Obligație de a face. Decizia 7230/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.5483/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.7230/
Ședința publică de la 09 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Dragomir Florentina
JUDECĂTOR 3: Cristescu Simona
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta împotriva sentinței civile nr.5285 din data de 17 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.30604/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, având ca obiect:"obligația de a face."
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta, personal, lipsind intimata Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, în ședință publică, procedează la legitimarea recurentei, cu CI seria - nr.- eliberată de SPCEP S2 biroul nr.4 la data de 15.01.2007.
, personal, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă recurentei cuvântul în susținerea cererii de recurs.
Recurenta, personal, având cuvântul, susține oral motivele de recurs, solicitând a se observa că a înțeles să promoveze prezenta cerere de recurs datorită faptului că intimata Casa de Pensii a Municipiului B, nu a dovedit cele susținute în fața primei instanțe cu privire la debitul creat și asupra căruia aceasta nu a depus nici un înscris.
Așa fiind, arată că la momentul repunerii cauzei pe rol, respectiv la data de 06.05.2009, instanța de fond a obligat Casa de Pensii a Municipiului B să depună la dosar decizia inițială emisă în baza OUG nr.4/2005, însă Casa de Pensii nu a putut depune la dosar această decizie, întrucât nu există.
Interpelată fiind, recurenta, personal, arată că a aflat de existența acestui debit în cursul lunii august odată cu primirea deciziei emisă pentru limită de vârstă, cu precizarea că, din anul 2001 și până în prezent, aceasta nu a depus la sediul casei de pensii nicio adeverință care se îndeplinească condițiile prevăzute de nr.OUG4/2005.
În concluzie, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea sentinței civile recurate în sensul admiterii în tot a cererii de chemare în judecată.
Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentință civilă nr. 5285 din data de 17 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr.30604/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis în parte cererea completată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu paratul CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B; a obligat pârâta să menționeze în deciziile de pensionare emise pe numele reclamantei, prenumele corect al acesteia, respectiv; a respins contestația formulată împotriva deciziei nr.-/02.07.2008 emisă de precum și cererea de obligarea a pârâtei la daune și la restituirea debitului, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoare situație de fapt și de drept:
Drepturile inițiale de pensie anticipată parțială ale reclamantei au fost stabilite de pârâta prin decizia nr. -/02.03.2001 începând cu data de 14.03.2001.
Ulterior, prin decizia nr.-/30.11.2005, pârâta a recalculat în baza nr.OUG 4/2005, pensia cuvenită reclamantei începând cu data de 01.12.2005, stabilind în favoarea acesteia o pensie în cuantum de 311 lei, pe baza unui punctaj mediu anual de 1,05085 puncte, însă nu a aplicat procentul de diminuare a drepturilor de pensie în raport cu lunile de anticipare, efectuând plata pensiei în perioada 01.12.2005-13.03.2008 într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, ca urmare a neaplicării procentului de diminuare.
Ulterior, prin decizia nr.-/02.07.2008, a fost revizuită decizia cu același număr din 30.11.2005, emisă în baza nr.OUG 4/2005, stabilindu-se în favoarea contestatoarei o pensie anticipată parțială în cuantum de 254 lei la data de 01.12.2005, pe baza unui punctaj mediu anual de 1,05085 puncte și a unui procent de diminuare de 18.30% pe lună de anticipare.
Prin decizia nr.-/02.07.2008, reclamanta a fost trecută de la pensie anticipată parțială la pensie pentru limită de vârsta, începând cu data de 13.03.2008, și s-a stabilit în sarcina acesteia un debit în sumă de 2082 lei încasată necuvenit pe perioada 01.12.2005-13.03.2008,
Prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 7 alin. 4 din nr.OUG 4/2005 și a constatat că în mod corect, cu respectarea acestui text de lege, pârâta a procedat la revizuirea deciziei de recalculare prin decizia nr.-/02.07.2008.
Concluzia Tribunalului a fost în sensul că între pensia cuvenită reclamantei stabilită prin decizia din 02.07.2008 și pensia stabilită prin decizia din 30.11.2005 și încasată de reclamantă pe perioada 01.12.2005-13.03.2008, există o diferență în cuantum de 2082 lei, sumă încasată în plus de reclamantă, astfel încât este pe deplin justificată aplicarea dispozițiilor art.187 alin.1 și 4 din Legea 19/2000.
