Art. 69 cod procedura civila Reprezentarea părţilor în judecată
| Comentarii |
|
Capitolul IV
Reprezentarea părţilor în judecată
Reprezentarea părţilor în judecată
Art. 69
(1)Recunoaşterile privitoare la drepturile în judecată, renunţările, cum şi propunerile de tranzacţie nu se pot face decât în temeiul unei procuri speciale.
(2)Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate să exercite, de asemenea, orice cale de atac împotriva hotărârii date; în acest caz însă, toate actele de procedură se vor îndeplini numai faţă de partea însăşi.
| ← Art. 68 cod procedura civila Reprezentarea părţilor în judecată | Art. 70 cod procedura civila Reprezentarea părţilor în judecată → |
|---|
2. Apreciem că alin. (2), care nu poate fi înţeles în sensul că avocatul nu are mandat nici în căile de atac, ci numai în etapa procesuală anterioară în care a asistat partea, este aplicabil şi în privinţa motivelor pe care se
Citește mai mult
întemeiază calea de atac, pentru că şi motivarea căii de atac trebuie făcută într-un termen a cărui nerespectare atrage decăderea.3. Deşi textul se referă numai la avocatul care „a asistat" partea, faţă de scopul pentru care au fost recunoscute aceste drepturi, nu vedem de ce avocatul care doar a reprezentat partea nu ar putea să săvârşească actele de procedură menţionate.
4. Şi atunci când avocatul a săvârşit orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi atunci când a exercitat o cale de atac, toate actele de procedură se vor îndeplini numai faţă de partea însăşi.
Actele făcute de avocat nu trebuie ratificate de parte, deoarece el s-a întemeiat pe o împuternicire izvorâtă din lege.
Statutul profesiei de avocat, art. 131 - (1) Contractul de asistenţă juridică prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. în baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei II la prezentul statut.
(2) în lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.
(3) Pentru activităţile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţă juridică,
Citește mai mult
acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare, sau dispoziţie în numele şi pe seama clientului.I. Renunţarea la judecatâ
1. Lipsa părţilor de la judecată. Doar titularul acţiunii ori mandatarul cu împuternicire specială poate renunţa la judecata cererilor formulate, nu şi apărătorul părţilor care au lipsit de la judecată (C.A. Bucureşti, secţia a lll-a civilă, decizia nr. 3208/2000);
2. Procură specială. Renunţarea la judecată nu se poate face prin mandatar
decât dacă acesta este împuternicit în baza unei procuri speciale, menţiunea generală care-l mandatează „a întreprinde orice va fi nevoie pentru rezolvarea litigiilor" nefiind suficientă pentru efectuarea actelor de
Citește mai mult
dispoziţie (C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 17/1998).II. Avocat
3. Renunţarea la un capăt de cerere.
Renunţarea la drepturile deduse judecăţii se poate face numai în temeiul unei procuri speciale, mandatul de reprezentare juridică dat pentru prestarea serviciului avocaţial neputând-o suplini. Prin urmare, instanţa nu poate lua act de renunţare la un capăt al cererii în lipsa unei atare procuri (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 1396/1978, în I.C. Mihuţă, Repertoriu III, 297, nr. 103).
