Obligație de a face. Decizia 977/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 977/2008

Ședința publică din 27 octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mureșan Monica Maria judecător

- - -președinte secție

- - -JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela

- - -grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile numărul 308/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru pârâtul Ministerul Apărării Naționale

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul pârâtului depune la dosar xerocopia de pe fișa matricolă a numitului, extras din Ordinul de zi pe unitate nr.131/09.07.2003.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, depunând concluzii scrise în acest sens. Fără cheltuieli de judecată

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr- reclamantul a chemat în judecată pârâții MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, 01719 și CASA de PENSII a MINISTERULUI APĂRĂRII ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că funcția pe care a îndeplinit-o, aceea de "șef structură de securitate" este o funcția de conducere, să fie obligați în solidar pârâții de ordinul 1 și 2 la plata indemnizației de conducere ce i se cuvine pe perioada în care a îndeplinit această funcție și să se dispună recalcularea drepturilor de pensie ținându-se cont de această indemnizație de conducere, precum și acordarea retroactivă a pensiei recalculate.

În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că în data de 19.06.2003 prin nr. 117/2003 emis de 01719 Daf ost numit în funcția de "ofițer cu protecția informațiilor clasificate la 4 Teritorială". Ulterior, prin nr. 131/9.07.2003 a fost numit "șef al structurii de securitate la 4 Teritorială".

Conform ordinului Șefului Statului al Forțelor în unitățile în care în statul de organizare există funcția de ofițer cu protecția informațiilor clasificate acesta se numește șef al structurii de securitate, îndeplinind atribuțiile specifice șefului structurii de securitate prevăzute în -1, art. 32.

Pârâta Unitatea Militară nr. 01794 depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității procesuale, deoarece numai Ministerul Apărării are personalitate juridică nu și unitățile militare.

Pârâtul Ministerul Apărării a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Pârâtul arată că indemnizația de comandă se acordă numai persoanelor menționate la art. 12 din Legea nr. 138/1999. Funcțiile de conducere asimilate cu drept la indemnizație de comandă sunt nominalizate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. 201/2006. Potrivit pct.4 al notei din ordinul menționat ofițerii pot beneficia de indemnizație de comandă "numai dacă denumirile funcțiilor prevăzute în statele de organizare sunt identice cu funcțiile de conducere asimilate prin prezentul ordin".

Reclamantul a fost încadrat potrivit statului de organizare al pe funcția "ofițer 2 cu protecția informațiilor clasificate", funcție care nu este prevăzută în ordinul menționat ca funcție ce beneficiază de indemnizația de comandă.

În situația în care se va admite acțiunea, pârâtul invocă excepția prescripției extinctive pentru perioada mai veche de 3 ani față de data introducerii acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 308/LM/2008 Tribunalul Hunedoaraa respins acțiunea formulată de reclamant.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamantul a fost încadrat până la trecerea în rezervă pe funcția de ofițer 2 cu protecția informațiilor clasificate, funcție care nu este aceeași cu funcția de "șef structură de securitate". Potrivit pct. 4 al Ordinului nr. 201/2006 de indemnizația de comandă beneficiază cel încadrat pe funcția de "șef structură de securitate", astfel că reclamantul nefiind încadrat pe această funcție nu beneficiază de indemnizației de comandă.

Întrucât reclamantul nu este îndreptățit la indemnizație de comandă nu poate fi vorba de o recalculare a drepturilor de pensie.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii (conform precizării de la fila 25).

În motivarea recursului recurentul reclamant susține că hotărârea instanței este greșită deoarece nu reține obligația pârâtului de a modifica statul de organizare cu denumirea funcției de "șef al structurii de securitate", funcție pe care prin ordin a impus-

Reclamantul a fost recunoscut de către șefii eșaloanelor superioare în calitate de șef al structurii de securitate, adresându-i-se în acest sens.

De asemenea, în cadrul structurii militare în care și-a desfășurat activitatea a fost recunoscut ca șef al structurii de securitate prin acte administrative interne.

În urma numirii în funcția de șef al structurii de securitate, personalul abilitat din cadrul Ministerului Apărării trebuia să inițieze demersurile necesare pentru modificarea denumirii în statul de organizare, fapt care nu s-a produs până la trecerea sa în rezervă.

În finalul motivării recursului, recurentul reiterează solicitarea de admiterea a acțiunii cu petitele menționate în acțiune, precum și solicitarea de a dispune obligarea Ministerului Apărării la plata sumei de 13.000 lei reprezentând ajutoare și plăți compensatorii acordate la ieșirea la pensie.

