Art. 189 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata
| Comentarii |
|
Capitolul III
Judecata
Secţiunea III
Administrarea dovezilor
Judecata
Secţiunea III
Administrarea dovezilor
Art. 189
(1)Nu pot fi ascultaţi ca martori:
1. rudele şi afinii pînă la gradul al treilea inclusiv;
2. soţul, chiar despărţit;
3. interzişii şi cei declaraţi de lege incapabili de a mărturisi;
4.cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă;
(2)Părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori şi persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 1 şi 2.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Corespondenţa cu Noul Cod de Procedură Civilă:
Art. 315 Noul Cod de Procedură Civilă Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori Probele Judecata| ← Art. 188 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata | Art. 190 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata → |
|---|
2. Convenţia asupra audierii este tacită, dacă partea, prezentă la termenul la care sunt încuviinţate probele sau sunt ascultaţi martorii celeilalte părţi, nu se opune la audiere.
în acelaşi timp, dacă o parte lipseşte nejustificat la termenul la care sunt audiaţi martorii adversarului, la termenul la care se înfăţişează nu mai poate invoca dispoziţiile alin. (1) pct. 1 şi 2.
1. Caracterul normei. 1) Calitatea de rudă a unui martor cu una din părţi constituie o piedică legală pentru ascultarea sa în proces, potrivit art. 189 C. proc. civ., numai dacă persoana interesată a ridicat obiecţii în privinţa audierii sau nu a cunoscut legătura de rudenie. în caz contrar, declaraţia luată urmează a se considera ca o probă valabilă (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 158/1978, în R.R.D.nr. 7/1978, p. 84).
Notă: Normele juridice înscrise în art. 189 alin. (1) pct. 1 şi 2 C. proc. civ. sunt de ordine privată, astfel încât părţile au posibilitatea să deroge
Citește mai mult
de la conţinutul lor (această soluţie este prevăzută expres în actuala reglementare) sau, după caz, partea interesată trebuie să invoce nerespectarea lor in limine litis, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a mai invoca ulterior neregularitatea procedurală respectivă. Mai subliniem că, fiind vorba de norme de ordine privată, instanţa nu ar putea să invoce, din oficiu, încălcarea lor, deci, instanţa nu ar putea respinge cererea prin care se solicită audierea ca martor a uneia din persoanele menţionate în art. 189 alin. (Vpct. 1 şi 2 C. proc. civ. dacă partea adversă nu se opune în mod expres;2) Dispoziţiile art. 189 C. proc. civ., prin care se prevede că nu pot fi ascultaţi ca martori rudele şi afinii până la gradul al lll-lea inclusiv, instituie o incapacitate relativă a acestor persoane pentru a fi primite ca martori, prezumându-se lipsa lor de obiectivitate în depoziţi i le ce le-ar face. Textul este edictat pentru apărarea intereselor părţii adverse. Faţă de finalitatea menţionatelor dispoziţii, audierea unor asemenea persoane va fi totuşi posibilă ori de câte ori partea în favoarea căreia a fost edictată prevederea legală nu înţelege să facă vreo obiecţiune, acceptând audierea lor în cunoştinţă de cauză, acceptarea putând fi tacită sau expresă (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 1993/1972, în I.C. Mihuţă, Repertoriu II, p. 375, nr. 131);
2. Rudă a unei părţi. Calitatea martorului de rudă cu una dintre părţi nu diminuează, în principiu, valoarea probatorie a declaraţiei sale, întrucât probele nu au o valoare prestabilită, iar simpla legătură de rudenie nu creează prezumţia de lipsă de obiectivitate. La o astfel de concluzie se poate ajunge numai din analiza declaraţiilor martorului în complexul întregului material probator (Trib. Suprem, secţia penală, decizia nr. 1746/1971, în R.R.D. nr. 12/1971, p. 57);
3. Îngrijitoarea copilului soţilor.
Nu există nicio piedică de a se audia ca martoră îngrijitoarea copilului soţilor (Trib. Reg. Dobrogea, decizia nr. 34/1962, în Justiţia Nouă nr. 9/1962, p. 156).
Acţiunea în stabilirea paternităţii, fiind o cerere referitoare la statutul civil al persoanei, poate fi dovedită şi cu martori care sunt rude cu părţile. Tribunalul, judecând în fond, după casarea cu reţinere, fără a avea alte temeiuri a înlăturat depoziţiile părinţilor reclamantei, considerând că ei sunt interesaţi în cauză şi a respins acţiunea, deşi se impunea nu înlăturarea acestor depoziţii, ci suplimentarea probatoriilor, respectiv şi audierea şi a altor martori precum şi efectuarea unei expertize serologice completată eventual cu o
Citește mai mult
expertiză antropologică. - Curtea Supremă de Justiţie, Secţia civilă, decizia nr. 2370/1993, Dreptul nr. 8/1994, p. 88.Audierea copilului. Acord
Copiii unuia dintre împricinaţi pot fi ascultaţi ca martori dacă adversarul nu se opune, deoarece prohibiţia prevăzută de lege nu are caracter imperativ, iar părţile pot deroga de la ea chiar în mod tacit. -Tribunalul Suprem, colegiul civil, decizia nr. 711/1954,1.G. Mihuţă, Al. Lesviodax, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1952-1969, p. 786, nr. 295.
Audierea rudelor sau afinilor
1. Dispoziţiile art. 189 C. proc. civ., prin care se prevede că nu pot fi ascultaţi ca martori rudele şi afinii până la gradul al Iil-lea inclusiv, instituie o incapacitate relativă a acestor persoane pentru a fi primite ca martori, prezumându-se lipsa lor de obiectivitate în depoziţiile ce le-ar face. Textul este edictat pentru apărarea intereselor părţii adverse. Faţă de finalitatea menţionatelor dispoziţii, audierea unor asemenea persoane va fi totuşi posibilă ori de câtre ori partea în favoarea căreia a fost edictată prevederea legală nu înţelege să facă vreo obiecţiune, acceptând audierea lor în cunoştinţă de cauză, acceptarea putând fi tacită sau expresă. - Tribunalul Suprem, Secţia civilă, decizia nr. 1933/1972,1.G. Mihuţă, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969-1975, p. 375, p. 131.
2. Curtea de apel a respins motivul de recurs prin care se invoca faptul că instanţa şi-a bazat hotărârea pe depoziţiile nepoţilor reclamantului.
La pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că, faţă de finalitatea dispoziţiilor art. 189 C. proc. civ., aceea a apărării intereselor părţii adverse, audierea unor asemenea persoane ca martori este totuşi posibilă ori de câte ori partea în favoarea căreia a fost solicitată prevederea legală nu a înţeles să ridice vreo obiecţiune, acceptând expres sau tacit, în cunoştinţă de cauză, audierea lor.
Relaţia de rudenie a martorului cu una din părţi nu diminuează valoarea probatorie a declaraţiei sale, de vreme ce probele nu au o valoare prestabilită, iar lipsa de obiectivitate de care martorul poate fi suspectat poate fi uşor sesizată prin analiza declaraţiilor martorilor în contextul întregului material probator. - C.A. Ploieşti, decizia civilă nr. 21/1999, B.J./1999, p. 353.