Recalculare pensii. Decizia 285/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 285
Ședința publică din data de 7 martie 2008
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Cristina Mihaela Moiceanu
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamantul G, domiciliat în B,-,.6,.D,.3,.16, jud.B și pârâta Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în B,-, jud.B, împotriva sentinței civile nr.1102 din 3 decembrie.2007 a Tribunalului Buzău.
Recursuri scutite de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-reclamant G asistat de avocat din cadrul Baroului P, recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii B prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Curtea, din oficiu pune în discuția părților competența materială a instanței de fond de a soluționa cererea conexă formulată de recurentul-reclamant, aflată la fila 55 dosar fond, care a fost conexată de instanța de fond și soluționată odată cu cererea introductivă deși privea anularea unei decizii de recuperare a unei sume de bani prin prisma Legii nr.554/2004 a Contenciosului Administrativ.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-reclamant, arată că cererea completatoare de acțiune a apărut pe parcursul judecării cauzei întrucât decizia de recuperare s-a emis de asemenea pe parcursul judecării cauzei și astfel, acțiunile au fost conexate.
Precizează că decizia de recuperare decurgea tot din drepturi de pensie și având în vedere disp.art.117 Cod procedură civilă, consideră că în mod corect instanța de fond a soluționat ambele cereri care au același temei de drept, respectiv Decretul 118/1990.
Curtea pune în discuția părților competența de soluționare a cauzelor privind deciziile emise în baza Decretului 118/1990.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-reclamant, arată că deși drepturile recurentului-reclamant derivă din Decretul 118/1990, în raport de emitent, competența materială de soluționare revine secțiilor pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii B, solicită admiterea excepției privind competența materială de soluționare invocată din oficiu de instanță, având în vedere că indemnizația este dată de o lege specială, sumele nu sunt acordate de la bugetul
asigurărilor de stat, iar drepturile acordate potrivit Decretului 118/1990 se soluționează de către instanțele de contencios administrativ.
În replică, avocat pentru recuerentul-reclamant arată că ar trebui să se precizeze de către recurenta-pârâtă în baza cărui act s-a emis decizia de recuperare întrucât nu există nici o explicație a emiterii acestei decizii.
Curtea, potrivit disp.art.377 alin.1 Cod procedură civilă rămâne în pronunțare excepției invocate și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-reclamant, consideră că în principal sunt incidente disp.art.117 Cod procedură civilă, instanța de fond soluționând în mod corect ambele cereri.
Mai arată că din conținutul deciziei de recuperare reiese că aceasta s-a emis ca urmare a revizuirii drepturilor recurentului-reclamant.
Precizează că textele de lege în baza cărora s-a emis decizia de recuperare au fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie a Curții Constituționale, respectiv decizia nr.55/2000, astfel că acestea sunt nule și nu mai puteau constitui motive de revizuire a drepturilor bănești.
În ceea ce privește acordarea tichetelor de călătorie, arată că este vorba de o lege specială și recurentul-reclamant putea să solicite ruta călătoriei.
Solicită admiterea recursului reclamantului, modificarea în parte a sentinței în sensul de a se admite și capătul de cerere privind anularea deciziei de recuperare, respingerea ca nefondat a recursului pârâtei, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată către recurentul-reclamant. Mai solicită amânarea pronunțării pentru a putea depune concluzii scrise.
La solicitarea instanței de a preciza dacă art.6 lit.c se referă la alegerea rutei sau a mijlocului de transport, avocat pentru recurentul-reclamant precizează că sintagma "la alegere" privește și ruta și mijlocul de transport iar recurentul-reclamant a ales și ruta și mijlocul de transport.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii B, arată că textul de lege se referă numai la alegerea mijlocului de transport nu și la alegerea rutei, recurentul-reclamant nu a probat în instanță că a făcut a făcut o călătorie pe ruta B-
Precizează că recurentul-reclamant este beneficiar al Legii nr.44/1994, având calitatea de veteran de război, i-au fost acordate tichete de călătorie pe calea ferată de către Asociația Națională a de -Organizația B, astfel că nu mai putea beneficia de aceste drepturi și potrivit Decretului 118/1990.
Mai arată că instanța de fond nu a motivat dispozitivul iar recurenta-pârâtă se află în imposibilitatea de a executa sentința.
Solicită admiterea recursului pârâtei, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii reclamantului.
În ceea ce privește recursul reclamantului, solicită respingerea ca nefondat al acestuia.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată sub nr.4806/2007, reclamantul Gac hemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii B, solicitând obligarea pârâtei la acordarea indemnizației prev. de Decretul Lege nr.118/1990 și eliberarea taloanelor de călătorie acordate în baza aceluiași act normativ.
În motivarea cererii se arată că reclamantul beneficiază de drepturile prev. de Decretul Lege 118/1990, fiind membru al Asociației Politici din România, precum și de prevederile Legii nr.49/1991, privind veteranii de război și că nu a beneficiat de reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând, în esență, că s-a recunoscut reclamantului vechimea în muncă pentru perioada cât nu și-a putut exercita profesia din motive politice și s-a plătit indemnizația cuvenită. S-a constatat, ulterior, că s-a plătit o indemnizație mai mare și s-a dispus recuperarea sumelor necuvenite, dispoziție ce și-a produs efectele, legalitatea și temeinicia ei fiind constatate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
A mai arătat pârâta că reclamantul nu poate beneficia și de tichetele de călătorie prev. de Legea 147/2000, atâta vreme cât beneficiază de călătorii gratuite conform Decretului Lege 118/1990.
