Recalculare pensii. Decizia 839/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.6846/2009
SECȚIA A VII-A - CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.839/
Ședința Publică din data de 16 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Magdalena Petre
JUDECĂTOR 2: Dorina Zeca
JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy
GREFIER: - -
*****************
Pe rol fiind, soluționarea recursurilor declarate de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, cât și de către recurenta-reclamantă -, împotriva sentinței civile nr. 5868 din data de 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 28471/3/AS/2008 - având ca obiect"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns: recurenta-reclamantă -, personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, în ședință publică, procedează la identificarea recurentei-reclamante -, aceasta legitimându-se cu cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Recurenta-reclamantă -, interpelată fiind, arată că a solicitat cauza la amânare, întrucât dorește să studieze dosarul, respectiv recursul declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, având în vedere faptul că motivele de recurs formulate de către aceasta din urmă nu i-au fost comunicate.
Curtea constată că motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B au fost comunicate către recurenta-reclamantă - odată cu îndeplinirea procedurii de citare. Însă, având în vedere solicitarea recurentei-reclamante, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a-i da acesteia posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul motivelor de recurs formulate de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
La reluarea pricinii la a doua strigare, se prezintă recurenta-reclamantă - personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Recurenta-reclamantă -, având cuvântul, arată că înțelege să solicite amânarea judecății pricinii pentru a studia recursul declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în vederea formulării eventualelor apărări.
Curtea constată că recurenta-reclamantă - a fost citată la data de 04.01.2010, cu copia motivelor de recurs formulate de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, astfel că are cunoștință de termenul acordat pentru această dată, situație față de care, apreciază că partea reclamantă a avut suficient timp pentru a se interesa de dosar și a-și pregăti apărarea.
Așa fiind, respinge cererea de amânare a judecății pricinii formulate de către recurenta-reclamantă -, ca neîntemeiată, și dispune lăsarea cauzei la a treia strigare.
La reluarea pricinii la a treia strigare, se prezintă recurenta-reclamantă - personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Recurenta-reclamantă -, interpelată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții recurente prezente în susținerea, respectiv combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurenta-reclamantă -, având cuvântul, arată că a înțeles să critice hotărârea pronunțată de către instanța de fond întrucât este nemulțumită de faptul că nu i s-au acordat cheltuielile de judecată efectuate cu prezentul litigiu, cu precizarea că altă nemulțumire nu mai are.
Așa fiind, pentru considerentele inserate în cuprinsul motivelor de recurs formulate în cauză, recurenta-reclamantă - concluzionează în sensul admiterii cererii sale de recurs, așa cum a fost formulată și motivată în scris.
Cât privește recursul declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, recurenta-reclamantă -, având cuvântul, solicită respingerea acestuia, ca nefondat.
Curtea declară dezbaterile închise, potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civilă și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5868 din data de 30.09.2009, pronunțată în dosarul nr. 28471/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea, precizată, formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B ()și, în consecință, a anulat decizia de recalculare a pensiei nr. - din data de 28.05.2008.
Totodată, a obligat pârâta să emită reclamantei o decizie de pensie, începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare a unui punctaj mediu anual de 0,69852, pe baza căruia să se stabilească un cuantum al pensiei de 235 lei, conform raportului de expertiză.
De asemenea a obligat pârâta să plătească reclamantei diferențele de pensie de 37 lei, conform raportului de expertiză.
A mai obligat pârâta să emită o decizie de restabilire a indemnizației reclamantei, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 8/2006, cu începere de la data de 01.01.2008, pe baza pensiei stabilite conform prezentei sentințe, precum și la plata diferenței de indemnizație de 54 lei.
În considerentele hotărârii judecătorești, prima instanță a reținut că prin decizia nr. -/28.05.2008, întocmită de pârâtă, în temeiul dispozițiilor nr.OUG 4/2005, precum și ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 1835/5.03.2008 a Tribunalului București, a fost recalculată pensia pentru limită de vârstă a reclamantei, începând cu data de 01.12.2005. În același timp, prin decizia respectivă, potrivit sentinței sus-menționate, s-au anulat deciziile de pensie nr. -/12.07.2007 și nr. -/14.11.2007.
S-a menționat în decizia de recalculare a pensiei că, în urma recalculării, reclamantei i se cuvine punctajul mediu anual de 0,69720 puncte și un cuantum al pensiei de 207 lei.
Expertul a precizat, în raportul de expertiză pe care l-a întocmit în cauză, că din calcul a rezultat, la data de 01.12.2005, un punctaj mediu anual de 0,69852 puncte, cu un cuantum al pensiei cuvenit de 235 lei.
