Recalculare pensii. Decizia 5706/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

Dosar nr- (Număr în format vechi 4454/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 5706R

Ședința publică de la 19 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dragoș Alin Călin A -

JUDECĂTOR 2: Nadia Raluca Ilie

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

Pe rol, soluționarea recursurilor formulate de recurenții G și CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.3936 din data de 12.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, având ca obiect "recalculare pensie".

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul G personal, legitimat în fața instanței, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 08.10.2009, de către recurentul, întâmpinare în dublu exemplar.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă recurentului cuvântul în susținerea recursului său și în combaterea recursului formulat de Casa de Pensii a Municipiului

Recurentul G solicită admiterea recursului său astfel cum a fost formulat și respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării. Fără cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.3936/12.05.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de contestatorul G în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B; a anulat decizia nr. -/23.09.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 4 în baza OUG nr. 4/2005.

A obligat intimata să emită o nouă decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, potrivit OUG nr.4/2005, prin aplicarea dispozițiilor art. 78 alin.8 din Legea nr. 19/2000, pentru stagiile de cotizare suplimentare realizate în perioada 01.11.2000-01.10.2005, începând cu data de 01.12.2005.

A anulat decizia nr. -/25.09.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 4, în baza cererii nr. 18969/25.10.2006, conform art. 95 din Legea nr. 19/2000.

A obligat intimata să emită o nouă decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, potrivit art. 95 din Legea nr. 19/2000, prin aplicarea dispozițiilor art. 78 alin.8 din Legea nr. 19/2000, pentru stagiile de cotizare suplimentare realizate în perioada 01.11.2005-01.11.2006, începând cu data de 01.11.2006.

A anulat decizia nr. -/25.09.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 4, în baza cererii nr. -/25.10.2007, conform art. 95 din Legea nr. 19/2000.

A obligat intimata să emită o nouă decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, potrivit art. 95 din Legea nr. 19/2000, prin aplicarea dispozițiilor art. 78 alin.8 din Legea nr. 19/2000, pentru stagiile de cotizare suplimentare realizate în perioada 01.11.2006-01.11.2007, începând cu data de 01.11.2007; a obligat intimata la plata sumelor restante cuvenite conform prezentei sentințe.

În considerente a reținut că prin decizia -/14.09.2000 contestatorul a fost pensionat pentru limită de vârstă și muncă depusă începând cu 01.11.2000 în baza Legii nr.3/1977.

Prin decizia -/23.02.2004 contestatorului i s-a valorificat un stagiu suplimentar de 36 de luni în baza art. 95 din Legea nr.19/2000.

Prin sentința civila 4844/9.11.2004 s-a dispus anularea deciziei mai sus-arătate și emiterea unei noi decizii cu aplicarea art. 78 alin. 8 pentru perioada 01.11.2000-01.11.2003.

Așadar, în precedentul litigiu instanța a analizat cauza din perspectiva aplicării prevederilor Legii nr.19/2000, art.78 alin 8, într-o procedură de recalculare pentru adăugare stagiu, iar în prezentul litigiu analizează aplicarea art.78 alin. 8 în procedura de recalculare reglementată prin OUG nr.4/2005 fiind vorba de două situații juridice distincte.

Prin decizia -/23.09.2008 contestatorului i s-a recalculat pensia începând cu 01.12.2005, conform OUG nr.4/2005, reținându-se un punctaj mediu anual de 2,99603 puncte și un număr total de puncte de 89,88077, intimata nefăcând dovada că a aplicat art. 78 alin. 8 pentru stagiile de cotizare suplimentare realizate în perioada 01.11.2000-01.10.2005, din buletinul de calcul rezultând că numărul de puncte corespunzătoare stagiului suplimentar este 0.

Prin decizia -/25.09.2008 contestatorului i s-a recalculat pensia conform art. 95 din Legea nr.19/2000 începând cu 01.11.2006, reținându-se un punctaj mediu anual de 3,14887, prin valorificarea stagiului suplimentar cuprins în perioada 01.11.2005-01.11.2006, mențiunea din decizie cu privire la stagiul suplimentar de 1 lună fiind eronată, în fapt fiind valorificată întreaga perioadă de 12 luni.

Nici pentru această decizie intimata nu a făcut dovada că a aplicat dispozițiile art. 78 alin. 8 din Legea nr.19/2000, acest stagiu fiind realizat și el după pensionare.

Prin decizia nr.-/25.09.2008 contestatorului i s-a recalculat pensia conform art. 95 din Legea nr.19/2000 începând cu 01.11.2007, reținându-se un punctaj mediu anual de 3,26364, prin valorificarea stagiului suplimentar cuprins în perioada 01.11.2006-01.11.2007.

Nici pentru această decizie intimata nu a făcut dovada că a aplicat dispozițiile art. 78 alin. 8 din Legea nr.19/2000.

