Recalculare pensii. Decizia 2722/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2722
Ședința publică din data de 16 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Mihail Decean
JUDECĂTOR 3: Aurelia Schnepf
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii C-S împotriva sentinței civile nr. 503/21.04.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâtei recurente, lipsă fiind reclamantul-intimat.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta pârâtei-recurente depune la dosar împuternicirea de reprezentare juridică.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.
Reprezentanta pârâtei-recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza în fond, respingerea acțiunii reclamantului.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată.
Prin sentința civilă nr. 503 din 21.04.2008 a Tribunalului C-S, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C-S, anulându-se decizia de pensionare nr. -/12.12.2007 emisă de pârâtă, cu obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei prin care să valorifice datele cuprinse în adeverința nr. 3053/14.04.2006, emisă de C Miniera SA.
Pârâta a mai fost obligată la acordarea diferențelor dintre pensia corect calculată și pensia aflată în plată începând cu luna noiembrie 2007, respingându-se celelalte pretenții ale reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că după data de 1 aprilie 1992, conform legii, pârâta a stabilit drepturile de pensie cu valorificarea datelor cuprinse în adeverința nr. 2648/6.09.2007.
De asemenea, făcând interpretarea dispozițiilor art. 164 alin. 3 teza I din Legea nr. 19/2000, instanța a înlăturat apărările pârâtei privind motivul neluării în considerare a sumelor înscrise în adeverința nr. 3053 din 14.04.2006, din pricina neconcordanțelor existente între perioadele înscrise în carnetul de muncă și perioadele înscrise în această adeverință, întrucât legiuitorul a avut în vedere alternativ datele înregistrate în carnetul de muncă și cele dovedite cu adeverințe eliberate de unități, cum este cazul reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând, în esență, că hotărârea recurată a fost pronunțată cu interpretarea greșită a actelor deduse judecății, întrucât datele din adeverința nr. 3053/14.04.2006 nu concordă cu datele înscrise în carnetul de muncă al reclamantei, neputând fi valorificate la pensie în lipsa unor lămuriri suplimentare din partea unității, din care să rezulte motivele pentru care acestea nu au fost înscrise în carnetul de muncă întocmit cum apar în adeverința în discuție.
Acest fapt a fost comunicat reclamantului, prin adresa nr. -/17.05.2006, depusă și la dosarul cauzei, proba fiind interpretată greșit de instanța de fond.
În ce privește motivul de recurs privind nelegalitatea hotărârii, a arătat recurenta, că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 164 alin. 3 teza 1 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată, și art. 164 alin. 1 și 2 din aceeași lege, cu privire la caracterul permanent sau nepermanent al sporurilor care făceau parte din baza de calcul a pensiilor, și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 299 - 316 Cod procedură civilă.
Criticile aduse sentinței recurate sunt întemeiate, recursul a fi admis, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru următoarele considerente:
Astfel, prin acțiune, tribunalul a fost investit cu anularea deciziei de pensionare nr. -/12.12.2007 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii în care să fie valorificate și veniturile obținute prin activitatea de salvare minieră și alte sporuri neincluse, cu restituirea diferențelor de pensie rezultate, începând cu luna noiembrie 2007.
Art. 164 alin. 3 teza I din Legea nr. 19/2000 cu modificările ulterioare statuează că sporurile care urmează a fi luate în considerare la stabilirea pensiei trebuie să aibă caracter permanent, și care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Aceeași lege însă nu definește sporul cu caracter permanent așa încât, stabilirea caracterului permanent al uni spor nu se poate face decât apelând la prevederile cuprinse în Anexa la.G nr. 4/2005.
Deși instanța de fond a reținut în considerente existența unor neconcordanțe între perioadele înscrise în carnetul de muncă și perioadele înscrise în adeverința nr. 3053/14.04.2006, a înlăturat apărările pârâtei privind motivul neluării în considerare a sumelor înscrise în adeverința nr. 3053/14.04.2006, din pricina unor neconcordanțe evidente, necerându-i-se reclamantului depunerea unei copii de pe carnetul de muncă pentru a se face aceste verificări, după cum de altfel nu s-au verificat nici susținerile pârâtei în sensul că în baza deciziei de pensionare nr. - din 12 decembrie 2007, în care drepturile au fost stabilite începând cu data de 1 decembrie 2005, conform G nr. 1456/2005, reclamantului i s-a achitat în luna februarie 2008 suma de 591 lei reprezentând drepturi de pensie restante perioadei decembrie 2005 - februarie 2005, iar în continuare reclamantul a beneficiat de pensia stabilită prin decizia de mai sus, depunându-se la dosar și înscrisul de la fila 32, în confirmarea aspectelor mai sus relevate.
Acest înscris nu a fost analizat de instanța de fond, și nu s-a clarificat situația de fapt ivită, în sensul de a-i fi cerute lămuriri pârâtei dacă aceste diferențe sunt rezultatul neluării în seamă a anumitor sporuri evidențiate în adeverința nr. 3053/14.04.2006.
Aspectele mai sus arătate echivalează cu o necercetare a fondului, așa încât, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă, recursul va fi admis, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării fondului, tribunalul va analiza și susținerile recurentei invocate în cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii C-S împotriva sentinței civile nr. 503/21.04.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
Casează sentința civilă sus-menționată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. /02.10. 2008
Tehnored.: M/ 2 ex./03.10. 2008
Prim inst.: și
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Mihail Decean, Aurelia Schnepf
