Amnistie
| Comentarii |
|
aministie, definiție: este un act al Parlamentului cu putere de lege [art. 73 alin. (3) lit. i) din Constituție], emis în anumite condiţii social-politice şi de politică penală, care înlătură răspunderea penală pentru fapta comisă (art. 152 NCP). Beneficiul amnistiei nu poate fi refuzat, întrucât oglindeşte politica penală a statului, astfel că are în principiu un caracter obligatoriu şi se aplică din oficiu. Dacă procesul nu s-a pornit până la apariţia actului de clemenţă, atunci nici nu se va mai porni. Dacă s-a ajuns în faza de urmărire sau judecată, infractorul, deşi a apărut actul de clemenţă, poate cere continuarea procesului şi, dacă se constată nevinovăţia lui, soluţia va fi clasarea dosarului, iar dacă va fi găsit vinovat, se va aplica amnistia, iar soluţia instanţei ar trebui să fie încetarea procesului penal.
Dacă amnistia intervine după condamnare, ea înlătură şi executarea pedepsei pronunţate, precum şi celelalte consecinţe ale condamnării. Amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie.
Privit din perspectiva raportului juridic execuţional penal, au importanţă data publicării legii, care constituie data aplicării legii de amnistie, şi momentul terminării executării pedepsei şi cel al punerii condamnatului în libertate.
Condamnatul se liberează de îndată şi definitiv. Această operaţiune este atributul instanţelor de executare, al judecătorilor delegaţi cu executarea penală, precum şi al conducerii penitenciarelor. în momentul apariţiei actului de clemenţă, este nevoie de o activitate susţinută din partea celor răspunzători pentru cercetarea şi delimitarea exactă a faptelor amnistiate şi a identificării condamnaţilor care beneficiază de lege.
