Art. 281 cod procedura civila Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii Hotărîrile
| Comentarii |
|
Hotărîrile
SECŢIUNEA a VI-a
Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii
Art. 281
(1)Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
(2)Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar să dea anumite lămuriri.
(3)În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.
Art. 2811
(1)În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.
(2)Instanţa va rezolva cererea de urgenţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părţilor.
(3)Încheierea se va ataşa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri al instanţei.
codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
Art. 2812
(1)Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.
(2)Cererea se soluţionează de urgenţă, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată. Prevederile art. 2811 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(3)Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul când instanţa a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor.
Art. 281 2a
Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile art. 281-2812.
Codul de procedură civilă actualizat prin:Legea 202/2010 - privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor din 25 octombrie 2010, Monitorul Oficial 714/2010;
Art. 2813
(1)Încheierile pronunţate în temeiul art. 281 şi art. 2811, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 2812, sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea.
(2)Părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii.
| ← Art. 280 cod procedura civila Execuţia vremelnică Hotărîrile | Art. 282 cod procedura civila Termenul şi formele apelului → |
|---|
Un stranepot A.Z.al bunicului meu G.M. (nascut dupa 20 de ani de la decesul bunicului meu) a cerut indreptarea unei banale erori materiale facute la procesul de iesire din indiviziune a fiilor bunicului meu G.M., chemandu-i ca parati pe acestia, cu toate ca toti sunt decedati si au mostenitori, care si-au vandut o parte din mostenire. In citativ acest A.Z. apare sub forma "reclamant A.Z. mostenitor al lui G.M.", citatiile fiind trimise la adrese, ultimelor locuinte ale decedatilor, la care locuiesc cumparatorii. Desi a incercat un
Citește mai mult
intervenient sa aduca la cunostinta situatia, a fost inlaturat acest document, s-a judecat in camera de consiliu.Incheierea finala rezolva eroarea materiala, dar aceasta incepe in felul urmator:
"Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant A.Z. MOSTENITOR AL LUI G.M. si pe parat...(urmeaza toti fii lui G.M. care sunt decedati) avand ca obiect indreptare eroare materiala...
In motivare "Petentul A.Z...
PENTRU ACESTE MOTIVE,...
Admite cererea de indreptare a erorii materiale formulata de petentul A.Z...
Dispune indreptarea ...
Definitiva.
...
Respectivul reclamant urmareste sa fie declarat mostenitor direct al lui G.M.pentru a lua niste pamant in baza Legii 10, desi a fost retrocedat cu Legea 18 luat si de mama lui.
Nu am putut intra in acest proces de indreptare eroare materiala.
Ce pot sa fac?
Va multumesc pentru ajutor.
Citește mai mult
partajabilă. Am cerut revizuirea şi mi s-a respins. Încă nu am intrat în posesia hotărârii de la revizuire că se rătăcise dosarul între Curtea de apel şi Tribunal. Abia acum am făsut cerere să-mi comunice hotărârea, când s-a găsit dosarul (hot. în 01.12.2015. Precizeze că pârâtul pe tot parcursul procesului a fost de acord cu expertizele şi a cerut sultă. Încă o precizare. La trei termene consecutive avocatul pârâtului nu a fost prezent în sală şi totuşi în încheierile de şedinţă apare prezent, când am cerut copii după înregistrările audio-video ale şedinţei, mi s-a aprobat doar transcrierea sedintelor şi constat că avocatul poartă dialog cu judecătorul deşi nu era prezent în sală. Vă mulţumesc frumos.In aplicarea prevederilor art 281 cod proc.civ.componenta completului este posibil sa judece judecatorul care a facut eroarea si cati judecatori formeaza completul de analiza si indreptare a ewrorii - dupa caz .?
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999
De asemenea, nu se timbrează: cererile de îndreptare a erorilor materiale, tranzacţiile intervenite între părţi în cursul procesului civil, cererile accesorii privind cheltuielile de judecată, precum şi cererile pentru exercitarea căilor de atac în astfel de situaţii.