Față de cele reținute mai sus și față de dispozițiile art. 78 alin. 8 din Legea nr.19/2000, instanța a admis acțiunea în parte, a anulat decizia nr. -/23.09.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 4 în baza OUG nr. 4/2005, a obligat intimata să emită o nouă decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, potrivit OUG nr. 4/2005, prin aplicarea dispozițiilor art. 78 alin.8 din Legea nr. 19/2000, pentru stagiile de cotizare suplimentare realizate în perioada 01.11.2000-01.10.2005, începând cu data de 01.12.2005, a anulat decizia nr. -/25.09.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 4, în baza cererii nr. 18969/25.10.2006, conform art. 95 din Legea nr. 19/2000 și a obligat intimata să emită o nouă decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, potrivit art. 95 din Legea nr. 19/2000, prin aplicarea dispozițiilor art. 78 alin.8 din Legea nr. 19/2000, pentru stagiile de cotizare suplimentare realizate în perioada 01.11.2005-01.11.2006, începând cu data de 01.11.2006, a anulat decizia nr. -/25.09.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 4, în baza cererii nr. -/25.10.2007, conform art. 95 din Legea nr. 19/2000 și a obligat intimata să emită o nouă decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, potrivit art. 95 din Legea nr. 19/2000, prin aplicarea dispozițiilor art. 78 alin.8 din Legea nr. 19/2000, pentru stagiile de cotizare suplimentare realizate în perioada 01.11.2006-01.11.2007, începând cu data de 01.11.2007.

Pentru că, contestatorul a primit în fapt drepturi de pensie mai mici decât cele care i se cuveneau, instanța a obligat intimata la plata sumelor restante cuvenite conform prezentei sentințe. În ceea ce privește cererea de revizuire a deciziei nr.-/11.01.2007, de adăugare a stagiului suplimentar pentru perioada 01.11.2003-01.11.2004 și de revizuire a deciziei nr.-/11.01.2007 de adăugare a stagiului suplimentar pentru perioada 01.11.2004-01.11.2005 cu aplicarea art. 78 alin 8 și în aceste doua cazuri, instanța a respins cererea ca neîntemeiată, deoarece pentru acest stagiu instanța a dispus aplicarea art.78 alin. 8 din Legea nr.19/2000, prin decizia de recalculare conform OUG nr.4/2005 nemaiimpunându-se astfel revizuirea acestor decizii.

De asemenea, instanța a respins cauza sub aspectul calculării salariului de merit acordat în procent de 15% ca o majorare a salariului de încadrare la care să se aplice celelalte sporuri conform adeverinței nr. /30.07.2005, la calcularea venitului lunar pentru perioadele 01.06.1993-01.04.1994 și 01.03.1995-01.11.2000, deoarece, în lipsa unei expertize contabile, instanța s-a aflat în imposibilitate de a verifica matematic calculul punctajelor medii anuale pentru aceste perioade și modalitatea de introducere în calculul matematic a acestui spor, intimata valorificându-l ca spor inclus în salariu, conform datelor referitoare la activitatea în muncă.

Instanța a respins și cererea de obligare a intimatei de punere în aplicare a sentinței civile 4844/9.11.2004 la stagiile ulterioare datei de 01.11.2003, deoarece în sentință se specifica clar ca se aplica art. 78 alin. 8 pentru stagiile cuprinse în perioada 01.11.2000-01.11.2003 și de a informa în scris contestatorul despre cine se face vinovat de întârzierea punerii în aplicare a sentinței civile sus-menționate, deoarece nu exista o dispoziție legală care sa oblige intimata sa facă un asemenea demers, aceasta putând să își sancționeze proprii angajați în eventualitatea în care aceștia au săvârșit abateri disciplinare, dar nu există obligația de a informa eventualele persoane lezate de comportamentul angajaților.

Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal au declarat recurs G și Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrate pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.

În susținerea recursului, recurentul persoană fizică a arătat că a chemat în judecată Casa de Pensii a Municipiului B - Casa Locală de Pensii Sector 4, prin cererea înregistrată în data de 05.11.2008, pentru refuzul nejustificat al 4 de a revizui următoarele 3 decizii:

- decizia nr.-/23.09.2008, privind recalcularea pensiei din sistemul public, conform OUG nr.4/2005 și HG nr.1550/2004, pentru nerespectarea dispozițiilor OUG nr.4/2005 și HG nr.1550/2004 privind evaluarea și recalcularea pensiei;

- decizia nr.-/25.09.2008 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă (adăugare stagiu suplimentar 01.11.2005-01.11.2006), pentru nerespectarea dispozițiilor art.78 Legea nr.19/2000, respectiv, pentru nemajorarea punctajului obținut pentru stagiul suplimentar 01.11.2005-01.11.2006 decât pentru 1 lună din 12, deși stagiul suplimentar dovedit este de 12 luni;

- decizia nr.-/25.09.2008 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă (adăugare stagiu suplimentar 01.11.2006-01.11.2007), pentru nerespectarea dispozițiilor art.76, art.77 și art.78 Legea nr.19/2000, respectiv, prin luarea în considerare, la calculul punctajului pentru stagiul suplimentar 01.11.2006-01.11.2007, a numai 11 luni din 12, deși stagiul suplimentar dovedit este de 12 luni.

Acțiunea s-a admis numai în parte.

Recurentul este nemulțumit de modul cum a decurs procesul, precum și de modul de soluționare dat de instanță, astfel că a formulat acest recurs în baza art. 299 Cod Procedură Civilă.

