Art. 191 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata
| Comentarii |
|
Judecata
Secţiunea III
Administrarea dovezilor
Art. 191
Sunt scutiţi de a fi martori:
1.slujitorii cultelor, medicii, moaşele, farmaciştii, avocaţii, notarii publici şi orice alţi muncitori pe care legea îi obligă să păstreze secretul cu privire la faptele încredinţate lor în exerciţiul îndeletnicirii;
2.funcţionarii publici şi foştii funcţionari publici, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoştinţă în această calitate;
3.cei care prin răspunsurile lor s-ar expune ei înşişi sau ar expune pe vreuna din persoanele arătate în art. 189 la pct. 1 şi 2 la o pedeapsă penală sau la dispreţul public.
Persoanele arătate la punctele 1 şi 2, în afară de slujitorii cultelor, vor fi obligaţi să depună dacă au fost dezlegate de îndatorirea păstrării secretului de cel interesat sau autoritatea interesată la păstrarea lui.
codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
| ← Art. 190 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata | Art. 192 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata → |
|---|
în schimb, pentru persoanele menţionate în art. 191 depunerea mărturiei este o facultate, nu o obligaţie, de vreme ce sunt scutite de a fi martori.
2. Apreciem că persoanele ţinute de păstrarea secretului pot depune mărturie dacă au fost dezlegate de obligaţia păstrării secretului de cei interesaţi în păstrarea lui şi, evident, dacă ele consimt să fie audiate.
Mai mult, aceste persoane pot depune mărturie, chiar în lipsa acordului celui interesat în păstrarea secretului. Divulgarea secretului
Citește mai mult
profesional expune pe martor la sancţiuni, dar ea nu constituie un temei pentru anularea depoziţiei.1. Secretul profesional. Divulgarea secretului profesional expune pe martor la sancţiuni. Ea nu constituie însă un temei pentru anularea depoziţiei martorului (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 594/1958, în C.D. 1958, p. 266).