Art. 161 cod procedura civila Excepţiile de procedură şi excepţia puterii de lucru judecat Judecata
| Comentarii |
|
Capitolul III
Judecata
Secţiunea II
Excepţiile de procedură şi excepţia puterii de lucru judecat
Judecata
Secţiunea II
Excepţiile de procedură şi excepţia puterii de lucru judecat
Art. 161
(1)Când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri.
(2)Dacă lipsurile nu se împlinesc, instanţa va anula cererea.
| ← Art. 160 cod procedura civila Excepţiile de procedură şi... | Art. 162 cod procedura civila Excepţiile de procedură şi... → |
|---|
Asociaţia de proprietari, a ocupat un spaţiu comercial, care a fost construit de societate şi care s-a intabulat pe numele societăţii, ca drept construit de societate, cu bani împrumutaţi de la persoana fizică, de la mine ca administratorul unic. Pe decizia de împrumut, sa precizat că pentru neachitarea debitului, la scadenţă, achitare dovedită prin aviz pe decizia de împrumut, construcţia trece în patrimoniul creditorului persoană fizică, ceia ce s-a şi întâmplat. Debitul nu s-a achitat . Asociaţia de proprietari, după
Citește mai mult
mai bine de 10 ani de la construirea spaţiului a solicitat evacuarea societăţii din spaţiu, care funcţiona doar pe baza unui contract de închiriere, încheiat cu persoana fizică fost creditor. Acţiunea asociaţiei, a fost respinsă irevocabil. Cu toate acestea, asociaţia de proprietari, prin intermediul primăriei care a ocupat spaţiul ilegal şi care era în procedură de executare, pentru eliberarea spaţiului, aceasta, as. De proprietari, a ocupat spaţiul şi a amânat de mai multe ori eliberarea faţă de executor, timp în care a intabulat spaţiul pe numele său. Intabularea s-a anulat de oficiul de cadastru şi de prima instanţă de judecată, cauza este în apel declarat de as. de proprietari. Pe timpul judecării procesului la fond şi în apel, as. de proprietari, a chemat în judecată lichidatorul, societatea nu a citat-o la adresa sa, adică la sediul societăţii ci la un sediu al lichidatorului, acesta nu s-a prezentat la proces, iar instanţa de fond a anulat contractul de închiriere cu societatea şi a trecut spaţiul comercial pe numele as. De proprietari, obţinând astfel o hotărâre irevocabilă dată de prima instanţă. La un termen al apelului, As. de proprietari, a prezentat această hotărâre şi s-a declarat proprietara spaţiului comercial. Împotriva hotărârii irevocabile, am declarat revizuire, precizată apoi ca - contestaţie în anulare. La un termen avut recent, as. de proprietari a invocat excepţia lipsei dovezii de reprezentant, a mea, care am promovat contestaţia, Lucrările dv. acum, sunt bine venite, fapt pentru care mă consider mult îndatorat, Vă mulţumesc.1. împlinirea lipsurilor. Contestaţia nu poate fi respinsă ca fiind făcută de o persoană fără calitate, atât timp cât a
survenit o abilitare înainte de închiderea dezbaterilor, posibilă potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 161 C. proc. civ. (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1048/ 1955, în C.D. 1955, p. 270);
2. Soţi. Un soţ, deşi nu este parte în proces, poate introduce în termen legal şi în mod valabil o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în defavoarea celuilalt soţ, care îşi poate însuşi această cale de atac, semnând cererea respectivă, în
Citește mai mult
condiţiile legii, într-o asemenea situaţie, instanţa trebuie să dea părţii posibilitatea să împlinească lipsurile cererii, iar nu să se rezume la anularea ei ca fiind făcută de o persoană fără calitate (C.A. Timişoara, secfia civilă, decizia nr. 200/1952, în Justiţia Nouă nr. 4/1952, p. 591).Notă: Potrivit art. 161 alin. (1), instanţa nu „trebuie", ci „poate" da un termen pentru împlinirea lipsurilor. în consecinţă, dacă soţul care nu a participat la judecată a introdus calea de atac în nume propriu, aceasta poate fi ratificată de celălalt soţ, însă, prin aplicarea regulilor de la gestiunea de afaceri, numai înăuntrul termenului de exercitare a căii de atac respective. Când calea de atac a fost introdusă în numele soţului ce a participat la judecată, art. 161 C. proc. civ. devine aplicabil (prin definiţie, nu avem în vedere acele cazuri în care se aplică prezumţia de mandat tacit reciproc al soţilor).
Cu toate că potrivit alin. (1), „se poate da un termen", instanţa nu are un drept de opţiune ci va trebui să amâne judecata.
Rezultă aceasta din alin. (2), pentru că împlinirea lipsurilor se poate face numai după acordarea termenului potrivit alin. (1).