I. Erori materiale
1. Numele părţilor. în dispozitivul sentinţei, care se solicită a fi îndreptat, s-a menţionat eronat numele de familie al reclamanţilor, şi nu cel real conform cărţilor de identitate şi a actelor de naştere si căsătorie depuse în copie.
Argumentul invocat de instanţa de apel, pentru a respinge cererea de îndreptare, acela că eroarea nu a fost săvârşită de instanţă, nu poate fi acceptat; art. 281 C. proc. civ. nu enunţă o asemenea condiţie şi nici nu instituie un termen pentru introducerea cererii de îndreptare a erorilor strecurate în hotărâre
Citește mai mult
(I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 555/2005, în B.J. -Bază de date);2. Calitatea părţilor. Inversarea calităţii părţilor din cererea de chemare în judecată, al cărei fond a fost evocat în apel, atunci când, în loc să se menţioneze că cererea a fost formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta, cum ar fi fost corect, s-a menţionat că această cerere a fost formulată de apelanta-pâ-râtăîn contradictoriu cu intimatul-reclamat, constituie o eroare materială în sensul art. 281 C. proc. civ., şi nu o eroare de judecată, pentru că ea nu vizează un aspect de fond al raporturilor dintre părţi (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 208/2003);
3. Dată. în condiţiile în care instanţa a dispus majorarea pensiei de întreţinere de la data introducerii acţiunii, menţionarea greşită a acestei date în dispozitiv poate fi îndreptată în baza art. 281 C. proc. civ., pe baza verificării datei din dosar (Trib. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 582/1994, în C.P.J. 1993-1997, p. 383, nr. 103);
4. Numele judecătorului. în căzu I în care hotărârea este semnată de judecătorul care a pronunţat-o şi a semnat minuta, menţiunea numelui altui judecător în practicaua hotărârii ca urmare a unei erori materiale nu va atrage nulitatea hotărârii, ci eroarea va fi îndreptată după procedura prevăzută de art. 281 C. proc. civ. (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1061/1966, în I.C. Mihuţă, Al. Lesviodax, Repertoriu I, p. 812);
5. Compunerea completului. Legea permite îndreptarea erorilor şi cu privire la compunerea completului de judecată, ca în cazul în care cu ocazia redactării hotărârii au fost menţionaţi trei judecători în loc de doi (I.C.C.J., secţia comercială, decizia nr. 2262/2006, în B.J. - Bază de date);
6. Denumirea unui serviciu public.
Având în vedere că în art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 26/1997 " se prevede că drepturile părinteşti asupra copiilor declaraţi abandonaţi se vor exercita de către consiliul local al sectorului Bucureşti, iar în alin. (2) al aceluiaşi articol se face vorbire despre „comisie", rezultă că menţiunea din dispozitivul sentinţei referitoare la „direcţie" nu este decât rezultatul unei greşeli materiale privitoare la denumirea serviciului specializat avut în vedere de instanţă (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1491/2004);
7. Minută. Nu numai în hotărârea redactată, dar şi în minută - care reprezintă, potrivit art. 258 C. proc. civ., dispozitivul hotărârii pe scurt - se pot strecura greşeli materiale, pentru îndreptarea cărora partea interesată sau instanţa din oficiu poate recurge la procedura prevăzută de art. 281 C. proc. civ. Faptul că aceeaşi sumă de bani, acordată cu titlul de cheltuieli de judecată, este menţionată atât în hotărâre, cât şi în minuta acesteia, nu exclude de plano posibilitatea săvârşirii unei erori materiale (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 405/1998, în C.P.J.C. 1993-1998, p. 231);
8. Nepronunţare asupra unei cereri.
în cazul omisiunii instanţei de a se pronunţa asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecată nu-şi găsesc aplicarea dispoziţiile art. 281 C. proc. civ. (C.A. Cluj, secţia civilă, decizia nr. 1734/1998).