A mai menționat că, la data de 01.12.2005, cuantumul în plată care intra la comparație este de 235 lei, precum și că acest cuantum este mai mare decât cuantumul care ar rezulta prin multiplicarea punctajului mediu anual rezultat prin recalculare.
Instanța de fond a reținut că, într-adevăr OUG nr. 4/2005 prevede în art. 6 că: "În vederea stabilirii cuantumului pensiei ce urmează a fi plătită după efectuarea recalculării, punctajul mediu anual calculat potrivit art. 4 se compară cu punctajul mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna anterioară celei în care se efectuează plata, în conformitate cu etapele prevăzute la art. 3.
În situația în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menține cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât acesta.".
Instanța a mai observat că expertul contabil a precizat că diferențele de pensie neachitate, astfel, de către Casa de Pensii sunt de 37 lei.
Așadar, față de suma relevată de expertiza de specialitate, a obligat-o pe pârâtă să achite reclamantei diferența bănească a pensiei rezultate, de 37 lei.
Prima instanță a avut în vedere că potrivit dispozițiilor art. 87 din Legea nr. 19/2000 a fost anulată decizia de recalculare pensie nr. - din data de 28.05.2008 și a fost obligată pârâta să emită o decizie de pensie reclamantei, începând cu data de 01.12.2005, cu un punctaj mediu anual de 0,69852 și un cuantum al pensiei de 235 lei, conform raportului de expertiză
A constatat că, la stabilirea indemnizației în baza Legii nr. 8/2006, prin decizia nr. -/19.03.2008, pârâta a calculat pentru reclamantă un cuantum al pensiei necorespunzător la data stabilită pentru plata indemnizației, față de punctajul mediu anual cuvenit reclamantei, conform expertizei, fără a ține seama de dispozițiile art. 1 din Legea nr. 8/2006, referitoare la procentul de 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării.
Astfel, prima instanță a reținut că, întrucât expertul a precizat în raportul de expertiză că pârâta trebuia să mai achite reclamantei diferența de indemnizație de 846 lei, iar din aceasta indemnizație reclamanta a recunoscut, prin precizarea acțiunii sale, la data de 15.04.2009, că mai are de primit doar 54 lei, depunând și un cupon de pensie referitor la încasarea sumei de 792 lei în luna aprilie 2008, instanța a dispus obligarea pârâtei să emită o decizie de restabilire a indemnizației reclamantei, în baza Legii nr. 8/2006, cu începere de la data de 01.01.2008, pe baza pensiei stabilite conform prezentei sentințe, precum și la plata diferenței de indemnizație, de 54 lei.
Împotriva sus-menționatei sentințe, au declarat recurs, motivat în termenul legal, atât reclamanta -, cât și pârâta Casa de Pensii a Municipiului B (),criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin recursul formulat, recurenta-reclamantă -solicită modificarea sentinței civile nr. 5868/30.09.2009, în sensul de a se dispune și obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B la plata, în favoarea sa, a cheltuielilor de judecată în valoare de 800 lei (RON).
În susținerea solicitărilor sale de restituire a cheltuielilor de judecată, de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, recurenta-reclamantă adus următoarele argumente:
Arată că instanța de fond a dispus efectuarea, în speță, a unei expertize, al cărei cost de 800 lei (RON), ce a fost suportat de către recurenta-reclamantă, conform chitanței fiscală care atestă plata onorariului de expert, depusă în dosarul de fond.
Consideră că expertiza contabilă a fost pe deplin justificată, fapt rezultat din sentința civilă nr. 5868/30.09.2009, prin care i s-a dat recurentei-reclamante dreptate în totalitate, solicitându-se refacerea deciziilor de pensionare anterioare, precum și restituirea unor diferențe bănești în valoare de 91 lei.
Recurenta-reclamantă mai arată că, prin expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză, s-a realizat clarificarea deplină a drepturilor sale, expertiză consfințită prin sentința civilă nr. 5868/30.09.2009, acest fapt petrecându-se, însă, după ce recurenta-pârâtă a emis nu mai puțin de 9 decizii de pensionare - toate eronate -, care au condus la ivirea unui contencios în justiție, care a început în anul 2001 și a durat până în prezent.
