Asigurare de răspundere civilă obligatorie
| Comentarii |
|
asigurare de răspundere civilă obligatorie, asigurare care are ca obiect răspunderea civilă, iar încheierea unei astfel de forme de asigurare este prevăzută în mod imperativ de către lege. Cazuri în care este obligatorie încheierea unei a. de r.c: i) asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule; ii) asigurarea obligatorie de răspundere civilă profesională; subzistă în cazul în care acte normative care reglementează diferite profesii legiferează obligaţia încheierii unui contract de asigurare, înaintea începerii exerciţiului profesiei, precum în cazul medicilor, farmaciştilor şi altor persoane din domeniul asistenţei medicale; a avocaţilor, practicienilor în insolvenţă, administratorilor şi directorilor societăţilor comerciale, a broke-rilor în domeniul asigurării etc.
asigurarea de răspundere civilă obligatorie pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule (asigurarea obligatorie RCA), asigurare care are ca obiect răspunderea civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule. Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării/ înregistrării în România, precum şi tramvaie au obligaţia să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale de acoperire şi să menţină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare, precum şi să aplice pe parbrizul vehiculului sau în alt loc vizibil din exterior vigneta (art. 48 din Legea nr. 136/1995).
Această formă de asigurare poate fi încheiată, în calitate de asigurat, de către: i) persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării/ înregistrării în România, precum şi tramvaie; ii) utilizatorul vehiculului. Persoanele fizice şi juridice nu sunt obligate să încheie a. de r.c.o.p.p.p.a. de v. pe timpul utilizării vehiculelor pentru cursele de întreceri, raliuri sau antrenamente; acestea pot însă încheia o asigurare facultativă, pentru riscurile specifice accidentelor. Calitate de asigurător au societăţile de asigurare autorizate de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pentru subscrierea riscurilor de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente cu vehicule. Proba contractului. Contractul de asigurare atestă existenţa a. de r.c.p.p.p.a. de v. încheierea contractului de a. de r.c.p.p.p.a. de v. se dovedeşte cu poliţa de asigurare/documentul Carte Verde. Un mijloc de probă în plus îl reprezintă şi vigneta. Riscurile acoperite. Asigurarea obligatorie RCA acoperă toate pagubele patrimoniale şi nepatrimoniale suferite de către terţi ca urmare a producerii accidentului de vehicul, precum: vătămare corporală sau deces, pagube materiale, pagube consecinţă a lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată, prejudiciul produs de dispozitivele sau instalaţiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv prejudiciul produs urmare a desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii sau ataşului tractate de vehicul. Legea prevede expres anumite riscuri neacoperite, care nu sunt cuprinse în poliţa RCA şi pentru care nu poate fi atrasă răspunderea asigurătorului, cum ar fi: forţa majoră; culpa victimei; fapta unui terţ; prejudiciile suferite de autorul accidentului; riscurile survenite în perioada de nevalabilitate a poliţei şi riscurile ce depăşesc limita de acoperire; prejudiciile produse bunurilor transportate; prejudiciile produse în timpul conducerii unui vehicul furat; prejudiciile produse de transportul unor produse periculoase; prejudicii produse în timp de război sau a unui atac terorist. Durata asigurării. Asigurarea obligatorie RCA se încheie pentru o perioadă determinată: i) anual sau semestrial, pentru vehiculele înmatriculate sau înregistrate, după caz; ii) pe perioada de valabilitate a autorizaţiei provizorii de circulaţie, dar nu mai mult de 90 de zile; iii) pe perioada înmatriculării/înregistrării temporare, dar nu mai mult de 12 luni. Limitele teritoriale de acoperire ale asigurării de răspundere civilă. Spaţiul în care operează acoperirea asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule. Limitele teritoriale de acoperire ale asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule sunt: i) teritoriul României; ii) teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene şi cele aparţinând Spaţiului Economic European; iii) teritoriul statelor care leagă direct două ţări membre ale Uniunii Europene în care nu există birou naţional (art. 1 din Legea nr. 136/1995).