Notă: Corespunzător actualei reglementări, ar putea fi formulată o cerere de completare a hotărârii (art. 2812 C. proc. civ.);
9. Omisiune în dispozitiv. 1) în cazul în care din cuprinsul minutei rezultă că instanţa l-a obligat pe pârât la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a onorariului de avocat, dar în dispozitivul hotărârii a fost omisă obligarea la plata onorariului, această eroare poate fi
îndreptată pe calea unei încheieri ulterioare (Trib. Bucureşti, secţia a lll-a civilă, decizia nr. 420/1990, în C.P.J. 1990, p. 133, nr. 174);
2) Instanţa de fond s-a pronunţat şi cu privire la instituirea unei servituţi de trecere, fapt ce rezultă din minuta hotărârii dosarulului instanţei de fond.
Este real că această dispoziţie din minută nu se regăseşte în dispozitivul hotărârii, însă această omisiune se poate clarifica pe calea unei cereri de îndreptare a erorii materiale (C.A. Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 752/A/2004, în B.J. 2004, p. 261).
I. Greşeli de judecată
10. întinderea imobilului. 1) Nu pot
face obiectai procedurii de îndreptare a erorilor materiale greşelile de judecată privind fondul litigiului. Omisiunea instanţei de a menţiona în dispozitiv întinderea suprafeţei de teren şi a construcţiei în litigiu, în condiţiile în care aceste aspecte fuseseră contestate în cauză, nu poate fi îndreptată decât prin intermediul căilor de atac (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 387/2000);
2) Completarea dispozitivului sentinţei cu suprafaţa de teren şi alcătuirea construcţiei revendicate nu reprezintă o eroare materială, ci o greşeală de judecată, care nu poate fi îndreptată prin această procedură (C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 696/2001, în B.J. - Bază de date);
3) Nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 281 C. proc. civ. în condiţiile în care s-a solicitat o modificare a loturilor alcătuite de instanţă cu ocazia efectuării partajului, întrucât cererea petentului tinde la o modificare a soluţiei date fondului cauzei, care nu poate fi realizată pe această cale, nefiind vorba, cum se pretinde, de o eroare de calcul ci, eventual, de o eroare de judecată, care poate fi însă îndreptată prin exercitarea căilor de atac (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 280/2002);
4) în conformitate cu prevederile art. 281 C. proc. civ., pot fi îndreptate numai erorile materiale strecurate într-o hotărâre, iar nu şi greşelile de judecată (cum este faptul că suprafaţa de teren pe care trebuie să o cedeze pârâţii ar fi mai mare, astfel cum rezultă din raportul de expertiză), care pot fi înlăturate numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 119/1996, în C.P.J.C. 1993-1998, p. 255);
11. Neparticiparea ca parte. Constatând că lipsa numelui unuia din pârâţi din dispozitivul deciziei este rezultatul neparticipării sale ca parte în proces, tribunalul a respins în mod corect cererea de completare a dispozitivului cu numele acestuia (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 2743/2000);
12. Taxă judiciară de timbru. Greşita stabilire a taxei de timbru nu este o greşeală materială, în sensul dispoziţiilor art. 281 C. proc. civ., ci este o eventuală greşeală de judecată (C.A. Suceava, încheierea din 8 iulie 1999);
13. Limitele învestirii. 1) Noţiunea de greşeală materială are, în sensul art. 281 C. proc. civ., înţelesul de eroare materială vizibilă, săvârşită cu ocazia redactării hotărârii. Pe calea prevăzută de textul de lege menţionat nu pot fi îndreptate greşelile de judecată care privesc fondul pricinii şi nici nu s-ar putea obţine completarea hotărârii cu indicarea unui bun asupra căruia instanţa nu a fost învestită şi, pe cale de consecinţă, nu s-a pronunţat şi nici nu se poate cere instanţei să îşi interpreteze propria hotărâre (C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 977/1999);
2) Dacă un anumit bun, care nu este menţionat nici în acţiune, nici în sentinţă, trebuia de asemenea inclus în masa partajabilă, aceasta se poate stabili pe calea unei acţiuni separate, nicidecum prin procedura aleasă de petiţionară, aceea a îndreptării erorii materiale (C.A. Târgu-Mureş, secţia civilă, decizia nr. 1225/R/2000);
