Cercetarea urmelor de buze la locul faptei în criminalistică
| Comentarii |
|
Urmele de buze
În ceea ce privește urmele de buze, se poate susține că, prin particularitățile anatomice și prin unicitatea dispunerii și a formei papilelor sau a șanțurilor coriale, este posibilă identificarea certă a unei persoane, fiind la fel de importante ca urmele papilare. Alte elemente de identificare privesc unghiurile comisurale, gropița mediană, tuberculul buzei superioare, lungimea și grosimea buzelor
Papilele sau șanțurile coriale nu trebuie confundate cu crestele papilare, natura lor fiind cu totul alta. Mecanismul de formare a urmei prezintă anumite diferențieri: o urmă de mână se formează, în principal, prin depunerea transpirației secretate de piele prin orificiile sudoripare, în vreme ce urma buzelor ia naștere prin depunerea în primul rând a altor substanțe. În mod firesc, urmele de buze se formează la contactul acestora cu diverse obiecte, prin depuneri de natură biologică (salivă), alimentară (grăsimi, sosuri, sucuri) și cosmetică (rujuri, vaselină). Urmele se prezintă sub formă statică sau dinamică, pentru identificare fiind realmente utile urmele statice. De asemenea, ele se pot prezenta sub formă vizibilă sau latentă și, în majoritatea cazurilor, numai ca urme de suprafață.
Cercetarea la locul faptei a urmelor de buze
O astfel de cercetare necesită o căutare atentă și exigentă, întrucât acestea se pot întâlni nu numai pe obiectele cu care vin în contact firesc (pahare, căni, tacâmuri, portțigaret, pipă), dar și pe alte obiecte, inclusiv pe îmbrăcăminte, lată de ce nu trebuie neglijată căutarea lor chiar și pe hainele persoanelor suspecte, mai ales dacă din modul de săvârșire a infracțiunii rezultă posibilitatea unui contact fizic între victimă și agresor, cum ar fi, de exemplu, în cazurile de omor, de viol, de tâlhărie, de incest . De obicei, urmele de buze se prezintă ca urme latente sau colorate. Acestea oglindesc relieful și forma exterioară a buzelor și conțin o serie de caracteristici care asigură identificarea pe baze științifice a persoanei.
Procedeele de relevare și fixare a urmelor de buze sunt, în principiu, similare cu cele ale urmelor crestelor papilare de pe mâini și picioare. Principalul mijloc de relevare îl reprezintă fotografierea (prin reflexie totală sau prin transparență). Se pot folosi și metodele fizice sau chimice descrise la relevarea urmelor papilare. Cu toate acestea, sunt evitate acele metode cu caracter așa-zis „distructiv” de relevare a urmelor latente de buze cu substanțe chimice sau fizice, în primul rând pentru a menține intactă posibilitatea efectuării și a unui examen serologic sau chimic al substanței depuse în urmă (salivă, alimente, cosmetice).
Interpretarea la locul faptei a urmelor de buze, în coroborare și cu alte date obținute din cercetare, servește la clasificarea modului de desfășurare a unor acțiuni, la succesiunea acestora, la stabilirea cu o anumită aproximație a vârstei, a sexului persoanei creatoare de urme, la raporturile acesteia cu persoana implicată în infracțiune.
Expertiza criminalistică a urmelor de buze
Expertiza urmelor de buze poate să dea răspunsuri privind natura umană sau animală a urmelor, numărul persoanelor care au lăsat urma, mecanismul de formare, vechimea urmei, vârsta, sexul și tipul antropologic aproximativ al individului, care dintre buze (superioară sau inferioară) a lăsat urma și dacă aceasta prezintă suficiente elemente de identificare. De asemenea, se pot stabili natura substanțelor existente în urmă, precum și prezența altor categorii de urme pe obiectul examinat, cum sunt, de exemplu, urmele de mâini. În ipoteza în care expertului i se pun la dispoziție modele de comparație sau i se indică persoanele suspecte, pentru luarea impresiunilor de comparație, specialistul poate să stabilească identitatea sau neidentitatea persoanei presupuse a fi creat urma.
Obținerea modelelor de comparație se face potrivit specificului acestor categorii de urme. Astfel, se obțin mai multe modele de comparație, atât pe suporturi, apropiate calitativ sau similare cu obiectul purtător de urmă, precum și pe lamele de sticlă (plane, transparente și sterilizate). Pentru analizele serologice (privind resturi de salivă descoperite în urmă), saliva se prelevă prin mușcarea unei bucăți de hârtie de filtru. Expertiza genetică destinată stabilirii profilului ADN se poate face paralel cu expertiza clasică traseologică.
