Art. 276 cod procedura civila Cheltuielile de judecată Hotărîrile

Jurisprudenţă

1. Cheltuieli acordate proporţional.

1) Poziţia juridică de parte câştigătoare în proces este determinată de raportul dintre conţinutul obiectului acţiunii şi rezultatul obţinut prin hotărârea de soluţionare a litigiului. Urmează deci că, atunci când pretenţiile ce formează
obiectul litigiului sunt admise numai parţial, instanţa să acorde celui care a câştigat procesul numai o parte din cheltuielile de judecată, proporţional cu pretenţiile admise (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 1816/1976, în C.D. 1976, p. 240);

2) Dacă pretenţiile care formează obiectul cererii au fost

Citește mai mult

admise în parte, instanţa va acorda reclamantului numai partea din cheltuielile de judecată corespunzătoare pretenţiilor admise (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 1732/1969, în R.R.D. nr. 4/1970, p. 181);

3) în situaţia admiterii în parte a acţiunii, cheltuielile de judecată nu se acordă în întregime, ci proporţional cu culpa procesuală (C.A. Bucureşti, secţia comercială, decizia nr. 300/1996, în C.P.J.Com. 1993-1998, p. 17);

2. Compensarea cheltuielilor. La baza obligaţiei de restituire stă culpa procesuală. în cazul în care există cereri ale ambelor părţi, admise total sau parţial, instanţa va compensa, după caz, în întregime sau doar în parte, cheltuielile de judecată. Compensarea se poate face şi în cazul în care a fost admis numai unul dintre capetele de cerere, sub aspectul cheltuielilor de judecată, poziţia juridică de parte câştigătoare fiind determinată de raportul dintre conţinutul obiectului acţiunii şi rezultatul obţinut prin hotărârea de soluţionare a litigiului (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 698/1982, în R.R.D. nr. 3/1983, p. 62).

Notă: Aşadar, dacă reclamantul a formulat mai multe capete de cerere, iar instanţa a admis numai unul dintre acestea, precum şi atunci când există cereri formulate de ambele părţi şi care au fost admise în totalitate sau în parte, instanţa va compensa total sau, după caz, parţial cheltuielile de judecată;

3. Partaj. 1) în procesele de partaj, în care părţile sunt şi reclamanţi şi pârâţi, ele suportă împreună cheltuielile de judecată, în afară de cele provocate prin cereri cu totul neîntemeiate ale uneia din părţi (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 1085/1972, în I.C. Mihuţă, Repertoriu II, p. 378 nr. 148);

2) în procesele de partaj părţile au o dublă calitate, de reclamanţi şi de pârâţi, iar soluţia pronunţată cu privire la ieşirea din indiviziune este deopotrivă în interesul tuturor. Prin urmare, dacă ambele părţi efectuează cheltuieli în legătură cu judecarea litigiului se impune compensarea lor în raport de valoarea pretenţiilor admise şi, eventual, obligarea părţii care a făcut cheltuieli mai mici la suportarea diferenţei respective (Trib. Bucureşti, secţia a lll-a civilă, decizia nr. 440/1990, în C.P.J. 1990, p. 130, nr. 169);

4. Grăniţuire.

1) în procesele de grăniţuire, părţile suportă împreună cheltuielile de judecată (Trib. Jud. Timiş, decizia nr. 534/1972, în R.R.D. nr. 1/1973, p. 161);

2) Dispoziţiile art. 584 C. civ., potrivit cu care cheltuielile de grăniţuire se fac pe jumătate, au în vedere atât cheltuielile pentru înnoirea hotarului, cât şi cele pricinuite de acţiunea în hotărnicie, dacă în sarcina părţilor nu se constată vreo activitate culpabilă, legată de schimbarea liniei hotarului. Dimpotrivă, dacă pârâtul a schimbat abuziv hotarul, el va fi obligat la plata integrală a cheltuielilor de judecată (Trib. Jud. Suceava, secţia civilă, decizia nr. 211/1982, în R.R.D. nr. 2/1983, p. 58);

5. Respingerea cererii. Dacă cererea de chemare în judecată a fost respinsă, cheltuielile de judecată nu pot fi compensate (Trib. Bucureşti, secţia a III-a civilă, decizia nr. 347/1994, în C.P.J. 1993-1997, p. 311, nr. 41).