14. Respingerea intervenţiei. Menţiunea din hotărârea ce se solicită a fi îndreptată pe calea procedurii prevăzute de art. 281 C. proc. civ., în sensul că intervenienta nu şi-a dovedit calitatea de proprietar, nu constituie o greşeală materială, ci reprezintă însăşi motivarea soluţiei de respingere a cererii de intervenţie (C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 2400/1994, în B.J. 1994, p. 113);
15. Greşita aplicare a legii. Art. 281 C. proc. civ. nu este aplicabil atunci când se invocă greşita aplicare a legii sau omisiunea aplicării unui text de lege, pentru aceasta existând calea recursului (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1027/1961, în Justiţia Nouă nr. 7/1962, p. 162);
16. Cote succesorale. Greşita stabilire a cotelor succesorale este o greşeală de judecată, iar nu o simplă greşeală materială, astfel încât putea fi îndreptată numai pe calea apelului, iar nu şi pe calea procedurii prevăzute de art. 281 C. proc. civ. (Trib. Bucureşti, secţia a IIl-a civilă, decizia nr. 1007/1994, în C.P.J. 1993-1997, p. 384, nr. 104);
17. Evacuare parţială. Este inadmisibilă cererea pentru îndreptarea unei hotărâri, întemeiată pe dispoziţiile art. 281 C. proc. civ., prin care se solicită să se dispună evacuarea pârâtului doar din unele încăperi situate la subsolul imobilului, şi nu din întreaga clădire, aşa cum se hotărâse iniţial. Prin această cerere, partea urmăreşte modificarea dispozitivului hotărârii, invocând greşeli de judecată, iar corectarea unor asemenea greşeli este posibilă numai prin exercitarea căilor legale de atac (C.A. laşi, secţia civilă, decizia nr. 1025/1997, în C.P.J. 1997, p. 62);
18. Citare. Nume greşit. Dacă pârâtul a fost citat pe un alt nume decât cel real, această nulitate nu poate fi acoperită prin rectificarea numelui pe calea procedurii prevăzute de art. 281 C. proc. civ. (Trib. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 277/1993, în C.P.J. 1993-1997, p. 385, nr. 106);
19. Considerente şi dispozitiv. Neconcordanţă. Faptul că nu există concordanţă între considerentele sentinţei şi dispozitivul acesteia nu reprezintă o eroare materială, în sensul art. 281 C. proc. civ., acesta putând constitui numai motiv de apel împotriva hotărârii (Trib. Bucureşti, secţia a lll-a civilă, decizia nr. 24/1998, în C.P.J.C. 1998, p. 211);
20. încheierea de îndreptare a erorii materiale. încheierea de îndreptare a erorii materiale se supune aceluiaşi regim juridic ca şi hotărârea pe care o îndreaptă, în ceea ce priveşte deliberarea, întocmirea minutei şi semnarea acesteia. Nerespectarea acestor dispoziţii procedurale conduce la nulitatea încheierii, care poate fi invocată de instanţa de recurs, în condiţiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ. (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 13/1995, în C.P.J.C. 1993-1998, p. 253);
21. Competenţă. Instanţa competentă a se pronunţa asupra cererii de îndreptare a erorii materiale este cea care a statuat ultima şi care ar fi săvârşit pretinsa eroare materială. Astfel, este competentă instanţa de recurs, chiar dacă aceasta, casând hotărârea instanţei de apel, a menţinut soluţia primei instanţe (C.A. Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativă, decizia nr. 131/1998, în C.P.J. 1998, p. 154);
22. Compunerea instanţei. Compunerea instanţei este aceeaşi ca şi pentru judecata de fond (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 910/1954, în C.D. 1952-1954, p. 313).
Notă: Aşadar, în cadrul procedurii prevăzute de art. 281 C. proc. civ., greşelile materiale se îndreaptă de instanţă în aceeaşi alcătuire (compunere şi constituire) ca şi pentru soluţionarea cererii finalizate cu hotărârea a cărei îndreptare se solicită, spre exemplu: să fie constituită cu participarea procurorului, dacă este cazul; să fie compusă din doi judecători, dacă se solicită îndreptarea greşelii materiale strecurate într-o hotărâre pronunţată în apel etc.;
23. Terţ. Cererea de îndreptare a greşelilor materiale poate fi făcută şi de către o terţă persoană (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1139/1967, în R.R.D.nr. 11/1967, p. 153);
24. Timbraj. Potrivit art. 14 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, cererile de îndreptare a erorilor materiale nu se timbrează (C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 2607/2001, în B.J., Bază de date);
