Art. 241 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata
| Comentarii |
|
Judecata
Secţiunea III
Administrarea dovezilor
Art. 241
(1)Dovezile administrate în condiţiile mai sus prevăzute pot să fie folosite şi de partea care nu a cerut administrarea lor.
(2)Cheltuielile făcute cu administrarea dovezilor vor fi ţinute în seamă de instanţa care judecă pricina în fond.
Art. 2411
Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile numai în cazul litigiilor patrimoniale, afară de acelea ce privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie.
codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 2412
(1)La prima zi de înfăţişare părţile pot conveni ca avocaţii care le asistă şi le reprezintă să administreze probele în cauză, potrivit dispoziţiilor prezentei secţiuni.
(2)Consimţământul pentru administrarea probelor, prevăzut la alin. (1), se va da de către părţi, personal sau prin mandatar cu împuternicire specială, în faţa instanţei, luându-se act despre aceasta în încheiere, sau prin înscris întocmit în faţa avocatului, care este obligat să certifice consimţământul şi semnătura părţii pe care o asistă sau o reprezintă. Dacă sunt mai multe părţi asistate de acelaşi avocat, consimţământul se va da de fiecare dintre ele separat.
(3)Totodată, fiecare parte este obligată să declare că pentru procedura din prezenta secţiune îşi alege domiciliul la avocatul care o reprezintă.
(4)Consimţământul dat potrivit alin. (2) nu poate fi revocat de către una dintre părţi.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 2413
În cazul reprezentării părţilor în condiţiile art. 2412, şedinţele de judecată se pot desfăşura în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocaţilor, fiind admise şi părţile ori, când este cazul, mandatarii lor.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 2414
(1)După constatarea valabilităţii consimţământului dat conform art. 2412 instanţa:
1.va rezolva excepţiile ce se invocă ori pe care le poate ridica din oficiu;
2.va hotărî asupra cererilor de intervenţie formulate de părţi sau de terţe persoane, în condiţiile legii;
3.va examina fiecare pretenţie şi apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecată, a întâmpinării şi a explicaţiilor avocaţilor;
4.va constata care dintre pretenţii sunt recunoscute şi care sunt contestate;
5.la cerere, va dispune, în condiţiile legii, măsuri asigurătorii, măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt, în cazul în care aceste măsuri nu au fost luate, în tot sau în parte, potrivit art. 1141 alin. (6);
6.va lua act de renunţarea reclamantului, de achiesarea pârâtului sau de tranzacţia părţilor;
7.va încuviinţa probele solicitate de părţi, pe care le găseşte concludente, precum şi pe cele pe care, din oficiu, le consideră necesare pentru judecarea procesului; dispoziţiile art. 168 sunt aplicabile;
8.va decide în legătură cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de înfăţişare.
(2)Când, potrivit legii, cererile arătate la alin. (1) pot fi formulate şi ulterior primei zile de înfăţişare, instanţa poate acorda în acest scop un termen scurt dat în cunoştinţă părţilor reprezentate prin avocat.
(3)Dispoziţiile art. 131 şi 138, cu excepţia celor de la pct. 4 al acestui din urmă articol, sunt aplicabile.
(4)Partea care lipseşte nejustificat la termenul de încuviinţare a dovezilor va fi decăzută din dreptul de a mai propune şi administra orice dovadă, cu excepţia celei cu înscrisuri, dar va putea participa la administrarea dovezilor de către cealaltă parte şi va putea combate aceste dovezi.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 2415
(1)Pentru administrarea probelor de către avocaţi instanţa va stabili un termen de până la 6 luni, ţinând seama de volumul şi complexitatea acestora.
(2)Termenul prevăzut la alin. (1) va putea fi prelungit dacă în cursul administrării probelor:
1.se invocă o excepţie sau un incident procedural asupra căruia, potrivit legii, instanţa trebuie să se pronunţe; în acest caz, termenul se prelungeşte cu timpul necesar soluţionării excepţiei sau incidentului;
2.a încetat, din orice cauză, contractul de asistenţă juridică dintre una din părţi şi avocatul său; în acest caz, termenul se prelungeşte cu cel mult o lună pentru angajarea altui avocat;
3.una dintre părţi a decedat; în acest caz, termenul se prelungeşte cu timpul în care procesul este suspendat potrivit art. 243 alin. (1) pct. 1 sau cu termenul acordat părţii interesate pentru introducerea în proces a moştenitorilor;
4.în orice alte cazuri în care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeşte cu perioada suspendării, dispoziţiile art. 242 alin. (1) pct. 2 nefiind însă aplicabile.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 2416
(1)În cel mult 15 zile de la încuviinţarea probelor avocaţii părţilor vor prezenta instanţei programul de administrare a acestora, purtând semnătura avocaţilor, în care se vor arăta locul şi data administrării fiecărei probe. Programul se încuviinţează de instanţă, în camera de consiliu, şi este obligatoriu pentru părţi şi avocaţii lor.