Tribunalul București - Secția a--a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a încălcat unele dispoziții ale Codului d e Procedură Civilă, astfel:

- n-a pus în vedere intimatei, Casa de Pensii a Municipiului B, obligația de a depune la dosar întâmpinare cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată, așa cum dispune art.114¹:

"Președintele va dispune în același timp să se comunice pârâtului, o dată cu citația, copii de pe cereri și înscrisuri, punându-i-se în vedere obligația de a depune la dosar întâmpinare cel mai târziu cu cel puțin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată";

- n-a pus în vedere intimatei să depună întâmpinare nici după obiecția recurentului din ședința publică din data de 03.03.2009, deși depunerea întâmpinării este obligatorie, conform dispozițiilor de art.118 Cod Procedură Civilă, "întâmpinarea este obligatorie, afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel";

- a admis ca probe, în apărarea intimatei, copii de pe înscrisurile pe care se sprijină, necertificate "Conform cu originalul", așa cum dispune art. 116 Cod Procedură Civilă;

- a admis ca probe înscrisuri fără ca intimata să precizeze cărui capăt de cerere îi este adresat, în apărare, fiecare înscris, așa cum dispune art.115 al.3 Cod Procedură Civilă.

Așa se face că intimata a prezentat instanței și recurentului, în ședința publică din data de 28.04.2009, câte un pachet cuprinzând 334 de înscrisuri, majoritatea dintre ele neavând nimic în comun cu cele 3 decizii contestate care au format obiectul cererii de chemare în judecată, așa cum este arătat de analiza pachetului de înscrisuri în concluzii actualizate depuse în ședința publică din data de 12.05.2009.

Tribunalul București - Secția a--a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în motivarea sentinței instanța arată:

"În cauză a fost administrată proba cu acte, neputându-se administra proba cu expertiza contabilă, deoarece contestatorul nu a achitat onorariul de expert".

În încheierea de ședință publică din data de 03.03.2009 instanța a dispus:

- încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar în cadrul probei cu înscrisuri, pune în vedere contestatorului să depună la dosar adeverința de certificare a stagiilor de cotizare pentru perioadele 01.11.2005-01.11.2006 și 01.11.2006 -01.11.2007. A amânat judecarea cauzei la data de 28.04.2009, Complet C2-AS-sala 228, ora 8,30, părțile primind termen în cunoștință.

Recurentul arată că instanța n-a solicitat, pentru lămurirea sa asupra cauzei, în afară de înscrisuri, alte probe, respectiv, proba cu expertiza contabilă, deoarece în cauză nu a contestat cifre, ci legalitatea procedurilor aplicate de 4, la calcularea sau recalcularea pensiei.

În plus, intimata, nedepunând întâmpinare, a recunoscut tacit, capetele de cerere și dovezile administrate.

În încheierea de ședință publică din data de 28.08.2009 "deliberând în temeiul art.167 pr. civ. tribunalul a încuviințat, pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind-o ca pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei."

Pentru a doua oară, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.

În calitate de contestatar a cerut instanței să se pronunțe asupra unor aspecte de legalitate privind interpretarea și aplicarea unor prevederi legale pe care 4 le-a încălcat, astfel:

- este legal ca 4 să facă operațiuni de evaluare, în vederea recalculării pensiei conform HG nr.1550/2004 și OUG nr.4/2005, asupra perioadelor de cotizare după 01.04.2001 adică pentru perioadele în care s-au aplicat deja procedurile de calcul stabilite de Legea nr.19/2000, având în vedere scopul HG nr.1550/2004 și OUG 4/2005?;

- este legal ca salariul de merit, definit de HG nr. 307/1991, să fie considerat, în cadrul operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor, conform HG nr.1550/2004 și OUG nr.4/2005, ca un spor permanent și nu ca o majorare a salariului de încadrare?;

- este legal ca 4, să aplice, la calcularea punctajului mediu anual pentru perioada de cotizare 01.11.2005-01.11.2006, dispozițiile art. art.78 Legea nr.19/2000, numai pentru o singura lună, în condițiile în care stagiul real de cotizare suplimentar, dovedit, este de 12 luni?;

- este legal ca 4 să ia în considerare, la calcularea punctajului mediu anual pentru perioada de cotizare 01.11.2006-01.11.2007, dispozițiile art.76, 77 și 78 Legea nr.19/2000, numai pentru 11 luni deși stagiul real de cotizare, dovedit, este de 12 luni?;

- este legal ca 4, să nu considere perioadele de cotizare, de după ieșirea mea la pensie pentru limită de vârstă și vechime integrală (01.11.2000), stagii suplimentare și să nu aplice procedurile de calcul prevăzute de art. 78 Legea nr.19/2000?.

Dacă ar fi contestat cifre (punctaje, cuantumul pensiei, etc.) iar intimata ar fi dovedit, în vreun fel, că cererea/cererile recurentului nu sunt conforme cu realitatea, că nu sunt îndreptățite sau că nu sunt legale, atunci instanța ar fi fost în "imposibilitate" să stabilească cine are dreptate și ar fi fost necesară o expertiză contabilă.

Recurentul a menționat că expertiza contabilă a fost cerută în ședința publică din data de 28.04.2009, când, în fapt, trebuia să se judece cauza conform încheierii din 03.03.2009.