Au fost înlăturate susținerile reclamantei, în sensul că sumele pe care le-a încasat ca urmare recalculării greșite a pensiei și neaplicării procentului de diminuare ar trebui să fie plătite de persoanele care au întocmit, verificat, avizat și semnat decizia, cu motivarea că aceste sume au reprezentat o plată nedatorată, supusă restituirii în condițiile art. 1092 cod civil și art.187 alin.1 și 4 din Legea 19/2000.
Prin urmare, a fost considerată neîntemeiată și cererea reclamatei de obligare a pârâtei la restituirea debitului și la plata de daune în cuantum de 450 lei, reprezentând dobânda la suma împrumutată de aceasta.
Nici criticile reclamantei în sensul că nr.OUG 4/2005 se referă doar la adăugarea unor stagii sau venituri suplimentare și nu îi sunt aplicabile, deoarece nu a făcut cerere de recalculare și nu a depus acte din care să rezulte venituri suplimentare, nu au fost reținute de prima instanță, cu motivarea că actul normativ reglementează recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, aflate în plată, dispoziții legale ce îi sunt aplicabile și reclamantei care a fost pensionată la data de 01.03.2001 în baza Legii 2/1995, recalcularea făcându-se potrivit actului normativ din oficiu, independent de existența sau inexistenta vreunei cereri din partea pensionarilor.
Capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei de a menționa în deciziile emise pe numele reclamantei prenumele corect al acesteia, a fost considerat întemeiat, în condițiile în care, din copia cărții de identitate a reclamantei, rezultă că prenumele acesteia este și nu, așa cum se menționează în deciziile de pensionare.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, aceasta a arătat, în esență, deși cauza a fost repusă pe rod de prima instanță pentru ca intimata să depună la dosar decizia de recalculare a pensiei în temeiul nr.OUG 4/2005, dat aceasta nu s-a conformat, înfățișând, cu întârziere, numai decizia nr. -/30.11.2005.
În privința debitului 2082 lei, acesta a solicitat să fie recuperat de la persoanele care au semnat aceasta decizie și care și-au asumat răspunderea profesională prin natura funcțiilor lor.
Recurenta a solicitat și admitere capătului de cerere privind acordarea daunelor în cuantum de 450 lei, reprezentând dobânda pentru suma împrumutată de la Casa de Ajutor a Pensionarilor, care să fie imputată tot persoanelor care au semnat decizia.
În situația respingerii acestor cereri, recurenta a solicitat să i se comunice numele persoanelor care au semnat decizia pentru a le acționa în judecată.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 304/1 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că, în parte, criticile aduse de recurentă hotărârii instanței de fond sunt întemeiate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Începând cu data de 14.03.2001, recurenta a beneficiat de o pensie anticipată, stabilită prin decizia nr. -/7.03.2001 emisă de Oficiul de pensii sector 2. (fila 23 dosarului instanței de fond).
Decizia nr. -/2.07.2008 emisă de Casa locală de pensii sector 2, privind revizuirea deciziei de recalculare a pensiei în sistemul public în temeiul nr.OUG 4/2005, începând cu data de 1.12.2005, a fost depusă la dosarul instanței de fond (fila 13), Tribunalul referindu-se chiar în considerentele sentinței atacate la acest decizie, prin care s-a stabilit un punctaj mediu anual de 1,05085 puncte și un procent de diminuare de 18,30%.
De asemenea, conformându-se dispozițiilor instanței de la termenul din 3.06.2009, intimata a depus la dosar decizia inițială emisă în baza nr.OUG 4/2005, cu nr. -/30.11.2005 (fila 34 dosarului de fond), prin care, cu începere din data de 1.12.2005, a fost recalculată pensia recurentei, pe baza unui punctaj mediu anual de 1,05085 puncte, fără a se reține vreun procent de diminuare.
Astfel cum în mod corect a reținut Tribunalul, debitul a fost stabilit prin decizia nr. - din data de 2.07.2008 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu vechime completă - trecere limită de vârstă + stabilire debit (fila 4 dosarului instanței de fond), prin care s-a determinat un cuantum al pensiei de asigurări sociale de 611 lei, începând cu data de 13.03.2008.