(2)În procesele prevăzute la art. 45 alin. (3) şi (4) programul încuviinţat potrivit alin. (1) va fi comunicat de îndată procurorului, în condiţiile art. 241 17.
(3)Probele pot fi administrate în cabinetul unuia dintre avocaţi sau în orice alt loc convenit, dacă natura probei impune aceasta. Părţile, prin avocaţi, sunt obligate să-şi comunice înscrisurile şi orice alte acte, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în mod direct, sub luare de semnătură.
(4)Nerespectarea nejustificată a programului prevăzut la alin. (1) atrage decăderea părţii din dreptul de a mai administra proba respectivă.
(5)Dispoziţiile art. 170 sunt aplicabile.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 2417
Dacă în cursul administrării probelor una dintre părţi formulează o cerere, invocă o excepţie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanţa care, cu citarea celeilalte părţi, prin încheiere dată în camera de consiliu, se va pronunţa de îndată, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizată. Încheierea poate fi atacată numai o dată cu fondul procesului.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 2418
În cazul în care se dispune înfăţişarea unui înscris deţinut de o autoritate sau de o altă persoană, instanţa, potrivit dispoziţiilor art. 175, va dispune solicitarea înscrisului şi, îndată ce acesta este depus la instanţă, comunicarea lui în copie fiecărui avocat.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 2419
Dacă una dintre părţi nu recunoaşte scrisul sau semnătura dintr-un înscris, avocatul părţii interesate, potrivit art. 2417, va solicita instanţei să procedeze la verificarea de scripte.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 10
(1)Martorii vor fi ascultaţi, la locul şi data prevăzute în programul încuviinţat de instanţă, de către avocaţii părţilor, în condiţiile art. 192 şi 196, care se aplică în mod corespunzător. Ascultarea martorilor se face fără prestare de jurământ, punându-li-se însă în vedere că, dacă nu vor spune adevărul, săvârşesc infracţiunea de mărturie mincinoasă. Despre toate acestea se face menţiune în declaraţia scrisă.
(2)Martorii arătaţi la art. 195 vor fi ascultaţi numai de către instanţă.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 11
(1)Mărturia se va consemna întocmai de către o persoană convenită de părţi şi se va semna, pe fiecare pagină şi la sfârşitul ei, de către avocaţii părţilor, de cel ce a consemnat-o şi de martor, după ce acesta a luat cunoştinţă de cuprinsul consemnării.
(2)Orice adăugiri, ştersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie încuviinţate prin semnătura celor arătaţi la alin. (1), sub sancţiunea de a nu fi luate în seamă.
(3)Dacă mărturia a fost stenodactilografiată, aceasta va fi transcrisă. Atât stenograma, cât şi transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. (1) şi depuse la dosar.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 12
Părţile pot conveni ca declaraţiile martorilor să fie consemnate şi autentificate de un notar public. Dispoziţiile art. 241 10 sunt aplicabile.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 13
(1)În cazul în care este încuviinţată o expertiză, în programul administrării probelor părţile vor trece numele expertului pe care îl vor alege prin învoiala lor, precum şi numele consilierilor fiecăreia dintre ele.
(2)Dacă părţile nu se învoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instanţei să procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 202.
(3)Expertul este obligat să efectueze expertiza şi să o predea avocaţilor părţilor, sub semnătură de primire, cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul fixat de instanţă potrivit art. 2415. De asemenea, el are îndatorirea să dea explicaţii avocaţilor şi părţilor, iar după fixarea termenului de judecată, să se conformeze dispoziţiilor art. 211 şi următoarele.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 14
Dacă s-a dispus o cercetare la faţa locului, aceasta se va face de către instanţă potrivit dispoziţiilor art. 215-217. Procesul-verbal prevăzut la art. 216 alin. (2) va fi întocmit în atâtea exemplare câte părţi sunt şi va fi înmânat avocaţilor acestora în cel mult 5 zile de la efectuarea cercetării.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 15
Când s-a încuviinţat chemarea la interogatoriu, instanţa va cita părţile, la termenul stabilit, în camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum şi de pe cel dispus şi primit potrivit art. 222 alin. (1) vor fi înmânate de îndată avocaţilor părţilor.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 16
(1)Instanţa, în condiţiile art. 2417, va hotărî asupra cererii de înlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.
