Art. 8 Folosirea limbii oficiale prin interpret SCOPUL ŞI REGULILE DE BAZĂ ALE PROCESULUI PENAL

Capitolul I
SCOPUL ŞI REGULILE DE BAZĂ ALE PROCESULUI PENAL

Art. 8

Folosirea limbii oficiale prin interpret

Părţilor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoştinţă de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum şi dreptul de a pune concluzii în instanţă, prin interpret.

Codul de procedură penală actualizat prin:

Legea 281/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 8 Folosirea limbii oficiale prin interpret SCOPUL ŞI REGULILE DE BAZĂ ALE PROCESULUI PENAL




diana 14.07.2012
Susţinerea inculpatului, trimis în judecată şi condamnat pentru infracţiunea de trafic de stupefiante prevăzută în art. 312 C. pen. (abrogat prin lege speciala), - în sensul că procesul-verbal încheiat de organele de poliţie prin care s-a constatat găsirea asupra lui a unor pacheţele cu heroină, deşi semnat de el, este lovit de nulitate, deoarece nu poartă şi semnătura unui traducător - este neîntemeiată.

Articolul 8 C. proc. pen. prevede obligaţia ca părţilor care nu vorbesc limba în care se desfăşoară procesul penal să li se asigure posibilitatea de a lua cunoştinţă de probele dosarului şi
Citește mai mult dreptul de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii prin traducător.

Legea nu impune prezenţa unui traducător şi la încheierea unui proces-verbal de constatare de către organele de poliţie, ceea ce, de altfel, ar fi şi imposibil.

Pe de altă parte, încălcarea dispoziţiilor art. 8 C. proc. pen. nu este sancţionată cu nulitatea absolută, căci lipsa traducătorului nu este inclusă în enumerarea cuprinsă în art. 197 alin. 2 C. proc. pen.; în asemenea caz s-ar putea vorbi cel mult de o nulitate relativă - cu condiţia să existe o vătămare şi ea să nu se fi acoperit prin neinvocare potrivit art. 197 alin. 4 C. proc. pen. -, nulitate care numai în mod excepţional ar putea fi luată în considerare şi din oficiu, atunci când anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 318/1998
Răspunde
diana 14.07.2012
Potrivit art. 8 C. proc. pen., numai părţilor care nu vorbesc limba română, în care se desfăşoară procesul penal, li se asigură posibilitatea de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii prin traducător.

Din moment ce, în speţă, inculpatul, cetăţean al Republicii Moldova, a afirmat, în declaraţiile sale, că vorbeşte româneşte, faptul că el nu ştie să citească şi să scrie în limba română nu impune folosirea unui interpret, căci oralitatea constituie unul din principiile procesului penal.

C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 54/1998
Răspunde
mihaelabondoc 28.05.2012
Durata rezonabilă a procedurilor în materie penală se calculează potrivit unor momente distincte în funcţie de care se stabileşte dies a quo (punctul de plecare) şi dies ad quem (momentul de sfârşit). Astfel, dies a quo este data la care „acuzaţia", în sensul art. 6 parag. 1 din Convenţie a fost adusă la cunoştinţa persoanei învinuite (cauza Eckle c. Germaniei, Hotărârea din 15 iulie 1982), iar durata care trebuie calculată cuprinde ansamblul procedurilor derulate inclusiv în faţa instanţelor de recurs. Dies ad quem este data hotărârii judecătoreşti care statuează definitiv cu privire la
Citește mai mult aspectele de fond ale cauzei (cauza Horsnby c. Greciei, Hotărârea din
19 martie 1997). Scopul acestei garanţii îl reprezintă protejarea părţilor împotriva duratei excesive a procedurilor, asigurarea eficienţei şi credibilităţii actului de justiţie, evitarea menţinerii persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni într-o stare de nesiguranţă cu privire la situaţia sa pentru o perioadă de timp prea mare. Începând cu cauza Kudfa c. Poloniei (Hotărârea din 26 octombrie 2000), statele părţi la Convenţie sunt obligate să pună la dispoziţia justiţiabililor o cale de recurs pentru a valorifica plângeri privitoare la depăşirea duratei rezonabile a procedurii. O instanţă învestită cu o astfel de plângere va trebui să aibă competenţa de a ordona măcar acordarea de despăgubiri atunci când se constată că plângerea este întemeiată.
Răspunde
mihaelabondoc 28.05.2012
Jurisprudenta: Omisiunea organelor judiciare de a asigura folosirea unui interpret.
Câtă vreme, potrivit art. 8 C. proc. pen., părţilor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoştinţă de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum şi dreptul de a pune concluzii în instanţă, prin interpret, atât procurorul, cât şi instanţa au obligaţia de a pune în vedere inculpatului, cetăţean străin care nu înţelege limba română, că poate folosi limba oficială prin interpret. în cazul în care inculpatul a fost cercetat,
Citește mai mult trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă fără ca procurorul şi instanţa să-i asigure interpret pentru folosirea limbii române, soluţia de desfiinţare a sentinţei de condamnare şi trimitere a cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale în prezenţa interpretului este legală (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 2283 din 5 aprilie 2005)
Răspunde
mihaelabondoc 28.05.2012
Durata rezonabilă a procesului penal nu este prevăzută în mod explicit în Codul de procedură penală, ca cerinţă a procesului penal. O atare cerinţă se desprinde din prevederile art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, potrivit cărora „toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii".

Atât în raport cu aceste prevederi, aplicabile în soluţionarea tuturor categoriilor de cauze indiferent de natura lor, cât şi în raport cu
Citește mai mult prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, s-ar impune completarea Codului de procedură penală, în sensul introducerii, în mod explicit, a cerinţei privind durata rezonabilă a procesului penal.
Răspunde