Art. 71 cod procedura civila Reprezentarea părţilor în judecată
Comentarii |
|
Capitolul IV
Reprezentarea părţilor în judecată
Reprezentarea părţilor în judecată
Art. 71
Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a devenit incapabil. Mandatul dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului.
← Art. 70 cod procedura civila Reprezentarea părţilor în judecată | Art. 72 cod procedura civila Reprezentarea părţilor în judecată → |
---|
Instanţa are obligaţia fie să suspende judecata, dacă sunt îndeplinite cerinţele art. 243 alin. (1) pct. 3, fie să acorde un nou termen pentru care să citeze partea.
2. Dacă acţiunea a fost
Citește mai mult
exercitată prin mandatar iar mandantul decedează, moştenitorii acestuia trebuie introduşi în proces, pe de o parte pentru a continua acţiunea exercitată de autorul lor, iar pe de altă parte pentru a-şi preciza poziţia faţă de contractul de mandat. De aceea, după intervenirea în proces a moştenitorilor mandantului, nu s-ar putea acorda cuvântul atât acestora cât şi mandatarului al cărui mandat a fost retras.1. Deces. 1) Deşi potrivit art. 71
C. proc. civ., mandatul de reprezentare judiciară nu încetează prin moartea celui care l-a dat, totuşi, într-o atare situaţie, este obligatorie introducerea în cauză a moştenitorilor săi (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 270/1985, în I.G. Mihuţă, Repertoriu IV, p. 253, nr. 60);
2) Potrivit art. 71 C. proc. civ., mandatul nu încetează prin moartea celui
reprezentantul legal al incapabilului care l-a dat, ci dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori. Acest text de lege trebuie interpretat prin raportare la art. 67 C. proc. civ.,
Citește mai mult
potrivit căruia părţile pot să exercite drepturile procesuale personal sau prin mandatar.Din momentul decesului pârâtului, parte în proces devine recurenta moştenitoare, care poate să-şi exercite drepturile personal sau prin mandatar [art. 67 alin. (1)]. Pentru a vedea dacă mandatul dăinuieşte (art. 71 teza a ll-a), moştenitoarea trebuia să-şi exprime punctul de vedere cu privire la mandatul dat de autorul său; pentru aceasta, trebuia însă introdusă în proces, ceea ce nu s-a făcut. Numai în situaţia în care moştenitoarea, introdusă în proces, nu retrăgea mandatul, acesta rămânea valabil. Or, prima condiţie, de introducere în cauză, nu s-a îndeplinit (I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 5761/2004, în B.J. - Bază de date);
2. Incapabil. Acţiunea introdusă în justiţie de mandatar nu poate fi respinsă pentru lipsa de calitate a acestuia, rezultată din faptul că mandantul este
internat într-un spital, ca infirm mintal, cât timp mandatul n-a fost retras de reprezentantul legal (Trib. Reg. laşi, secţia civilă, decizia nr. 210/1960, în Legalitatea populară nr. 6/1960, p. 107);
3. Retragerea mandatului. O simplă cerere de amânare formulată de reclamanţii-recurenţi nu poate fi interpretată ca având semnificaţia unei revocări tacite, neautorizând o apreciere univocă asupra relaţiei dintre o astfel de cerere şi voinţa de a desfiinţa raporturile complexe dintre mandanţi şi mandatar, consacrate prin procurile judiciare (C.A. Braşov, secţia civilă, decizia nr. 125/R/1998, în C.P.J. 1994-1998, p. 126-127).
Acţiunea introdusă în justiţie de mandatar nu poate fi respinsă pentru lipsa de calitate a acestuia, rezultată din faptul că mandantul este internat într-un spital, ca infirm mintal, cât timp mandatul n-a fost retras de reprezentantul legal. - Tribunalul regional laşi, decizia civilă nr. 210/1960, Legalitatea populară nr. 6/1960, p. 107.