Recurenta-reclamantă nu indică temeiurile de drept ale cererii sale de recurs.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-pârâta Casa de Pensii a Municipiului B (), arată că instanța de fond, în dispozitivul sentinței recurate, a obligat-o să anuleze decizia de recalculare menționată mai sus și să emită o nouă decizie, prin care să stabilească drepturile de pensie ale recurentei-reclamante începând cu data de 01.12.2005, în raport de un punctaj mediu anual de 0,69852, precum și calcularea unui cuantum al pensiei de 235 lei, conform raportului de expertiză întocmit în cauză.
mai arată că, de asemenea, a fost obligată să emită o decizie de restabilire a indemnizației cuvenită reclamantei în baza Legii nr. 8/2006, cu începere de la data de 01.01.2008.
Recurenta-pârâtă învederează instanței de recurs, că instanța de fond a luat în considerare concluziile raportul de expertiză contabilă, fapt ce a dus la majorarea cuantumului de pensie, conform calculelor efectuate în respectivul raport (și ale instanței de fond), ci nu potrivit calculelor efectuate de Casa Locală de Pensii sector 5
Apreciază că această măsură nu este doar o încălcare a competentei instanței de fond, referitoare la controlul actului administrativ atacat, ci și o cauză de depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.
Consideră că stabilirea cuantumului și a punctajului pensiei este o imixtiune în activitatea, în condițiile în care această activitate este specifică numai acestei instituții, nu și instanțelor de judecată.
Astfel, recurenta-pârâtă susține că prima instanță "a interpretat greșit actul juridic dedus judecații, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.".
De asemenea, mai susține că sentința civilă nr. 5868/30.09.2009 a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În aceste sens, arată că, în speță, este vorba despre punctul de vedere al expertului (expert nespecializat în asigurări sociale), în raport de actele luate în considerare la emiterea deciziei de pensie de către singura instituție abilitată să efectueze aceasta operațiune și anume, casa teritorială de pensii.
Astfel, susține recurente-pârâtă, un raport de expertiză nu poate stabili un punctai sau un cuantum al pensiei (stabilirea pensiei fiind un atribut exclusiv al caselor teritoriale de pensii), ci poate cel mult să precizeze ce anume nu s-a luat în calcul, unde anume s-a greșit când s-au preluat datele din carnetul de muncă, adeverințe etc.
Ca urmare, consideră că, deși un raport de expertiză trebuie să fie doar un punct de reper pentru instanță, în speță, instanța de fond, preluând punctul de vedere al expertului și stabilind un anumit punctaj, și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, realizându-se, în acest mod, o imixtiune în activitatea unei instituții publice cu atribuții specifice și exclusive în domeniul pensiilor.
Arată că sentința civilă nr. 5868 din data de 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale este netemeinică și nelegală în măsura în care a obligat Casa de Pensii a Municipiului B la anularea deciziilor de pensie (prin care recurenta a apreciat că s-a adus la zi pensia reclamantei) și la emiterea unei noi decizii, începând cu data de 01.12.2005.
Recurenta-pârâtă apreciază că încadrarea în dispozițiile legii se poate face, de către instanța de judecată, numai cu data prezentării dovezilor și în funcție de acestea și că, mai mult decât atât, sentința instanței de fond este greșită deoarece nu ține seama, în mod evident, de cadrul legal de acordare a drepturilor de pensie prevăzute de lege, de actele depuse la dosar, precum și sub aspectul analizării corectitudinii actului dedus judecații.
Prin urmare, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B susține că ea a procedat în mod corect la emiterea deciziilor atacate, respectând prevederile legale, prevederi care, însă, au fost ignorate de instanța de fond.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, recurenta-pârâtă invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă.
Nu s-au administrat probe noi în prezentul recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererile de recurs formulate de părți, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041Cod proc. civilă, Curtea reține următoarele:
Întrucât recurenta-reclamantă nu a indicat temeiurile de drept ale cererii sale de recurs, Curtea, făcând aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. 3 Cod proc. civilă, apreciază că dezvoltarea motivelor de fapt, formulate în cuprinsul cererii de recurs, face posibilă încadrarea acestora în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, astfel că va analiza recursul prin prisma acestor temeiuri de drept.
Cât privește recursul declarat de recurenta-reclamantă -, Curtea apreciază că acesta este fondat, astfel că îl va admite ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Curtea reține că recurenta-reclamantă critică hotărârea fondului numai sub aspectul modului în care a fost soluționată cererea sa de acordare a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul de expert pe care ea l-a avansat cu prilejul efectuării, la judecata în fond a cauzei, a expertizei contabile judiciare, aspect pe care l-a precizat și în ședința publică din data de 16.02.2010, fiind consemnat întocmai în practicaua prezentei decizii.