asigurarea de răspundere civilă obligatorie profesională, asigurare care are obiect răspunderea civilă a anumitor categorii profesionale, pentru pagubele cauzate în exerciţiul unei profesii sau funcţii. Este o formă de asigurare de răspundere civilă obligatorie, care subzistă în cazul în care acte normative care reglementează diferite profesii legiferează obligaţia încheierii unui contract de asigurare, înaintea începerii exerciţiului profesiei, precum în cazul personalului medical, a avocaţilor, notarilor, practicienilor în insolvenţă, administratorilor, directorilor, membrilor directoratului şi ai consiliului de supraveghere ai societăţilor comerciale, a brokerilor în domeniul asigurării, a agenţilor de asigurare persoane juridice etc.
asigurare de răspundere civilă obligatorie profesională pentru personalul medical (asigurare de malpraxis) (asigurare de răspundere civilă medicală), asigurare încheiată de personalul medical pentru acoperirea prejudiciilor rezultate dintr-un act de malpraxis. Prin personal medical se înţelege medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical şi moaşa care acordă servicii medicale. Mal-praxisul este eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice. Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ şi neglijenţa, imprudenţa sau cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenţie, diagnostic sau tratament. Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei şi atunci când îşi depăşeşte limitele competenţei, cu excepţia cazurilor de urgenţă în care nu este disponibil personal medical ce are competenţa necesară (art. 642 din Legea nr. 95/2006). Toate persoanele implicate în actul medical vor răspunde proporţional cu gradul de vinovăţie al fiecăruia. Personalul medical nu este răspunzător pentru
daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii: i) când acestea se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic şi tratament, infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicaţiilor şi riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigaţie şi tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor medicale şi sanitare folosite; ii) când acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă, cu respectarea competenţei acordate (art. 643 din Legea nr. 95/2006).
Personalul medical care acordă asistenţă medicală, în sistemul public şi/sau în cel privat, într-o locaţie cu destinaţie specială pentru asistenţă medicală, precum şi atunci când aceasta se acordă în afara acestei locaţii, ca urmare a unei cereri exprese din partea persoanei sau a persoanelor care necesită această asistenţă ori a unui terţ care solicită această asistenţă pentru o persoană sau mai multe persoane care, din motive independente de voinţa lor, nu pot apela ele însele la această asistenţă, este obligat să încheie o asigurare de malpraxis pentru cazurile de răspundere civilă profesională pentru prejudicii cauzate prin actul medical. O copie după asigurare va fi prezentată înainte de încheierea contractului de muncă, fiind o condiţie obligatorie pentru angajare (art. 665 din Legea nr. 95/2006).
Asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane care se constată că au fost supuse unui act de malpraxis medical, precum şi pentru cheltuielile de judecată ale persoanei prejudiciate prin actul medical. Despăgubirile se acordă indiferent de locul în care a fost acordată asistenţă medicală. Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuieli de judecată persoanei sau persoanelor păgubite prin aplicarea unei asistenţe medicale neadecvate, care poate avea drept efect inclusiv vătămarea corporală ori decesul; în caz de deces, despăgubirile se acordă succesorilor în drepturi ai pacientului care au solicitat acestea. Despăgubirile se acordă şi atunci când asistenţa medicală nu s-a acordat, deşi starea persoanei sau persoanelor care au solicitat sau pentru care s-a solicitat asistenţa medicală impunea această intervenţie. Despăgubirile vor include şi eventualele cheltuieli ocazionate de un proces în care asiguratul este obligat la plata acestora; cheltuielile de judecată sunt incluse în limita răspunderii stabilită prin poliţa de asigurare (art. 657-658 din Legea nr. 95/2006).