Se consemnează de către tribunal că reclamantul a contestat și decizia de recuperare nr.4323/5.10.2007, decizie ce i-a fost comunicată pe parcursul prezentei cauze, iar instanța, pentru o bună administrare a justiției a dispus judecarea împreună a celor două acțiuni.
Prin sentința civilă nr.1102/3.12.2007 Tribunalul Buzăua admis în parte contestația și a dispus acordarea de despăgubiri reprezentând c/val a 12 tichete de călătorie gratuite anual, pe anul 2007, pe calea ferată, clasa I, după ruta opțională B-T, conf.art.6 alin.2 lit.c din Decretul Lege 118/1990, respingând restul capetelor de cerere.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul are calitatea de beneficiar al Decretului Lege nr.118/1990 și că s-a stabilit prin hotărâri definitive și irevocabile că acesta beneficiază numai de vechime în muncă pentru perioada în care nu și-a putut exercita profesia din motive politice, nu și de indemnizație, astfel că în mod corect s-a dispus recuperarea sumelor încasate fără drept.
Referitor la tichetele de călătorie, instanța a reținut că, deși reclamantul a formulat mai multe cereri către Casa Județeană de Pensii pentru acordarea lor, nu i s-au eliberat, deși avea dreptul de a beneficia de ele conform disp. art.6 alin.2 lit.c din Decretul Lege 118/1990, pe o aleasă de reclamant.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât reclamantul cât și pârâta, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În recursul declarat de reclamant se susține că în mod eronat instanța de fond nu a ținut seama de faptul că art.13 alin.1 și 2 din Decretul Lege 118/1990 a fost declarat neconstituțional. De asemenea, arată că practica instanțelor este aceea de a recunoaște drepturile conferite persoanelor îndreptățite de Decretul Lege 118/1990.
Mai susține reclamantul că în mod greșit s-a respins contestația sa împotriva deciziei de recuperare nr.4323/5.10.2007, sumele primite fiind și cuvenite.
În recursul pârâtei se critică sentința sub aspectul acordării tichetelor de călătorie, în condițiile în care reclamantul mai beneficiază de astfel de tichete în temeiul calității sale de veteran de război.
Se mai arată că nu s-a făcut dovada efectuării celor 12 călătorii pe ruta B-T pentru a se putea calcula eventuale despăgubiri.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, precum și din oficiu, curtea va constata că ambele recursuri sunt fondate, dar pentru considerentele ce urmează:
Reclamantul-recurent a formulat acțiune introductivă prin care a solicitat majorarea indemnizației prev. de Decretul Lege 118/1990 și pentru perioada de 4 ani 2 luni și 10 zile din Hotărârea 191/1991 și acordarea tichetelor de călătorie prev. de același act normativ.
La 12 noiembrie 2007, data la care părțile au pus concluzii pe fondul cauzei, reclamantul a formulat o contestație prin care a arătat că solicită și anularea deciziei de recuperare nr.4323/5.10.2007.
Din analiza încheierilor de ședință rezultă că instanța de fond nu a pus în discuția părților această ultimă contestație, nu a analizat temeiul juridic al acesteia, nu și-a verificat competența de soluționare și oportunitatea conexării acestei contestații la acțiunea aflată deja pe rolul instanței, nu a comunicat contestația pârâtei pentru ca aceasta să-și formuleze apărări, încălcându-se astfel dispozițiile procedurale incidente, acestea fiind art.105 și 164.pr.civ.
Dispozițiile art.13 din Decretul Lege nr.118/1990 prevăd că atunci când se constată încălcări ale prevederilor legale se emite decizie de revizuire, decizie ce poate fi atacată, așa cum se stipulează expres în alin.3 al acestui articolconform dispozițiilor legii contenciosului administrativ.
Ori, în prezenta cauză, reclamantul, în cererea a cărei eventuală conexare trebuia discutată în contradictoriu cu părțile, contestă tocmai o decizie dată în conformitate cu disp. art.13 din Decretul Legii 118/1990, astfel că se pune problema instanței competente material să soluționeze o astfel de cerere.
Față de cele ce preced, curtea va constata că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal, pentru a se pune în discuția părților, cu respectarea normelor procedurale, contestația formulată de reclamant la 12.11.2007 împotriva deciziei de recuperare nr.4323/5.10.2007, pentru a se discuta competența de soluționare a unei asemenea pricini și a se dispune, eventual, disjungerea și înaintarea cauzei instanței competente.
De asemenea, la rejudecare, instanța de fond urmează a lămuri care este înțelesul sintagmei " la alegere" din art.6 alin.2 lit.c al Decretului Lege 118/1990, la ce se referă această sintagmă - la mijlocul de transport sau la ruta călătoriei. Instanța de fond va avea în vedere și celelalte motive de recurs invocate de părți.
Pentru aceste motive, curtea, văzând disp. art.304 pct.3 și 5, 3041și 312.pr.civ. va admite ambele recursuri și va casa sentința cu trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Buzău.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamantul G, domiciliat în B,-,.6,.D,.3,.16, jud.B și pârâta Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în B,-, jud.B împotriva sentinței civile nr.1102 din 3 decembrie 2007 a Tribunalului Buzău.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Buzău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Cristina Mihaela Moiceanu
- - - --- - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored./AȚ
3 ex./4.04.2008
f- Tribunalul Buzău
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Cristina Mihaela Moiceanu