Intimatul Ministerul Apărării a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, având în vedere că reclamantul nu a îndeplinit funcția de șef al structurii de securitate, astfel că nu este îndreptățit la plata indemnizației de comandă.

Părțile au depus înscrisuri în apărare.

CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:

Reclamantul, potrivit fișei matricole, a fost numit ofițer cu protecția informațiilor clasificate la comandamentul 4 Teritorială începând cu data de 01.05.2003 (fila 34).

În acest sens este și mențiunea cuprinsă în nr. 117/19.06.2003 care transcrie o parte din Ordinul Șefului nr. /25.04.2003, potrivit căruia maiorul este numit în funcția de ofițer cu protecția informațiilor clasificate la comandamentul 4 Teritorială.

Este adevărat că prin nr. 131/09.07.2003 se menționează că este numit responsabil pentru subdomeniile protecției informațiilor clasificate, în cadrul structurilor de securitate la 4 Teritorială maiorul - șef al structurii de securitate. Prin acest ordin însă reclamantul nu a fost numit în funcția de șef al structurii de securitate, ci doar s-a precizat că va îndeplini și atribuțiile specifice acestei funcții.

Din nici un act de la dosar nu rezultă că reclamantul a fost numit în funcția de șef al structurii de securitate și nici că acest post exista în statul de organizare al unității militare.

În absența unei asemenea funcții nu se poate vorbi de o omisiune a pârâtului Ministerul Apărării, prin personalul abilitat, de a efectua cuvenitele mențiuni în statul de organizare.

De altfel trebuie remarcat faptul că nr. 131/2003 invocat de recurent este de inferior ordinului șefului T, astfel că nu putea să modifice dispozițiile dintr-un act cu forță superioară, act prin care reclamantul a fost numit doar în funcția de ofițer cu protecția informaților clasificate.

unui post și numirea unei persoane în acel post din cadrul unei unități militare nu era atribuția comandantului unității militare ci a șefului statului, acesta fiind un alt motiv pentru care nr. 131/2003 nu poate fi considerat un act de numire a reclamantului în funcția de șef la structurii de securitate.

Pe de altă parte trebuie observat că și dacă s-ar considera că reclamantul a ocupat funcția de șef la structurii de securitate tot nu era îndreptățit să beneficieze de indemnizație de conducere deoarece potrivit notei nr. 2 la Anexa Ordinului nr. 5/2003 se menționează că funcțiile de conducere prevăzute la nr. 204-216 (la nr. 209 fiind menționat șef structură de securitate) sunt asimilate cu drept de indemnizație de comandă pentru structurile de informații, contrainformații și securitate militară, care sunt structuri din compunerea Direcției Generale de Informații a Apărării.

De altfel, și în urma modificărilor survenite în aceeași anexă la data de 27.12.2006 la pct.4 din Notă se menționează că ofițerii beneficiază de indemnizație de comandă în condițiile reglementate de normele metodologice, numai dacă denumirile funcțiilor prevăzute în statele de organizare sunt identice cu funcțiile de conducere asimilate prin prezentul ordin, ceea ce presupunea că în statele de organizare să existe o asemenea funcție, ceea ce nu este cazul în speță.

Deoarece reclamantul nu a ocupat conform legii funcția de șef al structurii de securitate în mod corect prima instanță a apreciat că reclamantul nu este îndreptățit la indemnizația de comandă, astfel că sentința atacată este la adăpost de criticile formulate, nefiind incident nici unul din motivele de modificare sau casare a hotărârii dintre cele menționate la art. 304 Cod procedură civilă.

Pe de altă parte, solicitarea recurentului de obligare a pârâtului Ministerul Apărării la plata de ajutoare și plăți compensatorii cu ocazia pensionării reprezintă un capăt nou, formulat direct în recurs ceea ce nu este permis, instanța de control judiciar fiind ținută să analizeze sentința recurată numai din punct de vedere al capetelor de cerere ce au făcut obiectul de analiză a primei instanțe.

Pentru considerentele menționate, recursului formulat de reclamant apare ca fiind nefondat, motiv pentru care se va dispune respingerea lui.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.308/LM/18.03.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2008.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Doriani Ana

- - - - - - -

Grefier,

- -

Red./25.11.2008

Tehnored TM/ 2 ex

Jud.fond. L,

Președinte:Mureșan Monica Maria
Judecători:Mureșan Monica Maria, Stoica Manuela, Doriani Ana

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 977/2008. Curtea de Apel Alba Iulia