Personal, recurentul a avut obiecții, privind relevanța probei față de ceea ce a cerut și a arătat că dosarul său de pensionare a fost verificat de direcția de audit a CNPAS și au fost constatate neregulile pentru care, în fapt, a ajuns în instanță, 4 refuzând nejustificat.

Sentința civilă nr.3936/12.05.2009, în parte, este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, astfel:

Instanța, prin hotărârea luată, a anulat decizia nr.-/23.09.2008 și a obligat intimata să emită o nouă decizie și să recalculeze pensia aplicând numai dispozițiile art. 78 Legea nr. 19/2000, pentru stagiile suplimentare 2000-2005 începând cu 01.12.2005, nu și recalcularea veniturilor brute, realizate în perioadele de cotizare în care a beneficiat de salariu de merit, așa cum a cerut și a dovedit recurentul.

În expunerea de motive din cererea de chemare în judecată, recurentul a contestat procedura de calcul a venitului realizat lunar pentru perioadele de cotizare în care a beneficiat de salariu de merit, respectiv 01.06.1993-01.04.1994 și 01.03.1995-01.11.2000, arătând că 4 considerat, în cadrul evaluării, salariul de merit ca un spor permanent, nu ca o majorare a salariului de încadrare, așa cum este definit de HG nr.307/91/cap.2/ de bază/art.4, al 3: "Pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată, personalul încadrat pe funcții de specialitate poate primi un salariu de merit mai mare cu până la 15% față de cel prevăzut la gradația în care este încadrat".

Comparând salariile (de încadrare) din /23.09.2008, pentru perioadele de cotizare în care adeverința nr./30.07.2005 confirmă sporurile permanente, indemnizațiile și majorările de retribuție de care a beneficiat, respectiv în perioada 01.06.1993-01.04.1994 și în perioada 01.03.1995-01.11.2000, cu înregistrările din Carnetul de Muncă seria N nr.-, începând cu nr. art. 60, se observă că salariile sunt identice (ex. la nr. crt. 60, salariul de încadrare este 66510 lei iar în /23.09.2008, este același salariu: 66510 lei) ceea ce dovedește că salariul de încadrare nu a fost majorat cu 15% și, pe cale de consecință, venitul brut lunar realizat în perioadele amintite, a fost diminuat, deoarece toate celelalte sporuri permanente se raportează la salariul de încadrare.

Acest aspect a fost recunoscut și de Direcția de Control Intern a CNPAS, în adresa nr. -/04.11.2008, la pct.3, precum și de Direcția Legislație, contencios și executare Silită a CNPAS, prin adresa nr.2714/07.11.2008.

Cu toate acestea, instanța, în mod superficial, netemeinic și nefondat, a respins contestația sub acest aspect, considerând legală interpretarea salariului de merit ca un spor permanent și fiind de acord cu procedura de calcul aplicată de intimată.

De asemenea, instanța a respins cauza sub aspectul calculării salariului de merit acordat în procent de 15% ca o majorare a salariului de încadrare la care să se aplice celelalte sporuri conform adeverinței nr./30.07.2005 la calcularea venitului lunar pentru perioadele 01.06.1993-01.04.1995 și 01.03.1995-01.11.2000, deoarece, în lipsa unei expertize contabile, instanța s-a aflat în imposibilitate de a verifica matematic calculul punctajelor medii anuale pentru aceste perioade și modalitatea de introducere în calculul matematic a acestui spor, intimata valorificându-l ca spor inclus în salariu, conform datelor referitoare la activitatea în muncă.

Instanța, greșit este de acord cu procedura de calcul aplicată de intimată, considerând că salariul de merit este un spor, deși HG nr.307/1991 spune că nu (ci este o majorare a salariului de încadrare) și că acest "spor" este corect valorificat prin includerea în categoria "sporuri incluse in salariu" fără să se țină cont că toate celelalte sporuri, incluse

(ex. sporul MApN), se raportează la salariul de încadrare (în perioadele menționate, majorat cu 15% așa cum este arătat în adeverința /30.07.2005).

Rezultă că la un salariu de încadrare mai mare cu 15% și cuantumul sporurilor este mai mare.

Instanța s-a bazat, în motivarea sentinței, pe înscrisuri care nu au legătură cu cauza, respectiv:

Filele 112 și 113 din dosar, care se referă la un Buletin de Calcul datat 28.08.2008, buletin asociat deciziei nr.-/28.08.2008, în realitate, în cauză, s-a contestat decizia nr.-/25.09.2008 care are asociat buletinul de calcul datat 24.09.2008 (filele 543.546 - în numerotarea filelor pe originalul copiilor necertificate depuse de intimată);

Fila 124 din dosar, care se referă la un Buletin de calcul datat 01.07.2008, asociat deciziei nr.-/03.07.2008, în realitate, în cauză, a fost contestată decizia nr. -/25.09.2008 care are asociat Buletinul de Calcul datat 25.09.2008, versiunea 1.38.2, filele 548.550 - în numerotarea filelor pe originalul copiilor necertificate depuse de intimată).