(2)De asemenea, în condiţiile arătate la alin. (1), instanţa se va pronunţa cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare şi care nu puteau fi prevăzute pentru a fi solicitate potrivit art. 2414 alin. (1) pct. 7.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 17
(1)După administrarea tuturor probelor încuviinţate de instanţă reclamantul, prin avocatul său, va redacta concluziile scrise privind susţinerea pretenţiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau le va înmâna în mod direct, sub luare de semnătură, celorlalte părţi din proces şi, când este cazul, Ministerului Public.
(2)După primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul său, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunica, potrivit alin. (1), reclamantului, celorlalte părţi, precum şi, când este cazul, Ministerului Public.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 18
(1)Avocaţii părţilor vor alcătui pentru fiecare parte câte un dosar şi unul pentru instanţă, în care vor depune câte un exemplar al tuturor înscrisurilor prin care, potrivit legii, se constată administrarea fiecărei probe.
(2)Dosarele prevăzute la alin. (1) vor fi numerotate, şnuruite şi vor purta semnătura avocaţilor părţilor pe fiecare pagină.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 19
(1)La expirarea termenului stabilit de instanţă potrivit art. 2415 avocaţii părţilor vor prezenta împreună instanţei dosarul cauzei întocmit potrivit art. 241 18.
(2)Primind dosarul, instanţa va fixa termenul de judecată dat în cunoştinţă părţilor, care nu va putea fi mai lung de o lună de la data primirii dosarului. La termen, instanţa poate proceda la judecarea în fond a procesului, acordând părţilor cuvântul pentru a pune concluzii prin avocat.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 20
(1)La termenul prevăzut de art. 241 19 alin. (2), dacă socoteşte necesar, instanţa va dispune, prin încheiere motivată, să fie administrate nemijlocit în faţa sa toate sau numai unele dintre probele administrate de avocaţi. În acest caz, pentru administrarea probelor instanţa va stabili termene scurte, în continuare, date în cunoştinţă părţilor.
(2)Pentru prezentarea în faţa instanţei martorii vor fi citaţi, de asemenea, în termen scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispoziţiile art. 89 alin. (1) şi ale art. 188 alin. (2) sunt aplicabile.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 21
(1)Dispoziţiile secţiunii a III-a a acestui capitol sunt aplicabile dacă în prezenta secţiune nu se prevede altfel.
(2)La cererea avocatului sau a părţii interesate instanţa poate lua măsura amenzii şi obligării la plata de despăgubiri, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 1081-1084.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 241 22
Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile în mod corespunzător şi consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezintă partea.
Codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
| ← Art. 240 cod procedura civila Administrarea dovezilor Judecata | Art. 242 cod procedura civila Suspendarea judecăţii Judecata → |
|---|
1. Instanţa poate dispune din oficiu readministrarea probelor, procedura administrării probelor de către avocaţi neînlăturând principiul rolului activ ai judecătorului.
2. în orice caz, pentru a preveni arbitrariul din partea judecătorului, încheierea prin care dispune readministrarea trebuie să fie motivată, iar necesitatea readministrării să fie justificată de faptul că judecătorul nu şi-a putut forma o părere asupra litigiului din probele prezentate de părţi.
3. Martorii pot fi aduşi cu mandat chiar de la primul termen, iar procedura de citare a acestora va fi
Citește mai mult
considerată valabil îndeplinită chiar dacă citaţia a fost înmânată cu mai puţin de 5 zile înainte de termen.1. Apreciem că alin. (1), care stabileşte obligaţia prezentării dosarului la expirarea termenului stabilit de instanţă, nu trebuie înţeles în sensul că dacă probele sunt administrate înainte de împlinirea termenului, părţile trebuie să aştepte expirarea acestuia pentru a se adresa instanţei.
Textul trebuie interpretat în sensul că părţile au obligaţia ca, cel mai târziu la expirarea termenului, să prezinte dosarul.