2. Dacă s-a invocat lipsa capacităţii procesuale de exerciţiu, nulitatea poate fi evitată prin intervenirea în proces a reprezentantului sau
Citește mai mult
ocrotitorului legal, care ratifică actele de procedură săvârşite până în acel moment, ori prin dobândirea capacităţii de exerciţiu de către titularul dreptului.în cazul în care sunt confirmate numai o parte din acte, nulitatea va afecta numai actele neratificate.
3. Lipsa dovezii calităţii de reprezentant se invocă pe cale de excepţie.
Deşi prin efectul pe care îl produce excepţia este peremptorie, pentru că duce la anularea cererii, ea începe prin a avea efect dilatoriu deoarece nulitatea nu intervine automat, la data la care se invocă excepţia, ci numai dacă nu se face dovada calităţii de reprezentant în termenul acordat în acest scop.
Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant este o excepţie de procedură, art. 161 fiind înscris în Cod în secţiunea intitulată „Excepţiile de procedură şi excepţia puterii lucrului judecat".
Excepţia poate fi invocată în orice stare a pricinii, dar nu direct în căile de atac, de vreme ce sancţiunea lipsei dovezii calităţii de reprezentant este nulitatea relativă. Or, nulitatea relativă nu poate fi invocată pentru prima oară în căile de atac.
4. Titularul dreptului poate ratifica actele făcute de cel care nu avea calitatea de reprezentant, pentru că art. 161 tratează această excepţie împreună cu excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu, al cărei regim juridic este stabilit de art. 43.
5. Sancţiunea anulării cererii intervine numai dacă cererea a fost făcută prin reprezentant, în numele titularului, iar nu de titular personal. Pentru această ultimă ipoteză, dacă în instanţă se înfăţişează numai reprezentantul care nu-şi dovedeşte calitatea în condiţiile art. 83, instanţa nu poate lua în considerare prezenţa acestuia iar partea pentru care s-a înfăţişat reprezentantul va fi considerată absentă.
Dacă în cererea pe care o face, reprezentantul nu-şi arată calitatea, el este presupus că a acţionat în nume propriu şi nu mai poate pretinde ulterior că lucrează ca mandatar, ceea ce va avea drept consecinţă respingerea cererii ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală, de vreme ce reprezentantul nu este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii.
Autoritate administrativ-teritorială. Reprezentare
în temeiul art. 67 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale, primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.
Cererea de recurs promovată şi semnată de Directorul executiv al Direcţiei Juridice, Contencios şi Legislaţie din cadrul primăriei, care nu a fost însoţită de dovada mandatului convenţional acordat pentru exercitarea căii de atac, se impune a fi anulată, în baza art. 302' lit. d) şi art. 161 C. proc. civ.,
Citește mai mult
pentru lipsa calităţii de reprezentant al recurentului. - C.A. Bucureşti, Secţiaa VlII-a de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 745/2005, Culegere de practică judiciară în materia contenciosului administrativ pe anul 2005, p. 436.
Curatelă. Ratificarea actelor de procedură
într-adevăr, decizia de curatelă a fost obţinută după momentul sesizării primei instanţe. Aceasta nu afectează însă valabilitatea cererii, întrucât, prin necontestarea actelor de procedură anterioare deciziei de curatelă de către persoana reprezentată, aceste acte de procedură trebuie considerate ratificate, tacit,
Împuternicire avocaţială. Citarea părţii
Instanţa a anulat acţiunea privitoare la pensia de întreţinere, în temeiul art. 161 C. proc. civ., cu toate că la dosarul cauzei s-au depus împuternicirile avocaţiale. Modul în care a procedat instanţa este greşit, în situaţia în care judecătorul avea dubii cu privire la calitatea de reprezentant al minorelor trebuia să o citeze pe reclamantă personal la termenele de judecată, în vederea dovedirii acestei calităţi. De asemenea, în cazul în care avea îndoieli cu privire la limitele mandatului acordat avocatului de către reclamantă, trebuia să solicite contractul de asistenţă juridică încheiat între avocat şi partea pe care o reprezenta. - T. Harghita, decizia civilă nr. 593/R/ 2002, Ministerul Justiţiei-Culegere de practică judiciară pe anul 2002, p. 126.
Procură emisă în străinătate
în situaţia în care mandatarul depune o procură emisă în străinătate, dar care nu întruneşte condiţiile de validitate potrivit legii române, instanţa de fond este obligată, potrivit art. 161 C. proc. civ., să acorde un termen util părţii, pentru îndeplinirea acestor cerinţe. - Tribunalul Suprem, decizia nr. 83/ 1978, S. Zilberstein, Fr. Deak, A. Petrescu, C. Bîrsan, V.M. Ciobanu, L. Mihai, îndreptar interdisciplinar de practică judiciară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, p. 303. de cel reprezentat. - C.A. Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1265/ 1999, nepublicată.