Filele 261-265, care se referă la datele privitoare la activitatea în muncă luate în considerare la evaluarea din data de 03.08.2007, versiunea de evaluare 1.5.1, evaluare care a stat la baza deciziei nr.-/03.08.2007 (fila 248 - în numerotare filelor de pe originalul copiilor necertificate depuse de intimată), în realitate, în cauză, a fost contestată Decizia nr.-/23.09.2008 (filele 16 și 17).

Instanța nu a observat un lucru foarte grav: intimata a prezentat tribunalului, în pachetul cu 334 de înscrisuri, în apărarea sa, decizia nr.-/23.09.2008 (fila 542 - în numerotarea filelor pe originalul copiilor necertificate depuse de intimată) acompaniată de un Buletin de calcul, datat 23.09.2008 ora 15:01:49, versiunea de evaluare 1.5.1 (filele 530.541 - în numerotarea filelor pe originalul copiilor necertificate depuse de intimată) altul decât Buletinul de Calcul datat 23.09.2008, versiunea de evaluare 1.5 (Dosar nr-, filele 25.29), care a stat la baza emiterii Deciziei nr.-/23.09.2008, contestate (Dosar nr-, filele 16 și 17).

Rezultă că 4 emis, la data de 23.09.2008, două decizii cu 2 buletine de calcul în versiuni de evaluare diferite, dintre care una, editată ulterior, a folosit-o în apărare, acesta acțiune este sau nu un FALS?

Admițând înscrisuri necertificate instanța n-a exonerat, deliberat, intimata de răspundere în fața legii pentru folosirea unui înscris întocmit după ce a fost emisă decizia contestată?

Tribunalul București - Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a reținut greșit din actele și lucrările dosarului, următoarele aspecte:

- în cererea de chemare în judecată referitor la pct.2, coroborat cu al.1/pg.4/4 și cu cererea de completare probe din 06.04.2009 (recurentul a arătat că 4 nu aplică, la determinarea punctajului mediu anual corespunzător stagiului suplimentar 01.11.2005-01.11.2006, procedura de calcul prevăzută de art.78 Legea nr.19/2000 decât pentru o singură luna, iar instanța a reținut că "mențiunea din decizie cu privire la stagiul suplimentar de 1 lună este eronată, în fapt fiind valorificată întreaga perioadă de 12 luni."

Mențiunea din decizie este corectă și dovedește că intimata a luat în considerare, ca stagiu suplimentar, din cele 12 luni cotizate, numai 1 lună. Restul de 11 luni sunt considerate, greșit, stagii de cotizare normale și, pe cale de consecință, nu le-a aplicat procedura de calcul stabilită de art.78Legea nr. 19/2000, adică n-a majorat punctajul lunar cu 0,3% per lună.

În cererea de chemare în judecată, referitor la pct.3, coroborat cu al.c/pg.4/4 și cu cererea de completare probe din 06.04.2009, recurentul a arătat că 4 nu aplică, la determinarea punctajului mediu anual corespunzător stagiului suplimentar 01.11.2006-01.11.2007, procedura de calcul prevăzută de art.78 Legea nr.19/2000 decât pentru 11 luni, iar instanța a reținut "un punctaj mediu anual de 3,26364, prin valorificarea stagiului suplimentar cuprins în perioada 01.11.2006-01.11.2007, fără să observe că intimata a valorificat la calcularea punctajului mediu anual numai 11 luni din cele 12 luni cotizate.

Dacă instanța compara înregistrările din decizia nr.-/25.09.2009 referitoare la adăugarea stagiului suplimentar 01.11.2005-01.11.2006 cu înregistrările din decizia nr.-/25.09.2009 referitoare la adăugarea stagiului suplimentar 01.11.2006-01.11.2007 ar fi observat că diferența dintre stagiul total de cotizare realizat, înregistrat pe decizia -/25.09.2009, referitoare la adăugarea stagiului suplimentar 01.11.2006-01.11.2007 și stagiul total de cotizare realizat, înregistrat pe decizia -/25.09.2009 referitoare la adăugarea stagiului suplimentar 01.11.2005-01.11.2006, este de: 53 ani 4 luni și 18 zile - 52 ani 5 luni și 18 zile = 11 luni. În realitate, din adeverința nr.25878 din 11.03.2009 - proba 24 rezultă că stagiul de cotizare 01.11.2006-01.11.2007 a fost de 12 luni.

În cererea de chemare în judecată al.d/pg.4/4 recurentul a cerut ca instanța să oblige 4 să aplice dispozițiile date prin sentința civilă nr.4844/09.11.2004 referitoare la aplicarea procedurii de calcul a punctajelor medii anuale pentru stagiile suplimentare 01.11.2003- 01.11.2004 și 01.11.2004 -01.11.2005.

Instanța nu observă că, în fapt, 4 refuzat nejustificat să considere stagiile de cotizare efectuate după pensionare, respectiv după data de 01.11.2000, ca stagii suplimentare și, pe cale de consecință, n-a aplicat niciodată procedura de calcul prevăzută de art.78 Legea nr.19/2000 decât obligată.

Așa se face că, după primele 3 stagii suplimentare efectuate, recurentul ar fi trebuit să cheme în judecată, iar prin sentința civilă nr.4844/09.11.2004 să fie obligată să recunoască (după 4 ani!!!) aceste stagii ca stagii suplimentare și să aplice procedura legală de calcul.