2. Instanţa nu are drept de apreciere asupra termenului pe care trebuie să-l fixeze pentru judecată.
Termenul de o lună seva calcula potrivit art. 101.
3. De
Citește mai mult
vreme ce părţile primesc termenul în cunoştinţă înseamnă că nu vor fi citate.Instanţei nu îi va da fiecare parte propriul dosar, ci avocaţii vor alcătui împreună un dosar în care vor depune toate înscrisurile prin care se constată administrarea fiecărei probe.
Obligaţia înscrisă în alin. (2), privitoare la semnarea de către avocaţi a fiecărei pagini, a fost instituită pentru a înlătura orice contestare ulterioară a probelor, prin semnătura avocaţilor părţile însuşindu-şi, practic, dovezile administrate în această procedură.
De vreme ce el a declanşat procedura judiciară, reclamantul este cel care trebuie să redacteze primul concluziile scrise şi să le comunice adversarilor, din acest punct de vedere având, totuşi, o situaţie de inferioritate faţă de ceilalţi.
Numai după primirea concluziilor scrise ale reclamantului îşi vor redacta şi celelalte părţi propriile concluzii scrise.
Textul confirmă odată în plus faptul că administrarea probelor de către avocaţi se face sub controlul instanţei.
Instanţa este cea care trebuie să încuviinţeze înlocuirea martorilor, audierea din nou sau confruntarea lor, pentru că aceste aspecte nu au fost înscrise în programul de administrare a probelor.
Sunt de asemenea, incidente apărute în cursul administrării probelor, cererile prin care se solicită audierea de noi martori sau alte probe care nu au putut fi prevăzute la momentul solicitării probelor.
Ca şi cercetarea locală, şi interogatoriul trebuie luat înăuntrul termenului de administrare a probelor stabilit potrivit art. 241^5, pentru că instanţa trebuie să înmâneze avocaţilor părţilor copii de pe interogatoriul luat în aceste condiţii, ca şi de pe cel luat statului sau unei persoane juridice de drept public.
„Credem că instanţa trebuie să fixeze termenul cercetării odată cu încuviinţarea probelor în condiţiile art. 241^4 alin. (1) pct. 7, pentru ca acesta să fie cuprins ulterior în programul de administrare a probelor întocmit de către avocaţi conform art. 241^6 alin. (1).” - V.M. Ciobanu, Fl.A. Baias, Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi - instituţie nouă în procedura civilă română, Revista de drept comercial nr. 3/2001, p. 41.
Cercetarea locală trebuie făcută înăuntrul termenului de administrare a probelor stabilit potrivit art. 241^5, de
Citește mai mult
vreme ce instanţa are obligaţia de a comunica avocaţilor procesul-verbal în care s-au consemnat „cele urmate la faţa locului"."Trimiterea la acest text, care dispune că experţii se numesc de către instanţă, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, ridică problema dacă cerinţa tragerii la sorţi în şedinţă publică trebuie respectată şi în cadrul acestei proceduri... Ni se pare că răspunsul trebuie să fie negativ: art. 202 se referă la publicitatea şedinţei deoarece aceasta este regula în procedura comună de administrare a probelor; întrucât şedinţele de judecată în procedura specială a administrării probelor de către avocaţi se desfăşoară, ca regulă, în
camera de consiliu, credem că şi eventuala
Citește mai mult
numire a expertului prin tragere la sorţi poate să se desfăşoare în camera de consiliu, pentru că ar fi nepotrivit -şi în contradicţie cu spiritul reglementării- ca întreaga şedinţă de încuviinţare a probelor să aibă loc în camera de consiliu, iar numirea experţilor să se facă în şedinţă publică”. - V.M. Ciobanu, Fl.A. Baias, Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi - instituţie nouă în procedura civilă română, Revista de drept comercial nr. 3/2001, p. 40.1. Dacă părţile nu se învoiesc asupra persoanei expertului, oricare dintre ele se poate adresa instanţei în condiţiile art. 241^7.
Faptul că alin. (2) foloseşte pluralul nu înseamnă că instanţa nu poate desemna expertul dacă nu au cerut toate părţile acest lucru.
2. Termenul în care expertul trebuie să predea raportul de expertiză va fi astfel stabilit încât să fie corelat cu cel stabilit de instanţă pentru administrarea probelor în această modalitate.
Totodată, expertul are îndatorirea de a da explicaţii părţilor şi avocaţilor în cadrul termenului fixat pentru administrarea probelor de către avocaţi.