25. Momentul cererii.
1) Argumentul invocat de instanţa de apel, pentru a respinge cererea de îndreptare, acela că eroarea nu a fost săvârşită de instanţă, nu poate fi acceptat; art. 281 C. proc. civ. nu enunţă o asemenea condiţie şi nici nu instituie un termen pentru introducerea cererii de îndreptare a erorilor strecurate în hotărâre (I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 555/2005, în B.J. - Bază de date);
2) Greşelile materiale strecurate într-o hotărâre judecătorească pot fi îndreptate, prin încheiere, atât înainte, cât şi după rămânerea definitivă a acesteia. Totuşi, o hotărâre care nu a fost executată în termenul general de prescripţie pierde şi puterea de lucru judecat, iar îndreptarea unei atare hotărâri ar fi lipsită de eficienţă (Trib. Jud. Sibiu, secţia civilă, decizia nr. 348/1986, în R.R.D. nr. 10/1987, p. 53).
Notă: Ultima afirmaţie este eronată, deoarece există interesul îndreptării greşelilor materiale chiar dacă hotărârea nu mai poate fi pusă în executare silită, având în vedere că hotărârea respectivă poate fi folosită într-un alt proces, dacă dreptul la acţiune (mai exact, componenta acestuia constând în dreptul de a obţine „condamnarea"pârâtului) nu s-a prescris sau ca mijloc de probă;
26. Chestiune soluţionată. în condiţiile în care instanţa de apel a dezlegat, cu putere de lucru judecat, problema părţii faţă de care reclamantul a renunţat la judecată, cererea de îndreptare a erorii materiale adresată primei instanţe, prin care reclamantul pretinde că renunţarea sa a vizat un alt pârât, este inadmisibilă (Trib. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, încheierea din 19 februarie 1997).
1. Recurs.
1) Având în vedere că decizia Curţii Supreme de Justiţie, secţia contencios administrativ, a cărei îndreptare s-a cerut, nu putea fi atacată cu recurs, deoarece soluţionase un recurs, rezultă că nici încheierea aceleiaşi instanţe nu este supusă căii de atac a recursului. Pe de altă parte, conform art. 24 din Legea nr. 56/1993, republicată, hotărârile pronunţate de secţii ca instanţe de recurs pot fi atacate la
Completul de 9 judecători numai cu recurs în anulare (C.S.J., Complet de 9 judecători, decizia nr. 149/2002, în B.J. - Bază de date).
Notă: Ca
Citește mai mult
urmare a modificării Codului de procedură civilă prin O. U. G. nr. 58/2003, recursul în anulare a fost desfiinţat;2) împotriva încheierii se poate face recurs numai dacă şi hotărârea a cărei îndreptare s-a cerut este susceptibilă de recurs (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 1500/1971, în R.R.D. nr. 5/1972, p. 158; decizia nr. 681/1972, în R.R.D. nr. 10/1972, p. 176);
3) încheierea de îndreptare a unei hotărâri date în recurs nu este supusă recursului (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 302/1956, în C.D. 1956, p. 286);
2. Apel. încheierea prin care s-a soluţionat o cerere de îndreptare a erorii unei hotărâri pronunţate în apel poate fi atacată cu recurs, iar încheierea prin care s-a soluţionat o cerere care privea o hotărâre dată în recurs este irevocabilă, potrivit principiului conform căruia încheierea este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce s-a cerut a fi îndreptată (C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 3336/1999).
