Art. 187 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata
Comentarii |
|
Capitolul III
Judecata
Secţiunea III
Administrarea dovezilor
Judecata
Secţiunea III
Administrarea dovezilor
Art. 187
Instanţa va putea mărgini numărul martorilor propuşi.
← Art. 186 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata | Art. 188 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata → |
---|
Dacă pe parcursul judecăţii va apărea necesitatea audierii şi a altor martori proba poate fi încuviinţată potrivit art. 138 alin. (1) pct. 2-4.
1. Principiul egalităţii de tratament a părţilor. Instanţa trebuie să respecte principiul egalităţii părţilor în proces, adică acelaşi număr de martori trebuie încuviinţat ambelor părţi (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia 425/1955, în C.D. 1955, p. 87);
2. Completarea probatoriului.
Atunci când înlătură depoziţiile martorilor favorabili uneia dintre părţi, pe considerentul că cele declarate trebuie privite cu rezervă, deoarece nu inspiră încredere, instanţa trebuie să dea părţii respective posibilitatea de a audia eventual şi alţi martori care ar putea să confirme susţinerile ei
Citește mai mult
în apărare. Numai după completarea probatoriului în sensul arătat, ceea ce implică însă şi dreptul celeilalte părţi de a propune noi martori în combaterea celor ce se vor declara de către martorii respectivi, instanţa va putea ca, reapreciind întregul material probator, să pronunţe o soluţie temeinică (Trib. Suprem, Completul de 7 judecători, decizia nr. 44/1970, în I.C. Mihută, Repertoriu II, p. 375, nr. 133);3. Dreptul la apărare. Este greşit procedeul de a limita numărul martorilor în momentul admiterii probei, deoarece în acest mod instanţele aduc atingere dreptului de apărare, de pildă al reclamantului, care, prin probele solicitate, tinde să-şi dovedească acţiunea şi să combată cererea reconvenţională, deci să ajute la stabilirea unei situaţii corecte de fapt (Trib. Suprem, sectia civilă, decizia nr. 1977/1982, în I.C. Mihută, Repertoriu IV, p. 253, nr. 62);
4. Motivare. Este abuziv procedeul de a refuza audierea unor martori pe motivul că „ei cunosc aceleaşi împrejurări ca şi cei audiaţi anterior (Trib. Reg. Oradea, decizia nr. 230/1955, în Legalitatea populară nr. 6/1955, p. 665).