3. Dacă expertul nu se prezintă şi nu efectuează lucrarea, apare un incident procedural care trebuie să fie soluţionat de instanţă potrivit art. 241^7.
Notarul nu face decât să consemneze şi să autentifice, mărturia, întrebările sunt adresate tot de avocaţi, iar nu de notar.
1. Acordul părţilor în privinţa persoanei care consemnează mărturia trebuie să fie consemnat într-un înscris, semnat de părţi, pentru a nu exista ulterior probleme sub acest aspect.
2. Spre deosebire de situaţia în care martorul este audiat de instanţă, când grefierul consemnează mărturia „după dictarea preşedintelui", în cazul administrării probelor de către avocaţi persoana aleasă de părţi consemnează „întocmai" mărturia.
Minorii sub 14 ani şi interzişii judecătoreşti sunt audiaţi numai de instanţă, din necesitatea asigurării unei protecţii sporite pentru aceştia.
Verificarea de scripte este un incident procedural care impune aprecierea din partea judecătorului, cu atât mai mult cu cât, dacă judecătorul nu se lămureşte va dispune efectuarea unei expertize pe care nu o poate administra avocatul, câtă vreme nu se poate abate de la programul încuviinţat de instanţă.
în cazul în care înscrisul este deţinut de o autoritate sau de o altă persoană, intervenţia instanţei este necesară întrucât solicitarea de depunere făcută de avocaţi ar putea fi suspectată ca abuzivă.
1. Numai judecata excepţiei sau a incidentului procedural se face în camera de consiliu, faţă de dispoziţiile art. 121 alin. final încheierea trebuind să fie pronunţată în şedinţă publică.
2. Inadmisibilitatea probei poate să privească faptul că proba nu a fost încuviinţată de instanţă în condiţiile art. 241^4 pct. 7.
1. Avocaţii tuturor părţilor trebuie să convină asupra datei şi locului de administrare a probelor, acordul lor fiind confirmat de semnarea programului înaintat instanţei spre aprobare.
2. Aprobarea programului de către instanţă nu este pur formală. Cu această ocazie instanţa verifică dacă părţile au convenit numai în privinţa probelor încuviinţate potrivit art. 241^4 alin. (1) pct. 7, dacă termenele fixate sunt utile şi posibil de respectat de ambele părţi.
3. Obligaţia comunicării către procuror a programului încuviinţat de instanţă revine reclamantului.
4. înscrisurile pe
Citește mai mult
care şi le comunică părţile sunt cele care nu au fost depuse odată cu cererea de chemare în judecată, întâmpinarea sau cererea reconvenţională.5. Decăderea părţii din dreptul de a administra dovada potrivit alin. (4), este constatată de instanţă în condiţiile art. 241^7.
1. Termenul de 6 luni trebuie să fie maxim, alin. (2) prevăzând limitativ situaţiile în care acest termen poate fi prelungit.
Instanţa nu trebuie să stabilească, automat, un termen de 6 luni de administrare a probelor, ci durata termenului va fi influenţată de natura şi complexitatea probelor de administrat.
2. Pentru ca instanţa să soluţioneze incidentele procedurale prevăzute în alin. (2) este necesar să fie sesizată de partea interesată.
în cazul prevăzut de alin. (2) pct. 1, faţă de dispoziţiile art. 2417, instanţa trebuie să soluţioneze excepţia sau incidentul
Citește mai mult
procedural în cel mult 30 de zile de la data sesizării.Prin urmare, termenul stabilit pentru administrarea probelor va fi prelungit cu timpul necesar soluţionării excepţiei sau incidentului, dar nu mai mult de 30 de zile.
3. Din expresia folosită în alin. (2) -termenul „va putea" fi prelungit-înseamnă că instanţa nu este obligată ca, automat, să prelungească termenul de administrare a probelor, ci va ţine cont de stadiul în care se află procedura administrării în momentul în care intervine unul din incidentele care poate atrage prelungirea.
4. Faptul că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 242 alin. (1) pct. 2 trebuie înţeles că se referă la lipsa părţilor în cursul administrării probelor de către avocaţi iar nu înaintea instanţei.
2. Din pct. 7 rezultă că nici propunerea şi nici încuviinţarea probelor nu se face înaintea avocaţilor. Rolul avocatului este limitat doar la administrarea probelor.
3. în încheierea prin care s-au încuviinţat probele trebuie să se arate faptele ce vor trebui dovedite, precum şi mijloacele de probă încuviinţate pentru dovedirea lor.
