Art. 268 cod procedura civila Dispoziţii generale Hotărîrile

Art. 268

(1)Încheierile premergătoare vor fi date cu acelaşi număr de voturi ca şi hotărârile.

(2)Judecătorii nu sunt legaţi prin aceste încheieri.

(3)Ei sunt legaţi de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei.

(4)Orice dispoziţie luată de instanţă prin încheiere va fi motivată.

Legea 59/1993 - pentru modificarea Codului de procedură civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi din 23 iulie 1993, Monitorul Oficial 177/1993;

Comentarii despre Art. 268 cod procedura civila Dispoziţii generale Hotărîrile

andac 3.01.2013

Jurisprudenţă

I. Procedură
1. încheiere premergătoare. în principiu, judecătorii nu sunt legaţi prin încheierile premergătoare soluţionării fondului. Ei sunt legaţi însă de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei. Sentinţa este, deci, nelegală dacă se nesocotesc cele hotărâte printr-o atare încheiere. Astfel, în speţă, printr-o încheiere interlocutorie s-a constatat că intervenienta nu are calitate procesuală activă, dar s-a revenit asupra acestei constatări printr-o hotărâre finală, motiv pentru care, printre altele, s-a dispus casarea cu trimitere spre

Citește mai mult

rejudecare (Trib. Bucureşti, secţia a lll-a civilă, decizia nr. 1064/1990, în C.P.J. 1990, p. 132, nr. 172);

2. încheiere preparatorie. în legătură cu cererea de încuviinţare a unei probe, instanţa dă o simplă încheiere preparatorie, când încuviinţarea probei s-a făcut fără nicio opunere (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 1524/1975, în C.D. 1975, p. 230);

3. încheiere interlocutorie. încheierea interlocutorie poate fi atacată de către partea nemulţumită pe calea recursului, însă doar odată cu fondul pricinii, iar recursul făcut împotriva hotărârii se socoteşte făcut şi împotriva încheierilor premergătoare (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1857/1956, în C.D. 1956, p. 382).

Notă: Solufia trebuie actualizată, în sensul că: încheierea interlocutorie pronunţată la judecata în primă instanţă poate fi apelată numai odată cu hotărârea pronunţată pe fondul pretenţiei, iar apelul exercitat împotriva hotărârii se consideră făcut şi împotriva încheierilor interlocutorii; încheierea interlocutorie, pronunţată de o instanţă de apel sau chiar la judecata în primă instanţă, într-o materie în care legea suprimă calea de atac a apelului, poate fi recurată numai odată cu hotărârea de fond, iar recursul exercitat împotriva hotărârii respective se consideră făcut şi împotriva încheierii interlocutorii;

4. Obligativitatea motivării. încheierea de respingere a cererii de repunere a cauzei pe rol, suspendată în condiţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, trebuie motivată, sub sancţiunea nulităţii, în virtutea dispoziţiilor art. 268 alin. (4) C. proc. civ. (C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 544/2002, în B.J. - Bază de date).

5. Excepţia de necompetenţă. în cazul în care, printr-o încheiere interlocutorie, instanţa a respins excepţia de necompetenţă, ea nu mai poate ulterior să îşi decline competenţa (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 251/1957, în C.D. 1957, p. 339);

6. Admitere în principiu a partajului.

încheierea de admitere în principiu a unei acţiuni în împărţeală este o simplă încheiere interlocutorie. Pentru valabilitatea ei nu este necesară existenţa unei minute, aceasta trebuind să se întocmească numai la hotărârea de admitere în fond. Astfel încât, lipsa unei minute la încheierea de admitere în principiu nu poate constitui motiv de nulitate a partajului (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 740/1973, în R.R.D. nr. 1/1974, p. 158);

Notă: Actuala reglementare [art. 6736 alin. (1) C. proc. civ.] prevede în mod expres că şi în cazul încheierii de admitere în principiu a cererii de partaj trebuie întocmită minuta;

7. Excepţia puterii lucrului judecat.

încheierea prin care instanţa, în urma unor dezbateri contradictorii, a respins excepţia puterii de lucru judecat are caracter interlocutoriu. Astfel fiind şi întrucât la pronunţarea soluţiei instanţa este obligată să ţină seama de cele reţinute printr-o atare încheiere, apare ca ilegală sentinţa care nu conţine nicio motivare cu privire la fondul dreptului dedus judecăţii, ci rezolvă pricina prin invocarea argumentelor care sprijină ideea că este întemeiată excepţia puterii lucrului judecat (Trib. Jud. Timiş, secţia civilă, decizia nr. 1252/1974, în R.R.D. nr. 1/1975, p. 63).

Răspunde