Chestiuni prealabile
| Comentarii |
|
chestiuni prealabile - chestiuni de altă natură decât penală, care trebuie rezolvate înainte de soluţionarea problemelor care privesc fondul cauzei penale. Privesc existenţa unei cerinţe esenţiale din structura infracţiunii, cum ar fi situaţia premisă a unei infracţiuni ori un element esenţial al conţinutului infracţiunii (de ex., preexistenţa unui contract de mandat în cazul abuzului de încredere etc.). Instanţa de judecată are competenţă să judece orice chestiune prealabilă considerată necesară pentru soluţionarea cauzei, chiar dacă aceasta este, prin natura sa, de competenţa altei instanţe, cu condiţia să respecte regulile şi mijloacele de probă privitoare la materia din care face parte chestiunea respectivă. Dacă chestiunea prealabilă a fost soluţionată deja de către o instanţă civilă, hotărârea acesteia are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale (art. 44 C. proc. pen.).
chestiuni prealabile, chestiuni care trebuie rezolvate cu precădere în desfăşurarea procesului penal. Pot constitui c. p. stabilirea caracterului de secret de stat al unor date sau informaţii, în cazul infracţiunii de trădare prin transmitere de secrete ori al infracţiunii de spionaj; a valabilităţii unei autorizaţii de exercitare a profesiei, în cazul infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii; a existenţei unui contract de mandat, în cazul abuzului de încredere etc. Instanţa penală căreia îi revine judecarea cauzei este competentă să judece orice c.p. de care depinde soluţionarea acesteia, chiar dacă prin natura ei acea chestiune este de competenţa altei instanţe (art. 44, alin. 1, C.p.p.). C. p. se judecă de instanţa penală, potrivit regulilor şi mijloacelor de probă privitoare la materia căreia îi aparţine acea chestiune. Hotărirea definitivă a instanţei civile asupra unei împrejurări ce constituie o c.p. în procesul penal are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale (art. 44, alin. 2 şi 3, C.p.p.).
chestiunile prealabile, reprezintă apărările invocate de părţi şi care vor fi soluţionate, spre deosebire de chestiunile prejudiciale, de instanţa sesizată cu soluţionarea cererii principale.
Spre exemplu, judecătoria în a cărei circumscripţie este situat un teren, fiind sesizată cu o cerere având ca obiect partajul acestuia, va examina şi apărarea pârâtului, invocată prin întâmpinare, cu privire la nulitatea de drept a actului juridic de care se prevalează reclamantul în susţinerea coproprietăţii asupra bunului respectiv, fără a mai trimite problema nulităţii instanţei competente, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 3 NCPC.
Un alt exemplu ar fi următorul: pârâtul invocă un aspect considerat de el ca excepţie procesuală (de exemplu, excepţia de neexecutare a contractului); instanţa va trebui să pună în discuţie calificarea acestei excepţii ca apărare de fond, pentru a explica astfel de ce nu se va pronunţa în mod distinct pe ea, ci odată cu soluţionarea fondului; or, incidentul procedural creat (calificarea excepţiei ca apărare de fond) reprezintă o chestiune prealabilă ce intră în competenţa de soluţionare a instanţei sesizate cu soluţionarea cauzei.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Chestiuni prealabile