4.
Citește mai mult
Datorită consecinţelor grave pe care le atrage lipsa părţii la termenul de încuviinţare a dovezilor, instanţa trebuie să aprecieze din orice împrejurări faptul că într-adevăr absenţa acesteia este nejustificată.Citește mai mult
apreciem că instanţa, interpretând extensiv art. 241^7, va putea cita părţile în temeiul acestui text în vederea discutării excepţiei şi considerăm că sunt cel puţin două argumente în favoarea acestei soluţii:- în primul rând, de vreme ce părţile pot întrerupe procedura administrării probelor potrivit art. 241^7, cu atât mai mult trebuie recunoscut acest drept instanţei, dacă are motive temeinice să o facă;
- în al doilea rând, raţiunea practică a unei asemenea soluţii este de
netăgăduit, întrucât ea împiedică desfăşurarea procedurii administrării probelor, care s-ar dovedi inutilă în condiţiile admiterii ulterioare a unei excepţii de ordine publică; or instanţa, credem noi, are întotdeauna obligaţia de a împiedica desfăşurarea unor acte procedurale inutile, care poate constitui motiv de tergiversare a litigiului în ansamblul său.” - V.M. Ciobanu, Fl.A. Baias, Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avoca(i-institu[ie nouă în procedura civilă română, Revista de drept comercial nr. 3/2001, p. 34.
2. „în cazul cererilor de intervenţie voluntară sau al cererilor de intervenţie forţată formulate de reclamant, dacă ambele sunt depuse după prima zi de înfăţişare, credem că va fi locul să se aplice art. 241^5 alin. (2) pct. 1, o astfel de împrejurare fiind un incident procedural asupra căruia instanţa trebuie să se pronunţe; astfel fiind, instanţa sesizată cu cererea va aplica art. 241^7 şi va cita celelalte părţi în camera de consiliu, pronunţându-se prin încheiere de îndată sau, când este necesar, în cel mult 30 de zile de la data când a fost sesizată. într-o astfel de ipoteză, intervenientul voluntar sau forţat va lua procedura în starea în care se află la momentul admiterii cererii, aşa încât termenul stabilit de instanţă pentru administrarea probelor, potrivit art. 241^5 alin. (1) nu va putea fi prelungit decât cu perioada necesară examinării cererii de intervenţie, potrivit art. 241^5 alin. (2) pct. 1. Dacă, urmare intervenţiei, va fi necesară modifi-
carea programului de administrare a probelor, stabilit în conformitate cu art. 241^6, modificarea va putea fi făcută cu respectarea aceluiaşi text şi, subliniem încă o dată, fără depăşirea termenului de administrare a probelor.” - V.M. Ciobanu, Fl.A. Baias, Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi - instituie nouă în procedura civilă română, Revista de drept comercial nr. 3/2001, p. 35.
2. Este necesar consimţământul tuturor părţilor. Dacă o singură parte nu este de acord, probele nu pot fi administrate de către avocaţi.
3. Apreciem că pentru incidenţa acestei proceduri este necesar ca toate părţile să fie asistate sau reprezentate de avocaţi sau consilieri juridici, de vreme ce chiar în denumirea secţiunii este folosit pluralul -administrarea probelor de către „avocaţi"- iar în scopul administrării probelor este necesară o colaborare
Citește mai mult
între avocaţi. Pe de altă parte, chiar în alin. (1) textul se referă la posibilitatea pe care o au părţile de a conveni ca „avocaţii care le asistă şi le reprezintă" să administreze probele în cauză.Cerinţa ca toate părţile să fie asistate de avocaţi rezultă şi din alte texte: art. 241&3, art. 241^6 alin. (1) şi 3, art. 241^10, art. 241^11, art. 241^19.
De aceea, în cazul în care cel puţin una din părţi nu beneficiază de apărare calificată, administrarea probelor se va face potrivit dreptului comun.
4. Consimţământul poate fi dat în două modalităţi:
- în faţa instanţei, care va consemna în încheiere consimţământul;
- în faţa avocatului, care va consemna consimţământul într-un înscris.
5. Dacă cel puţin o parte nu îşi alege domiciliul la avocatul său, administrarea probelor se va face potrivit dreptului comun.
6. Pentru identitate de raţiuni, s-ar putea considera că persoana juridică trebuie să-şi aleagă „domiciliul" la consilierul juridic.
