asigurare de garanţii, asigurare care are ca obiect acoperirea garanţiilor - directe sau indirecte. A. de g. desemnează asigurarea obligaţiei asumată de către garant. Obiectul asigurării, în această clasă de asigurări, îl reprezintă, nu bunurile sau patrimoniul cu care s-a garantat, ci obligaţia asumată, angajamentul luat de către girant în favoarea unui creditor. A. de g. poartă asupra unor obligaţii cu caracter accesoriu, pentru că garanţia este ea însăşi un accesoriu al principalului, adică al obligaţiei pe care o garantează. Consecinţa esenţială ce decurge din caracterul de accesorialitate al a. de g„ rezidă în aceea că, întrucât garanţia urmează soarta obligaţiei principale, tot astfel, şi asigurarea va avea aceeaşi soartă. La încheierea unui contract de asigurare de garanţii, prin metoda folosită în evaluarea riscului la subscrierea unei garanţii, trebuie să rezulte că asiguratul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a putea fi angajată răspunderea asigurătorului. Dacă s-a convenit ca printr-un contract de asigurare directă de credite şi garanţii să se acopere riscul neplăţii de către un debitor al asiguratului pentru un credit acordat acestuia, asigurătorul nu poate condiţiona acordarea indemnizaţiei de asigurare de începerea acţiunii de recuperare a prejudiciului, inclusiv prin executare silită, de la respectivul debitor. Urmărirea debitorului dintr-un contract de credit pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute în acesta, inclusiv de plată la scadenţă a creditului, înainte de producerea riscului asigurat sau învestirea cu formulă executorie a unui contract de credit bancar, precum şi a garanţiilor reale şi personale, după producerea riscului asigurat, nu constituie acţiune de recuperare a prejudiciului în sensul anterior menţionat (art. 44 din Legea nr. 136/1995). A. de g. fac parte din categoria asigurărilor generale şi sunt reglementate de Legea nr. 32/2000, privind activitatea de asigurare şi supraveghere a asigurărilor, alcătuind o clasă distinctă de asigurări, cu riscuri proprii de acoperire. Astfel, asigurările de garanţii acoperă două tipuri de garanţii: directe şi indirecte. Garanţiile sunt directe atunci când creditorul beneficiază în mod nemijlocit de acestea şi sunt indirecte, când ele depind de alte persoane sau situaţii (de ex., cazul fidejusiunii).
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Asigurare de garanţii