Cu privire la debit, s-a arătat că "se revizuiește decizia de recalculare conform nr.OUG 4/2005 cu 1.12.2005, întrucât în mod eronat a fost stabilită. Se stabilește debit suma de 2082 lei, încasată necuvenit pe perioada 1.12.2005-13.03.2008, sumă ce se va recupera de la beneficiar conform art. 187 din Legea nr. 19/2000."
Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 86 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, decizia casei teritoriale de pensii trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept pe care se sprijină, astfel încât simpla mențiune generică în sensul că debitul este rezultatul revizuirii deciziei de recalculare emisă în temeiul nr.OUG 4/2005, prin care s-a stabilit un punctaj mai mic, fără a se indica în concret în ce a constat eroarea și elementele pe baza cărora s-a stabilit cuantumul debitului, nu poate fi considerată a reprezenta motivarea deciziei, cu respectarea exigențelor textului legal anterior evocat.
Este adevărat că, în raport de dispozițiile art. 7 alin. 4 din nr.OUG 4/2005, în situația în care se constată erori de calcul, decizia de pensie poate fi revizuită din oficiu, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Însă, în raport de dispozițiile evocate ale Legii nr. 19/2000, numai motivarea în fapt și în drept a deciziei de stabilire a debitului face posibilă verificarea de către instanța învestită cu soluționarea contestației formulate împotriva unei asemenea decizii atât a existenței debitului, cât și a cuantumului sumei datorate, impunându-se ca elementele necesare în acest sens să rezulte din chiar cuprinsul deciziei contestate, ce constituie titlu executoriu.
Cum, în cauză, o astfel de motivare lipsește, în lipsa părerii unui expert, instanța se află în imposibilitate de a verifica realitatea situației constatate de intimată și de a se pronunța cu privire la corectitudinea sumei de 2082 lei, în privința căreia se arată că a fost încasată necuvenit de recurentă în perioada 1.12.2005-13.03.2008.
Prin urmare, sub acest aspect, se reține că hotărâre primei instanțe a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința civilă recurată, în sensul că va anula în parte decizia nr. -/02.07.2008 în ceea ce privește stabilirea debitului de 2.082 lei.
Celelalte critici ale recurentei nu pot fi reținute.
Astfel, în ce privește plata daunelor în cuantum de 450 lei, în mod corect instanța de fond a reținut că, în cauză, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 998-999 din Codul civil pentru a fi antrenată răspunderea intimatei, câtă vreme acțiunile acesteia de stabilire a debitului, de emitere a deciziei de debit și de recuperare a sumelor încasate necuvenit sunt licite, intimata procedând cu respectare dispozițiilor art. 187 alin. 1 și 4 din Legea nr. 19/2000.
Referitor la celelalte solicitări ale recurentei, Curtea reține că, în raport de dispozițiile art. 316 din Codul d e procedură civilă, coroborate cu acelea ale art. 294 din Codul d e procedură civilă, în recurs nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu pot fi formulate cereri noi.
Or, prima instanță a fost învestită cu o contestație împotriva deciziei de stabilire a debitului, contestatoarea solicitând anularea acesteia. Celelalte susțineri au reprezentat simple motivări de fapt, iar nu pretenții concrete, obiect al unor capete de cerere distincte asupra cărora instanța de fond să fie chemată a se pronunța.
Cum recurenta contestatoare nu a chemat în judecată decât Casa de Pensii a Municipiului B, iar nu și alte persoane, în mod corect Tribunalul a pronunțat sentința recurată cu respectarea limitelor învestirii, a cadrului procesual stabilit de contestatoare conform principiului disponibilități.
Pentru considerentele expuse, celelalte dispoziții ale sentinței urmează a fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta,cu domiciliul în B,-, 31,. A,. 2,.12, sector 2, împotriva sentinței civile nr.5285 din data de 17 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.30604/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, cu sediul în B, nr.6, sector 3.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Anulează în parte decizia nr. -/02.07.2008 în ceea ce privește stabilirea debitului de 2.082 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red:
Tehnored: NV/4 EX./07.01.2010
Jud. fond:;
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Dragomir Florentina, Cristescu Simona