Despăgubirile nu se recuperează de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei când asistenţa medicală s-a făcut în interesul
părţii vătămate sau a decedatului, în lipsa unei investigaţii complete ori a necunoaşterii datelor anamne-zice ale acestuia, datorită situaţiei de urgenţă, iar partea vătămată sau decedatul nu a fost capabil, datorită circumstanţelor, să coopereze când i s-a acordat asistenţă. Recuperarea prejudiciilor de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei se poate realiza în următoarele cazuri: i) vătămarea sau decesul este urmare a încălcării intenţionate a standardelor de asistenţă medicală; ii) vătămarea sau decesul se datorează unor vicii ascunse ale echipamentului sau a instrumentarului medical sau a unor efecte secundare necunoscute ale medicamentelor administrate; iii) atunci când vătămarea sau decesul se datorează atât persoanei responsabile, cât şi unor deficienţe administrative de care se face vinovată unitatea medicală în care s-a acordat asistenţă medicală sau ca urmare a neacordării tratamentului adecvat stabilit prin standarde medicale recunoscute sau alte acte normative în vigoare, persoana îndreptăţită poate să recupereze sumele plătite drept despăgubiri de la cei vinovaţi, alţii decât persoana responsabilă, proporţional cu partea de vină ce revine acestora (art. 666 din Legea nr. 95/2006). Asiguraţii sau reprezentanţii acestora sunt obligaţi să înştiinţeze în scris asigurătorul sau, dacă este cazul, asigurătorii despre existenţa unei acţiuni în despăgubire, în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care au luat la cunoştinţă despre această acţiune (art. 667 din Legea nr. 95/2006).
asigurare obligatorie pentru locuinţe, asigurare obligatorie a locuinţelor pentru pagubele produse prin dezastre naturale: cutremure, alunecări de teren sau inundaţii, ca fenomene naturale.
I. Obiectul asigurării îl reprezintă imobilele cu destinaţie de locuinţă.
II. Riscurile asigurabile sunt cutremure, alunecări de teren sau inundaţii, ca fenomene naturale, doar acestea fiind avute în vedere ca dezastre naturale de către Legea nr. 260/2008.
III. Calitatea de asigurat o au persoanele fizice sau juridice care au în proprietate construcţii cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, înregistrate în evidenţele organelor fiscale, încheierea unei asemenea asigurări reprezintă o obligaţie (art. 3 din Legea nr. 260/2008). Obligaţia încheierii contractelor de asigurare a locuinţelor aflate în proprietatea statului sau a unităţilor adminis-trativ-teritoriale revine persoanelor ori autorităţilor desemnate, în condiţiile legii, să le administreze, în cazul în care o locuinţă face obiectul unui contract de leasing financiar, încheierea contractului de asigurare este în sarcina locatorului. în cazul persoanelor fizice beneficiare de ajutor social, prima obligatorie se suportă din bugetele locale, pe seama sumelor defalcate din venituri ale bugetului de stat. în cazul construcţiilor cu destinaţia de locuinţă aflate în coproprietate, se va încheia câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte; în acest caz, prima de asigurare se va plăti pe fiecare locuinţă în parte. Nu sunt obligate să încheie o asigurare obligatorie persoanele fizice şi juridice care şi-au încheiat o asigurare facultativă a locuinţelor care să acopere toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie.
IV. Asigurător poate fi doar Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). încheierea a.o.p.l. se dovedeşte cu poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD).
V. Suma asigurată obligatoriu, ca şi suma asigurată ce poate fi acordată, este echivalentul în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R. la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuinţei, a: i) 20.000 euro, pentru fiecare locuinţă de tip A (construcţia cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic); ii) 10.000 euro, pentru fiecare locuinţă de tip B (construcţia cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic). VI. Primele obligatorii, reprezentând primele cuvenite pentru sumele asigurate menţionate anterior, sunt echivalentul în lei, la cursul B.N.R. valabil la data efectuării plăţii, a: i) 20 euro, în cazul unei locuinţe de tip A; ii) 10 euro, în cazul unei locuinţe de tip B.
VII. Durata contractului. PAD este valabilă pe o perioadă de 12 luni, cu începere de la ora 0,00 a zilei următoare celei în care s-a plătit prima obligatorie. în situaţia schimbării proprietarului unei locuinţe care este asigurată obligatoriu şi prima a fost achitată integral, PAD rămâne valabilă până la data trecută în contract. înainte de expirarea valabilităţii prevăzute în PAD, asigurătorul va încheia cu noul proprietar o asigurare obligatorie, în continuarea celei care expiră, după care va transmite în baza de date gestionată de PAID modificările survenite (art. 9 din Legea nr. 260/2008). Persoanele fizice sau juridice care nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, în condiţiile Legii nr. 260/2008, nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuinţelor. Persoanele fizice despăgubite pentru pagubele rezultate în urma producerii unui dezastru natural nu beneficiază de prevederile Legii nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la acordarea locuinţelor sociale.