în realitate, alegerea de domiciliu vizează sediul profesional al avocatului, pentru ca toate comunicările legate de proces să fie făcute avocatului.
Drept urmare, de vreme ce sediul profesional al consilierului juridic este în cadrul persoanei juridice pe care o reprezintă, textul trebuie înţeles în sensul că în acest caz toate comunicările privind procesul trebuie să fie făcute către consilier.
7. Derogarea de la principiul nemijlocirii vizează numai proba cu înscrisuri, martori şi expertiză.
Avocaţii nu pot administra interogatoriul, nu pot face o cercetare locală şi nu pot uza de prezumţii.
Citește mai mult
conducere al persoanei juridice de a alege această procedură.” - V.M. Ciobanu, Fl.A. Baias, Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi - instituţie nouă în procedura civilă română, Revista de drept comercial nr. 3/2001, p. 32.2. „Apreciem că acest consimţământ ar putea fi consemnat de avocat şi în contractul de asistenţă juridică, încheiat cu clientul său potrivit Legii nr. 51/1995, şi -pe cale de consecinţă- în împuternicirea avocaţială ce se depune la dosar.” -V.M. Ciobanu, Fl.A. Baias, Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi - instituţie nouă în procedura civilă română, Revista de drept comercial nr. 3/2001, p. 32.
3. „Instanţa nu are niciun rol în alegerea de către părţi a procedurii de drept comun sau a celei speciale, conform art. 241^2 alin. (2) C. proc. civ., ea nefăcând decât să ia act, prin încheiere, de convenţia părţilor. Apreciem că această încheiere, având în vedere obiectul la care se referă, leagă instanţa doar câtă vreme consimţământul mutual al părţilor nu a fost revocat. A contrario, în cazul în care părţile s-ar prezenta în faţa instanţei şi ar demonstra revocarea mutuală a consimţământului anterior exprimat, din raţiuni de simetrie, instanţa s-ar vedea obligată să constate printr-o nouă încheiere acest fapt şi, neputând cenzura în niciun mod voinţa părţilor, în virtutea rolului activ pe care este obligată să îl aibă, să treacă la administrarea probelor.” - R. Bercea,
Administrarea probelor de către avocaţi sau de către consilierii juridici din perspectiva principiilor desfăşurării procesului civil, Dreptul nr. 1/2006, p. 126-127.
Această procedură este exclusă în litigiile nepatrimoniale şi în litigiile patrimoniale privitoare la drepturi de care părţile nu pot să dispună prin concesii şi renunţări reciproce, de natura tranzacţiei.
Citește mai mult
Bucureşti, 2006, p. 180. 2. „Există litigii patrimoniale cu privire la drepturi asupra cărora tranzacţia nu este posibilă...Pentru ilustrarea acestei idei, pot fi date cel puţin două exemple:
- astfel, în situaţia în care există un litigiu între stat sau o unitate ad-ministrativ-teritorială, pe de o parte, şi o persoană fizică sau o persoană juridică de drept privat, pe de altă parte, cu privire la un bun din domeniul public al celor dintâi, nu este posibilă tranzacţia asupra transferului proprietăţii bunului, deoarece bunurile proprietate publică sunt inalienabile potrivit art. 135 alin. (5) din Constituţie şi art. 11 din Legea nr. 213/1998.” - V.M. Ciobanu, Fl.A. Baias, Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi-instituţie nouă în procedura civilă română, Revista de drept comercial nr. 3/2001, p. 31.
Pentru ca instanţa care judecă fondul să poată stabili cuantumul acestor cheltuieli, dosarul constituit pentru cererea de asigurare de dovezi se va ataşa dosarului de fond.
2. Alin. (2) este aplicabil numai dacă cererea de asigurare de dovezi a fost admisă, pentru că numai astfel a avut loc o „administrare a dovezilor".
în caz contrar, reclamantul va putea fi obligat la cheltuieli de judecată, conform art. 274, pentru că este în culpă procesuală.
1. Cheltuieli de judecată. în raport de dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., urmează ca recurenţii să fie obligaţi la cheltuieli de judecată către intimaţi, curtea considerând că dispoziţiile art. 241 C. proc. civ., nereferindu-se la cheltuielile de judecată, privesc numai cheltuielile impuse de administrarea dovezii, nu şi onorariul de avocat, plătit nu pentru „administrarea dovezilor", ci pentru serviciul de asistenţă juridică prestat de apărător (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 130/2002).