Recurentul arată că nu are pregătire juridică, dar legal și logic era ca 4 să recunoască toate stagiile ulterioare stagiilor consfințite ca stagii suplimentare prin sentința civilă nr.4844/09.11.2004, definitivă și irevocabilă, respectiv stagiile 01.11.2003-01.11.2004, 01.11.2004-01.11.2005, 01.11.2005-01.11.2006, 01.11.2006-01.11.2007, etc. ca fiind stagii suplimentare. 4, însă, a refuzat, îndemnându-l să se adreseze tribunalului, ceea ce a și făcut! A cerut instanței să oblige 4 să aplice dispozițiile sentinței civile nr.4844/09.11.2004, în fapt, să aplice procedura de calcul stabilită de art. 78 Legea nr.19/2000 pentru toate stagiile ulterioare datei de 01.11.2003 pentru a nu mai fi nevoit, să deschidă, pentru aceste stagii, de fiecare dată, câte un proces, așa cum consideră că trebuie.

Instanța susține că prin obligarea 4 să aplice dispozițiile art.78 Legea nr. 19/2000 prin decizia de recalculare conform OUG nr.4/2005 nu se mai impune revizuirea deciziilor care se referă la adăugarea stagiilor suplimentare 01.11.2003-01.11.2004 și 01.11.2004-01.11.2005, ceea ce nu e suficient, deoarece data de aplicare a deciziilor privind adăugarea stagiilor suplimentare menționate este 01.11.2004, respectiv 01.11.2005 iar data de aplicare a deciziei de recalculare, conform OUG nr.4/2005, este 01.12.2005. Pentru cele 2 stagii 01.11.2003-01.11.2004 și 01.11.2004-01.11.2005 4 are de plătit restanțe.

Prin cererea de chemare în judecată, pg.4/4, al. f), recurentul a cerut ca instanța să oblige să informeze în scris contestatorul, aceasta fiind singura posibilitate de a determina să răspundă petiționarului cine se face vinovat de întârzierea punerii în aplicare a sentinței civile nr.4844/09.11.2004 emisă de Tribunalul București, Secția VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, definitivă și irevocabilă prin decizia Curții de APEL BUCUREȘTI nr.828/R din 09.03.2005 și ce măsuri s-au luat împotriva vinovaților în conformitate cu prevederile Capitolului VII/ Răspunderea juridică/art.145 din Legea nr. 19/2000: "încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravențională sau penală, după caz".

Prin recursul formulat, recurenta Casa de pensii a Municipiului B arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre care nu cuprinde motivele de drept pe care se sprijină (art. 304, pct. 7 Cod procedură civilă), hotărâre care este lipsita de temei legal (art. 304, pct. 9 Cod procedură civilă).

Astfel cum se arată în literatura juridica de specialitate, "fie considerentele hotărârii nu permit să se constate dacă elementele de fapt necesare pentru justificarea aplicării legii se găsesc în cauza, fie instanța se "rătăcește" într-un domeniu al dreptului cu totul străin cauzei, în loc să aplice normele de drept substanțial potrivite".

Tribunalul Bucureștia reținut în considerentele sentinței civile recurate că pârâta Casa de Pensii a Municipiului B nu ar fi făcut dovada că a aplicat dispozițiile art. 78, alin. 8 din Legea nr. 19/2000; instanța de fond a apreciat că, în raport de sentința civila nr. 4.844/09.11.2004 pronunțată de Tribunalul București, definitivă și irevocabilă, prin prezentul litigiu se analizează procedura de recalculare conform OUG4/2005, situația juridică reținută fiind distinctă.

Art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă prevede obligația pentru instanța de judecată de a arata în cadrul hotărârii, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile părților. Nerespectarea acestei dispoziții atrage nulitatea hotărârii în condițiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.

Instanța de fond a încălcat, prin prezenta sentință, dispozițiile art. 166 Cod procedură civilă coroborate cu cele ale art. 1201 Cod civil, pronunțând o hotărâre judecătorească cu un dispozitiv parțial identic cu cel al sentinței nr. 4.844/09.11.2004. De altfel, instanța de fond a reținut în mod greșit că procedura reglementată prin nr.OUG 4/2005 nu are legătura cu aplicarea dispozițiilor Legii nr. 19/2000, încălcând, astfel, în mod flagrant dispozițiile art. 2 alin. 1 din nr.OUG 4/2005.

Prin obligarea recurentei la anularea deciziilor de pensie din 23.09.2008 și din 25.09.2008 instanța de fond a pronunțat o hotărâre judecătoreasca care încalcă prevederile cap. B, secțiunea VI, art. 26 din Ordinul nr. 340/2001:

Astfel, art. 26 "Punctajul anual al asiguratului se determină potrivit art. 78 alin. (1) și (2) din lege, pe baza venitului brut realizat lunar, prevăzut la pct. 19 din prezentele norme, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.

de majorarea punctajului prevăzută la art. 78 alin. (8) din lege persoanele care, după îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii.

Această majorare se aplică numai punctajului corespunzător perioadei de stagiu de cotizare, realizată după îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă.

Majorarea punctajului se acordă și în cazul recalculării pensiilor, reglementată la art. 95 din lege, folosindu-se aceeași procedură."

