Împlinirea duratei executării pedepsei în penitenciar
| Comentarii |
|
împlinirea duratei executării pedepsei în penitenciar, executarea efectivă a pedepsei în penitenciar comportă două forme, şi anume: executarea efectivă integrală a pedepsei şi executarea efectivă parţială, urmată de liberarea condiţionată.
a) în ceea ce priveşte prima formă - împlinirea duratei ca urmare a executării efective şi integrale-, trebuie arătat că îi vizează pe condamnaţii recidivişti. periculoşi, inclusiv pe condamnaţii la detenţiunea pe viaţă, ale căror pedepse sunt de lungă durată. Pe lângă aceşti condamnaţi, executarea pedepsei va fi integrală şi pentru aceia care nu îndeplinesc toate condiţiile legale pentru acordarea beneficiului liberării condiţionate, cum ar fi buna purtare, condiţia de îndreptare sau stăruinţa în muncă, refuzul de a munci etc. De obicei, la aceste categorii de condamnaţi, momentul stingerii executării pedepsei coincide cu momentul liberării definitive.
Trebuie menţionat că persoanele liberate definitiv se vor resocializa mai greu. reintegrarea lor în societate fiind mai dificilă, întrucât viaţa liberă, societatea în general, nu conferă tot atâtea pârghii de îndreptare pentru ei cum a fost regimul de detenţie.
Punerea în libertate a persoanelor private de libertate se face de către directorul locului de deţinere, la expirarea duratei pedepsei, la termenul hotărât de instanţa de judecată. Cu ocazia liberării, condamnatului i se înmânează biletul de liberare, documentele personale, bunurile şi valorile care îi aparţin.
b) împlinirea termenului executării pedepsei în caz de liberare condiţionată. Acordarea liberării condiţionate are ca efect imediat liberarea condamnatului din penitenciar, hotărârea judecătorească punându-l pe acesta în situaţia de liberat condiţionat.
Liberarea condiţionată atrage după sine anumite obligaţii pentru condamnat, în sensul că, până la expirarea duratei pedepsei, el se află virtual în executarea acesteia, având obligaţia de a avea o bună conduită, exprimată în principal în abţinerea de a comite din nou o infracţiune. Aflându-se virtual în executarea pedepsei, el rămâne decăzut din exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 65 C. pen. până la împlinirea duratei acesteia, ca efect al pedepsei accesorii aplicate.
Dacă liberatul condiţionat respectă condiţia de a nu comite din nou o infracţiune, dacă nu sunt motive de revocare a liberării sau cauze de anulare a acesteia, la împlinirea duratei pedepsei, liberarea devine definitivă. Aşa cum prevede dispoziţia din art. 106 C. pen., pedeapsa se consideră executată în cazul în care condamnatul nu a săvârşit o nouă infracţiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea liberării condiţionate şi nu s-a descoperit o cauză de anulare.
De această dată, momentul terminării executării sau data stingerii executării pedepsei nu coincide cu momentul obţinerii liberării condiţionate, ci cu momentul sau data la care expiră pedeapsa rămasă definitivă.
Reintegrarea în societate a condamnatului va începe odată cu momentul liberării provizorii şi va continua şi după data stingerii executării pedepsei.
Împlinirea termenului duratei pedepsei în cazul anulării renunţării la aplicarea pedepsei
Dacă în termen de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei se descoperă că persoana faţă de care s-a luat această măsură săvârşise anterior rămânerii definitive a hotărârii o altă infracţiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsă chiar după expirarea acestui termen, renunţarea la aplicarea pedepsei se anulează şi se stabileşte pedeapsa pentru infracţiunea care a atras iniţial renunţarea la aplicarea pedepsei, aplicându-se apoi. după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.
Împlinirea termenului duratei pedepsei în cazul amânării aplicării pedepsei
Dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţâ, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei.
in cazul când, până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei, afară de cazul când persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.
Dacă după amânarea aplicării pedepsei persoana supravegheată a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care s-a pronunţat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei. Pedeapsa aplicată ca urmare a revocării amânării şi pedeapsa pentru noua infracţiune se calculează conform dispoziţiilor privitoare la concursul de infracţiuni.
Dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, instanţa poate menţine sau revoca amânarea aplicării pedepsei. în cazul revocării, dispoziţiile arătate anterior se aplică în mod corespunzător.
Persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa şi nu este supusă nici unei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită dacă nu a săvârşit din nou o infracţiune până la expirarea termenului de supraveghere, şi nu s-a dispus revocarea amânării şi nu s-a descoperit o cauză de anulare.
Analiza în fiecare dintre cazurile de mai sus se raportează în cadrul termenului de supraveghere.
Împlinirea termenului duratei pedepsei în cazul suspendării executării sub supraveghere
Caracterul condiţionat şi deci provizoriu al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei durează cât durează termenul de supraveghere. La expirarea acestuia situaţia se definitivează, în sensul că obligaţia de a executa pedeapsa încetează. Potrivit dispoziţiilor din art. 98 C. pen., dacă cel condamnat nu a comis o nouă infracţiune înăuntrul termenului de supraveghere şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării a executării pedepsei sau nu s-a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se consideră executată.
Cu alte cuvinte, adoptarea unei conduite corecte potrivit normelor de convieţuire socială şi respectarea reglementărilor legale de către condamnat au ca efect neexecu-tarea efectivă a pedepsei suspendate, care va fi considerată ca executată.
Revocarea suspendării executării pedepsei reprezintă consecinţa firească a neres-pectârii de către condamnat a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor ce îi revin potrivit legii şi care trebuie respectate în cursul termenului de supraveghere, în ceea ce priveşte abţinerea de la comiterea unei noi infracţiuni şi îndeplinirea obligaţiilor civile.
Potrivit dispoziţiilor art. 96 C. pen., dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă. nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei. Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.
Dacă pedeapsa amenzii care a însoţit pedeapsa închisorii în condiţiile nu a fost executată şi a fost înlocuită cu pedeapsa închisorii potrivit art. 63 alin. (2) sau art. 64 alin. (5) şi (6) C pen., instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, la care se adaugă pedeapsa închisorii care a înlocuit amenda.
Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.
Termenul de supraveghere se calculează de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a rămas definitivă.
în cazul în care se dispune anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, termenul de supraveghere se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunţat anterior suspendarea executării pedepsei.
în caz de respectare a obligaţiilor şi a măsurilor de supraveghere, terminarea executării pedepsei este mai rapidă, iar în caz de nerespectare, terminarea este mai lungă, mai cu seamă dacă după revocare a urmat executarea restului de pedeapsă în penitenciar.
Împlinirea termenului duratei executării pedepsei în caz de amnistie, graţiere şi prescripţie
A se vedea: amnistia, grațierea
Prescripţia executării pedepsei
Prescripţia constă în înlăturarea executării pedepsei dacă a trecut un anumit timp prevăzut de lege de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la punerea sa în executare. Justificarea este dată de faptul că, într-o astfel de situaţie, nu s-ar mai realiza prevenţia specială şi generală prin executarea ei (art. 161 C. pen). Este o cauză extinctivâ a executării pedepsei principale şi a celei accesorii. Prescripţia nu înlătură însă executarea pedepselor principale în cazul:
a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise:
b) infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi art. 189 C. pen. şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.
Prescripţia nu înlătură executarea pedepselor principale nici în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi art. 189 C. pen. pentru care, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii, nu s-a împlinit termenul de prescripţie a executării.
Termenele de prescripţie a executării pedepsei sunt determinate prin lege (art. 162 C. pen.) şi se socotesc de la datele prevăzute în art. 162 alin. (2)-(5) C. pen.
Cursul prescripţiei executării pedepsei se poate întrerupe şi poate fi suspendat în condiţiile legii. La împlinirea termenelor de prescripţie, pedeapsa neexecutată se prescrie, se stinge şi ea nu mai poate fi pusă în executare, iar condamnatul nu mai are obligaţia de a executa pedeapsa.