Cu privire la critica formulată de recurenta-reclamantă, Curtea constată că prin sentința civilă nr. 5868 din data de 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale a fost admisă acțiunea, precizată, formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B () și, în consecință, a fost anulată decizia de recalculare a pensiei nr. - din data de 28.05.2008, fiind obligată pârâta să emită reclamantei o decizie de pensie, începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare a unui punctaj mediu anual de 0,69852, pe baza căruia să se stabilească un cuantum al pensiei de 235 lei, conform raportului de expertiză întocmit în cauză.
Totodată, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei diferențele de pensie de 37 lei, conform raportului de expertiză, fără a fi, însă, obligată și la plata, către reclamantă, a cheltuielilor de judecată ocazionate de judecata în fond a prezentului proces, deși, prin petitul acțiunii introductive, aceasta a formulat și un capăt de cerere în acest sens.
Ca urmare, Curtea apreciază că sunt fondate criticile formulate de recurenta-reclamantă -, întrucât instanța de fond era datoare să facă aplicarea, în speță, a dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod proc. civilă, potrivit cărora:
"Partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.".
Față de dispozițiile legale sus-citate și având în vedere și aspectele expuse anterior, Curtea apreciază că instanța de fond era datoare să rețină că pârâta a căzut în pretenții și că reclamanta era îndreptățită să primiească de la aceasta suma reprezentând cheltuielile de judecată, constând în onorariul de expert pe care ea l-a achitat cu prilejul administrării, în cauză, a probei cu expertiză contabilă judiciară.
Ca urmare, Curtea apreciază că recursul declarat de recurenta-reclamantă - este fondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, alin. 2 și alin. 3 teza 1 Cod proc. civilă, îl va admite și, în consecință, va modifica în parte, sentința recurată, în sensul că o va obliga pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului B să plătească reclamantei suma de 800 lei (RON), cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de expert, conform chitanței fiscale de la fila 54 din dosarul de fond.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, Curtea apreciază că acesta este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, din următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică:
"Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.
Cuantumul indemnizației reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării,dar nu poate depăși două salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată.".
Or, constată Curtea, cu prilejul stabilirii, în favoarea recurentei-reclamante -, prin decizia nr. -/19.03.2008, a indemnizației cuvenită în temeiul dispozițiilor Legii nr. 8/2006, casa teritorială de pensii aflată în subordinea recurentei-pârâte a calculat un cuantum eronat al pensiei acesteia, fără a face interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale sus-citate, aspect ce a fost reținut în mod corect și de către prima instanță.
Curtea reține că, deși în raportul de expertiză întocmit în faza judecății în fond a prezentului proces s-a stabilit că diferența de indemnizație este de 846 lei, întrucât, prin cererea precizatoare formulată în cauză, reclamanta a recunoscut că mai are de primit numai 54 lei și a depus și un cupon de pensie referitor la încasarea sumei de 792 lei în luna aprilie 2008, în mod justificat, respectând principiul disponibilității operabil în materie civilă, instanța de fond obligat-o pe pârâtă să emită o decizie de restabilire a indemnizației reclamantei (cuvenită în temeiul dispozițiilor Legii nr. 8/2006), cu începere de la data de 01.01.2008, pe baza pensiei stabilite conform sentinței, precum și la plata diferenței de indemnizație, de 54 lei.
De asemenea, Curtea apreciază că nu se susține critica recurente-pârâte referitoare la faptul că prima instanță și-ar fi întemeiat în mod exclusiv soluția pe concluziile raportului de expertiză judiciară contabilă, întocmit în cauză.
Astfel, Curtea reține că proba cu expertiză nu a fost unica probă administrată cu prilejul soluționării în fond a procesului, această probă fiind analizată de instanță nu ca o probă singulară, ci în contextul întregului material probator administrat în cauză, astfel că a fost valorificată prin coroborarea cu toate aspectele rezultate din înscrisurile depuse la dosar.
Totodată, Curtea mai reține că prima instanță a analizat modul în care expertul a determinat, prin calcule contabile, punctajul necesar stabilirii cuantumului pensiei și celelalte elemente ale acesteia, însă doar instanța de judecată a fost aceea care a interpretat și aplicat dispozițiile legale, incidente în cauză, nicidecum expertul judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr. 5868 din data de 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 28471/3/AS/2008, în contradictoriu cu recurenta-reclamantă -.
Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă -, împotriva aceleiași sentințe civile nr. 5868 din data de 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 28471/3/AS/2008, în contradictoriu cu recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Modifică, în parte, sentința recurată, în sensul că:
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 800 lei (RON), cu titlu de cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 EX. / 15.03.2010
Jud. fond:;
.
Președinte:Magdalena PetreJudecători:Magdalena Petre, Dorina Zeca, Amelia Farmathy