Întrucât instanța de fond a pronunțat o hotărâre judecătorească lipsită de temei legal și care încalcă norme de drept material cu caracter imperativ, recurenta solicită instanței să facă aplicarea art. 306 alin. (2) Cod procedură civilă.

Având în vedere cele arătate mai sus, recurenta solicită admiterea prezentului recurs astfel cum a fost formulat și, prin decizia civilă ce se va pronunța, să se dispună casarea în tot a sentinței civile nr. 3.936/12.05.2009 pronunțate de Tribunalul București în dosarul nr-, în sensul respingerii în tot a acțiunii intimatului

Cercetând recursurile declarate prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele motive:

Motivul cuprins în recursul persoanei fizice, referitor la nerespectarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 114¹alin. 2. pr. civ. este neîntemeiat, întrucât prin citația transmisă casei de pensii la data de 18.11.2008 (fila 34 dosar fond), prima instanță i-a învederat această obligație, după cum este și nepertinent, întrucât eventuala nerespectare a acestui text nu a antamat în niciun fel soluția atacată, recurentul nearătând vreo consecință a pretinsei nelegalități procedurale cât privește judecarea fondului cauzei. Se mai reține și că recurentul nu are interes să invoce o atare neregulă de procedură, de care s-ar putea prevala, eventual, pârâta, ea fiind sancționată cu decăderea din dreptul de a mai propune probe sau invoca excepții care nu sunt de ordine publică, aceasta fiind sensul obligativității depunerii întâmpinării, iar nu crearea unei prezumții de temeinicie a pretențiilor reclamantului, dacă pârâtul nu formulează întâmpinare, proba rămânând în sarcina celui dintâi, conform regulii generale cuprinse în art. 1169. civil, acesta fiind ținut să-și dovedească pretențiile chiar dacă partea adversă nu se apără în nici un fel.

Considerațiile anterioare, referitoare la lipsa de relevanță asupra fondului cauzei, sunt valabile și cât privește criticile privitoare la depunerea de copii necertificate pentru conformitate cu originalul, în condițiile în care reclamantul-recurent nu învederat lipsa de concordanță cu originalele aflate la dosarul casei de pensii, respectiv neprecizarea înscrisurilor depuse, raportat la fiecare capăt de cerere, în condițiile în care toate acestea priveau nelegalitatea recalculărilor succesive, susceptibile de verificare prin luarea în considerare a tuturor datelor și actelor aflate în dosarul de pensionare.

Cât privește încuviințarea probei cu înscrisuri, acesta este un act perfect procedural, în baza art. 172. pr. civ. în exercitarea rolului activ și în interesul unei juste aprecieri asupra cauzei, instanța putând ordona producerea oricărui înscris, având aprecierea asupra probelor necesare, oricând, în cuprinsul judecății.

În privința probei cu expertiza contabilă, însă în mod întemeiat a procedat Tribunalul la decăderea reclamantului din beneficiul acestei probe, față de atitudinea culpabilă constând în refuzul achitării onorariului de expert. Se reține că instanța nu este ținută la efectuarea sau verificarea unor calcule matematice, ci doar la stabilirea unor situații de fapt și încadrări în drept, or, dacă a dispus administrarea probei cu expertiză, în sarcina și beneficiul reclamantului, rezultă că a considerat-o necesară pentru verificarea aspectelor tehnice ale speței, în absența acesteia fiind legitimată a nu se putea pronunța cu privire la ele. Se arată, totodată, și că instanța nu este chemată să răspundă unor chestiuni de principiu, întrebări teoretice, de natura celor formulate de recurent în cuprinsul căii de atac, fiind ca regulă, o instanță de realizare a dreptului, astfel cum rezultă din prevederile art. 111. pr. civ. ceea ce, în speța care face obiectul litigiului de față, presupunea verificarea concretă calculului cuantumului pensiei, a modului în care au fost culese toate datele din dosar, a veniturilor valorificate, pentru a putea raporta rezultatul expertului autorizat la valorile stabilite de casa de pensii.

Or, sub aceste aspecte, în mod corect s-a relevat că, în lipsa unei expertize contabile, instanța nu poate verifica corectitudinea stabilirii pensiei, din punctului de vedere al modului de valorificare a salariului de merit care apare ca fiind luat în calcul, după cum nu este datoare să calculeze ea însăși, pe baza mențiunilor din carnetul de muncă sau adeverințelor aflate la dosar, veniturile brute lunare realizate de asigurat în perioadele în litigiu. Cât privește restul întrebărilor retorice, Curtea constată că recurentul nu se mai poate plânge în recurs de nevalorificarea stagiilor suplimentare de cotizare succesive de câte 12 luni, respectiv de nerespectarea dispozițiilor art. 78 din Legea nr. 19/2000, de vreme ce prin dispozitivul și considerentele sentinței, instanța a dispus întocmai aceasta, indicând în concret perioadele ce reprezintă stagiul suplimentar.