1. Instanţa competentă. Alcătuirea completului. Dispoziţiile art. 281^2 C. proc. civ. reţinute şi aplicate de instanţa de fond configurează procedura prin care se poate înlătura omisiunea de rezolvare a unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori a unei cereri conexe sau incidentale. Din acest text de lege reiese că instanţa care a pronunţat hotărârea ce se solicită a fi completată este competentă să soluţioneze şi cererea deînlăturare a omisiunii şi nu este exclus ca ambele hotărâri să fie pronunţate de acelaşi judecător, nefiind prezentă niciuna dintre
Citește mai mult
situaţiile de incompatibilitate prevăzute de art. 24 şi urm. C. proc. civ. (C.A. Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 5037/2004, în B.J. 2004, p. 276);2. Dispozitivul hotărârii. împrejurarea că în considerentele sentinţei se fac referiri la ambele decizii atacate cu contestaţie nu echivalează cu o completă judecare a pricinii şi cu soluţionarea ambelor contestaţii, deoarece partea din hotărâre care se execută şi care intră în puterea lucrului judecat este dispozitivul (C.A. Cluj, secţia civilă, decizia nr. 2038/1999);
3. Omisiune de pronunţare. Condiţie de admisibilitate. încuviinţarea unei cereri de completare a unei hotărâri judecătoreşti este admisibilă exclusiv atunci când instanţa a omis a se pronunţa - lăsându-l complet nesoluţionat - asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale. Per a contrario, nu s-ar putea uza de procedura completării hotărârii atunci când instanţa a soluţionat un capăt de cerere ori o cerere conexă sau incidentală, acordând însă autorului cererii o sumă mai mică decât cea pretinsă ori, în genere, mai puţin decât partea a cerut.
în această din urmă situaţie, calea procedurală recunoscută părţii pentru a pune în discuţie legalitatea ori temeinicia admiterii doar în parte a pretenţiilor sale nu este aceea a completării hotărârii, în condiţiile art. 281^2 C. proc. civ., ci a exercitării căilor de atac recunoscute de lege, respectiv apelul sau, după caz, recursul (C.A. Cluj, secţia civilă, încheierea din 25 iunie 2004, în B.J. 2004, p. 265);
4. Motive de apel. Dispoziţiile art. 281^2 alin. (1) C. proc. civ. se aplică în cazul judecăţii în primă instanţă, când instanţa are a se pronunţa asupra cererilor-principale, accesorii, conexe sau incidentale - cu care a fost învestită, precum şi cazul judecăţii în fond, după casarea cu reţinere, respectiv după anularea sentinţei în apel. Cum eventuala omisiune a instanţei de apel de a analiza o parte din motivele invocate de apelantă nu se încadrează în dispoziţiile art. 281^2 alin. (1) C. proc. civ. şi nici în cele ale alin. (3) al aceluiaşi articol, cererea apelantei de completare a hotărârii, în sensul analizării motivelor de apel pretins omise, este inadmisibilă (C.A. Bucureşti, secţia civilă, decizia nr. 1387/2004).
5. Hotărâre anulată. Cum hotărârea a fost anulată, iar cauza a fost trimisă spre competentă soluţionare altei instanţe, cererea de completare a dispozitivului acesteia a rămas fără obiect (C.A. Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia nr. 48/2005, în C. Negrilă, Apelul în procesul civil, p. 201).
1. Executare. Pentru lămurirea dispozitivului hotărârii, atunci când acesta nu cuprinde date care să permită executarea ei, părţile au alegerea folosirii procedurii reglementată prin art. 281^1 sau prin art. 400 alin. (2) C. proc. civ. (C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 3780/2002, în B.J. -Bază de date);
2. încheiere de admitere în principiu.
încheierile interlocutorii pronunţate în condiţiile art. 673^6 C. proc. civ. sunt expresia unei activităţi de judecată, ele îndeplinesc condiţiile unei hotărâri judecătoreşti şi, prin urmare, sunt susceptibile de „lămurire", în
Citește mai mult
înţelesul art. 281^1 C. proc. civ. (C.A. Cluj, secţia civilă, decizia nr. 839/20025, în B.J. 2002, p. 181);3. Hotărâre de expedient. Dispoziţiile art. 281^1 C. proc. civ., privind lămurirea hotărârii sub aspectul înţelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului, nu sunt aplicabile în cazul hotărârilor de expedient (I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 205/2005, în B.J. - Bază de date);
4. Considerente. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza soluţiei pronunţate în dispozitiv nu intră sub incidenţa procedurii prevăzute de art. 281^1 C. proc. civ., ceea ce este susceptibil de lămurire fiind doar dispozitivul hotărârii judecătoreşti (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 202/A/2006, nepublicată).