: solda de funcție corespunzătoare funcției maxime exercitate la data trecerii în rezervă, solda de grad corespunzătoare ultimului grad militar avut la data trecerii în rezervă, solda de merit, indemnizația de comandă, gradația, indemnizația de dispozitiv. După cum se poate observa nici în acest calcul nu sunt cuprinse prime orare de zbor sau prime de clasificare, astfel că prima instanță a realizat o corectă aplicare a legii pe acest aspect.
Prima instanță a realizat și o corectă aplicare a nr.OUG77/2007 în ceea ce privește baza de calcul avută în vedere la stabilirea, actualizarea pensiei, neputându-se primi susținerile recurentului că această bază ar fi de 123% și nu limitat la plafonul de 100% eliminat de actul în discuție.
În condițiile în care procentul de actualizare a pensiei militare de stat a fost restrâns în mod greșit, inclusiv prin neincluderea procentului corespunzător perioadei de contribuții la fondul pentru pensie suplimentară, reclamantul trebuia să sesizeze acest aspect în forma prevăzută de lege și anume în forma contestației împotriva deciziei de pensionare, adresată comisiei de contestații pensii din cadrul Ministerului Apărării, iar în cazul unui răspuns nefavorabil să se adreseze co o contestație la instanța de judecată.
Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că reclamantul nu a contestat deciziile prin care i s-au stabilit drepturile de pensie pentru perioada relevantă în speță, astfel că aceste decizii au devenit definitive, conform art.54 alin.4 din Legea nr.164/2001, așa cum s-a mai menționat.
În lipsa unei contestații formulate în termen legal, nu pot fi puse în discuție aspectele referitoare la luarea în considerare a procentului de 123% ca bază de calcul a pensiei.
Dacă am aprecia cererea de recalculare a pensiei cu luarea în considerare a procentului de 123%, ca pe o cerere de sine stătătoare, atunci, prin repunerea în discuție a acestui aspect, s-ar ajunge la eludarea dispozițiilor legale imperative din art.54 a Legii nr.164/2001, ce prevede că termenul de 30 de zile de la comunicarea deciziei pentru contestarea acesteia.
Sunt neîntemeiate susținerile recurentului că prima instanță ar fi interpretat greșit dispozițiile nr.OUG77/2007, soluția respingerii acestui capăt de cerere fiind corectă, însă având în vedere motivarea sus-menționată, completată de instanța de control judiciar, vizând necontestarea deciziei de pensionare, condiție în care aceasta a rămasă definitivă inclusiv sub aspectul procentului de 100% avut în vedere la recalcularea pensiei.
Față de aspectele de fapt și de drept mai sus redate, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală sentința atacată, fiind pronunțată cu interpretarea corectă a normelor de drept substanțial incidente în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.4391 din 22 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII- Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.47151/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red./2 ex./27.11.2009
Jud.fond:;
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