Prin urmare, nu are relevanță dacă intimata valorificase complet stagiile suplimentare, astfel cum rezultă din buletinele de calcul și numai din eroare menționase în cuprinsul deciziilor, stagii de muncă de o lună sau 11 luni, ori dacă, într-adevăr, nu valorificarea decât atât, după cum, din perspectiva obținerii dreptului în justiție, nu mai este concludentă modalitatea de emitere a buletinelor de calcul atașate deciziilor succesive, de vreme ce instanța a sancționat ca atare obligația valorificării întregului stagiu de cotizare suplimentar, interesul urmărit fiind, sub acest aspect, întocmai acordat realizat.

În mod corect însă, a constatat rămasă fără obiect, cererea de revizuire a deciziilor emise în anul 2007, de adăugare a stagiului suplimentar realizat în perioada 01.11.2003-01.11.2005, față de dispoziția de recalculare a pensiei în baza OUG nr. 4/2005, cu valorificarea, potrivit art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000, a stagiului suplimentar de cotizare realizat în perioada 01.11.2000-01.11.2005.

Din această perspectivă, reclamantul-recurent nu poate pretinde nici ca diferențele de drepturi să-i fie achitate, corespunzător stagiilor realizate în perioada 01.11.2003-01.11.2004, și 01.11.2004-01.11.2005, cu începere din 01.11.2004, respectiv 01.11.2005, pentru că nu se mai află în interiorul termenului de prescripție de 3 ani de la aceste date, prevăzut de art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 pentru a le putea valorifica, acțiunea fiind introdusă la 05.11.2008, după cum împotriva deciziilor emise în anul 2007, nu a formulat contestație în termenului de 45 de zile prevăzut de art. 87 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, recalcularea începând cu 01.12.2005 fiind acordată doar ca urmare a dispozițiilor derogatorii și de favoare pe care OUG nr. 4/2005 le conține pentru recalcularea pensiilor ce intră sub incidența ei.

În fine, în mod legal și temeinic a argumentat prima instanță că este lipsită de orice temei solicitarea reclamantului de a-i fi comunicat numele persoanei care se face vinovată de erorile reținute în calculul drepturilor de pensie și eventuala tragere la răspundere a acesteia, întrucât, față de asigurați, pentru erorile săvârșite de funcționarii ei, răspunde, potrivit legii, casa de pensii, urmând ca aceasta, la rândul său, prin organele de conducere, să decidă dacă se regresează sau atrage răspunderea, de orice natură, a salariatului care se face vinovat de neglijență ori rea-credință, în exercițiul atribuțiilor sale.

Cât privește recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, Curtea constată că, deși a invocat prevederile art. 304 pct. 7 și 9. pr. civ. recurenta nu a arătat în ce constă pretinsa nemotivare ori nerespectare a legii, dimpotrivă, considerentele primei instanțe sunt clare, persuasive și suficiente, susținând fără vreo contradicție soluția pronunțată, după cum încadrarea în drept este pertinentă și indicată cu suficientă precizie, raportat la pretențiile formulate și raționamentul care a dus la soluționarea cauzei.

De asemenea, deși a invocat prevederile capitolului B, Secțiunea VI, art. 26 din Ordinul nr.340/2001, recurenta nu a arătat în ce fel ar fi fost nesocotite de prima instanță, de vreme ce contestatorul se afla întocmai în ipoteza stagiului suplimentar realizat după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, cu singura derogare, rezultată din aplicarea OUG nr. 4/2005, cât privește data de la care se acordă drepturile de pensie recalculate, cu luarea în considerare și a stagiului suplimentar realizat anterior datei de 01.12.2005, a recalculării.

De asemenea, nu se poate reține nici incidența art. 166. pr. civ. și 1201. civil referitor la autoritatea de lucru judecat, întrucât obiectul celor două procese este diferit, astfel, acțiunea anterioară finalizată prin sentința nr. 4844/09.11.2004 a Tribunalului Bucureștia privit stagiul de cotizare suplimentar aferent perioadei 01.11.200-01.11.2003, cu consecința nelegalității deciziei nr. -/23.02.2003, iar prezentul proces pune în discuție nelegalitatea deciziilor emise la 23.09, respectiv 25.09.2009, față de modul de valorificare a stagiului suplimentar realizat ulterior datei de 01.11.2003. Faptul că instanța a sancționat o obligație de aceeași natură pentru acte și fapte ulterioare, nu are semnificația încălcării autorității de lucru judecat, ci unității de rezolvare a unor situații similare, dar diferite prin obiect și efecte în timp; mai mult, casa de pensii nu se poate prevala de sancționarea a încă unei obligații, de același fel, în sarcina sa, întrucât ar însemna să-și invoce propria culpă cu privire la nerespectarea în mod repetat a legii în calculul drepturilor de pensie.

Rezultă, pe baza celor expuse, că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a legii, prin raportare la care recursurile sunt nefondate și vor fi respinse ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții: G și CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.3936 din data de 12.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER

Red.

Tehnored.

2 EX./17.11.2009

Jud. fond:

Președinte:Dragoș Alin Călin
Judecători:Dragoș Alin Călin, Nadia Raluca Ilie

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 5704/2009. Curtea de Apel Bucuresti Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 5705/2009. Curtea de Apel Bucuresti Plată asigurări sociale. Decizia 5707/2009. Curtea de Apel Bucuresti Recalculare pensii. Decizia 5708/2009. Curtea de Apel Bucuresti