Notă: în raport de actuala reglementare, soluţia trebuie nuanţată. Avocatul îşi reprezintă clientul în temeiul unui contract de asistenţă juridică încheiat în formă scrisă, contract în care sunt prevăzute în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului, iar, în baza acestui contract, avocatul se legitimează prin împuternicirea avocaţială. în lipsa unor stipulaţii contrare în contract, avocatul este împuternicit să efectueze orice act, specific
profesiei, pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului;
4. Apel. Declararea unui apel nu constituie decât un mijloc de apărare într-o judecată şi nicidecum un act de dispoziţie. Procura autentificată prin care este împuternicit mandatarul de a face acţiuni, cereri reconvenţionale, contestaţii, opoziţii, chemări în garanţie etc., cuprinzând în sine ideea că poate face orice act de procedură în susţinerea proceselor, îndreptăţeşte mandatarul de a semna şi motivele de apel, întrucât aceasta constituie unul din aceste mijloace de apărare, iar nicidecum act de dispoziţie (Cas. I, decizia nr. 1974 din 10 octombrie 1928, C.Cr.C. Zotta, Codul adnotat, p. 139, nr. 14);
5. Căi de atac. 1) Avocatul care a asistat partea la dezbaterile procesului poate introduce în numele acesteia orice cale de atac, chiar dacă nu este obligat prin procură (C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 1132/1949, în Justiţia Nouă nr. 1/1950, p. 504);
2) Instanţa de apel a purtat o inutilă corespondenţă cu reclamanţii pentru ca ei să confirme cererea de apel semnată de avocat şi greşit a constatat, în lipsa semnăturilor reclamanţilor, ca fiind nulă cererea; actul de procedură săvârşit de avocat (cererea de apel) nu trebuia ratificat de parte, cât timp exerciţiul actului s-a întemeiat pe o împuternicire izvorâtă din lege - art. 69 alin. (2) C. proc. civ. (C.S.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 1946/2003, în B.J. - Bază de date);
6. Delegaţie avocaţială. în mod greşit a fost respinsă ca informă cererea de apel semnată de avocat, dacă apelul a fost însuşit de partea în numele şi în favoarea căreia a acţionat, prin semnarea angaja-mentului şi emiterea delegaţiei avocaţiale înainte de motivarea apelului (C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 3458/2001, în B.J. - Bază de date);
7. Avocat stagiar. Avocatul stagiar care a semnat apelul a fost mandatat, alături de avocatul îndrumător, să acorde asistenţă juridică părţii în faţa primei instanţe (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 3350/2000).
Dacă din împuternicirea avocaţială depusă în dosarul primei instanţe rezultă că avocatul stagiar, care a semnat şi depus cererea de declarare a apelului, a fost mandatat alături de avocatul îndrumător să acorde părţii asistenţă juridică în primă instanţă, nu se poate susţine că cererea de apel a fost semnată de o persoană fără calitate. - C.A. Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 3350/2000, Culegere de practică judiciară în materie civilă pe anul 2000, p. 282.
Contract de asistenţă juridică. Valabilitate
1. în situaţia în care angajarea avocatului care a introdus calea de
Citește mai mult
atac s-a făcut de o rudă a părţii, faptul de a se prezenta în instanţă şi de a o asista urmează a se considera ca o confirmare a mandatului de reprezentare. în consecinţă, dacă ar avea îndoială din acest punct de vedere, instanţa nu poate să respingă calea de atac pe baza unor simple deducţii ci are îndatorirea să-şi exercite rolul activ şi să stabilească adevărul prin întrebări puse părţii, dacă avocatul a fost angajat la cererea sa. Numai în faţa unui răspuns negativ, instanţa poate să tragă concluzia că acea cale de atac a fost exercitată de o persoană fără calitate şi să pronunţe respingerea. - Tribunalul Suprem, Secţia civilă, decizia nr. 611/1970, I.G. Mihută, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969-1975, p. 389, nr. 196.2. Pentru promovarea apelului sau recursului avocatul are nevoie de o împuternicire specială în acest scop, numai în situaţia în care nu a reprezentat sau asistat partea la judecata cauzei în faţa instanţei de fond. - înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 1946/2003, Curierul judiciar nr. 4/2004, p. 75.
3. Instanţele dând curs la renunţarea la judecata unor capete ale cererii reconvenţionale, făcută de avocat fără procură specială şi deci, fără un mandat expres în acest sens, au încălcat prevederile art. 69 alin. (1) C. proc. civ. - înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia comercială, decizia nr. 4159/2005, nepublicată.
Procură generală. Limite
Procura dată cu menţiunea generală „de a întreprinde orice va fi nevoie pentru rezolvarea litigiilor” nu este suficientă pentru îndeplinirea acelor acte procesuale care conţin elementul de dispoziţie, cum este şi renunţarea.
Pentru a putea face asemenea act, mandatarul are nevoie de o procură specială, care să arate expres că este dată şi pentru îndeplinirea actului renunţării la judecată. - Curtea Supremă de Justiţie, Secţia comercială, decizia nr. 17/1998, B.J./1998, p. 242.
Renunţarea la judecată
Renunţarea la judecata unora dintre motivele de apel cu consecinţa neanalizării lor de tribunal, echivalează cu renunţarea la un drept, fiind un act de dispoziţie al apelantului.
în consecinţă, declaraţia de renunţare se poate face fie personal de apelant, fie de reprezentantul său convenţional, inclusiv avocat care trebuie să aibă însă o procură specială în acest sens. - C.A. Bucureşti, Secţia a lll-a civilă, decizia nr. 3208/2000, Culegere de practică judiciară în materie civilă pe anul 2000, p. 267.